604 matches
-
și binale”, iar pentru slujbele aduse statului i se conferise rangul boieresc de sulger, rang pe care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă, el a ajuns însă, ca reprezentant al târgoveților, membru și președinte al eforiei Tg. Ocna. D. Căliman, deși avea în 1846 rang de boier, era librar. Așadar, nici boierimea nu constituia în orașe o pătură socială omogenă. Boierimea mică, și în parte cea mijlocie, se afla, fie și parțial, pe poziții economice și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bresle, din o parte a meșterilor și negustorilor patentari de starea I-a și a II-a ș. a., care beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși în fruntea eforiilor, ei se foloseau de poziția lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși în fruntea eforiilor, ei se foloseau de poziția lor pentru a-și spori veniturile prin indiferent ce mijloace și nu arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-a ales. „A cere dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Michel. La 22 mai 1846, Gh. Eminovici a dat personal 500 de galbeni 29, iar în anul 1847, n-a mai restituit nimeni, nici un ban, în contul acestui împrumut. În schimb, pe anul 1847 Gh. Eminovici apare între alegătorii mădulărilor Eforiei orașului Botoșani 30, după ce și-a vîndut dugheana din tîrgul vitelor polcovnicului Iordache Corlat 31. În primele luni ale anului 1848 Raluca Eminovici împrumuta 800 galbeni de la sora ei, maica Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noaptea de 27 mai au sosit de la Iași Miron Pompiliu și A. C. Cuza, cu ajutor bănesc. După informația lui Scipione Bădescu, la 28 mai ei erau sosiți în Botoșani 276, iar la 29 mai, aceștia au internat pacientul în spitalul Eforiei Sf. Spiridon din Botoșani, într-o cameră cu totul separată și cu un om de serviciu exclusiv al lui, care nu se mișca de lîngă el, dîndu-i o îngrijire din cele mai delicate și mai omenoase după aprecierea lui Scipione
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
română și capitalul biologic al poporului român, 1926; d) Trilogii (Știința, școala, viața), 1940. Acestora li se adaugă un impresionant număr de articole publicate în revistele vremii. S. Mehedinți a fost și autor al unor legi școlare (Legea pentru organizarea eforiilor școlare și Legea pentru școala pregătitoare și seminariile normale), adoptate în vara anului 1918, cînd era ministru al instrucției publice. După înfăptuirea unității statului legile au fost abrogate. 66. SIMION MEHEDINȚI, Poporul, ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
multora dintre acești pacienți. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Prof. Dr. doc. Gheorghe Bungetzianu) A ocupat prin concurs următoarele funcții într-o carieră medicală strălucită: reușit al doilea la concursul de Internat al Așezămintelor Brâncovenești; a renunțat în favoarea Eforiei Spitalelor Civile - la care reușise de asemenea - pentru că acestea ofereau o paletă mai largă de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
al doilea la concursul de Internat al Așezămintelor Brâncovenești; a renunțat în favoarea Eforiei Spitalelor Civile - la care reușise de asemenea - pentru că acestea ofereau o paletă mai largă de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic secundar 1943; medic specialist ftiziolog 1946; medic primar 1951; doctor în medicină 1966; doctor docent 1971; medic primar gr. I 1972; 1937-1941 - extern si intern în diverse servicii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Brâncovenești; a renunțat în favoarea Eforiei Spitalelor Civile - la care reușise de asemenea - pentru că acestea ofereau o paletă mai largă de specialități în care externii și internii puteau rota; extern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1937-1939; intern prin concurs al Eforiei Spitalelor Civile 1939-1941; medic secundar 1943; medic specialist ftiziolog 1946; medic primar 1951; doctor în medicină 1966; doctor docent 1971; medic primar gr. I 1972; 1937-1941 - extern si intern în diverse servicii spitalicești; 1944-1947 - intern Sanatoriul TBC Filaret; 1945-1950 - consultant
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu nu a reușit să ia concursul. Din 1886 a devenit șef al catedrei de igienă de la Azilul "Elena Doamna", iar din 1891, și al secției de ginecologie de la "Filantropia". Dar, în 1894, Eforia Spitalelor a decis să modifice profilul secției unde lucra din ginecologie în chirurgie ginecologică, schimbându-se astfel și programa concursului. Maria Cuțarida Crățunescu a protestat, dar fără rezultat, iar conflictul între ea și Eforie s-a adâncit, ajungându-se la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Farmacie. Tot în acest an a pus bazele Societății Medicale și Științifice, iar în 1859 apare revista “Medicul român”. După Unirea Principatelor, Carol Davila va fi numit inspector general, directorul Școlii de medicină, al serviciului sanitar civil și militar al Eforiei Spitalelor civile. De numele lui se leagă apariția primelor instrucțiuni oficiale pentru apărarea sănătății, precum și organizarea primelor arondismente sanitare din țară. Prin implicarea sa totală în procesul modernizării României și datorită activității neobosite în domeniul medicinii și sănătății publice, vor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Vaslui, la 27 iunie 1885. Tot aici va urma cursurile școlii primare și liceale, pe care le-a absolvit în 1905. Între 1905 -1915 a urmat cursurile Facultății de Medicină din București. În perioada studenției a funcționat, ca extern, la Eforia Spitalelor din București, iar în anul 1910 a funcționat ca intern la același spital. La 23 februarie 1915 și-a susținut examenul de doctor în medicină cu teza: “Technica rachianesteziei prin stovaină stricnină” (așa cum se practica în serviciul prof. Ernest
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ca medic secundar la spitalul Filantropia din București, iar între 1923-1925 ca medic secundar la Spitalul Brâncovenesc, la ambele lucrând sub îndrumarea celebrului chirurg Ernest Juvara (creatorul școlii de chirurgie de la București). În anul 1923 a devenit medic primar al Eforiei Spitalelor Civile, iar între 1926 1931 a fost medic de divizie. La 1 octombrie 1931 a fost numit medic la Divizia a VI-a (Sanatoriu), iar de la 10 mai 1933 a devenit medic primar la Divizia a IX-a (chirurgie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Tatăl ei, principele Grigore Cantacuzino, (fiul marelui Caimacam Constantin Cantacuzino) a fost un om politic conservator și un om de cultură, scriitor de limbă română și limbă franceză și director general al teatrelor din România. Totodată a fost efor al Eforiei spitalelor civile din București. Mama ei Elena a fost fiica lui Apostol Arsaki vestit medic al Bucureștilor de altă dată, cu studii la Halle în Germania și om politic conservator. A fost consilier al lui Caragea Vodă, ministru și prim
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dat doar rezultate parțiale căci, datorită crizei, numai Casa Asigurărilor Sociale a contribuit cu o oarecare sumă. Comisia instituită era formată, pe lângă ministrul și secretarul general al Ministerului Sănătății, din profesorul I. Bălăcescu,directorul Casei Muncii C.F.R., inginer Roll, din partea Eforiei Așezămintelor Brâncovenești, M. Botez, senator, precum și directorii din minister, Gr. Kessim, directorul direcției spitalelor, dr. E. Răsmeriță, directorul general al Fondului Sanitar, dr. O. Pușcariu, directorul general al Sănătății și dr. Traian Nasta, de asemenea o autoritate în domeniul organizării
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spital. Se mai preciza că funcționarea spitalului să respecte în totalitate normele tehnice ale ministerului de resort, să poată fi frecventat, pentru instruire practică, de studenții Facultății de Medicină, iar personalul propriu - secundari, externi, interni,- să fie selecționat după regulile Eforiei Spitalelor. Și în final - respectând întrutotul prevederile Legii sanitare - se preciza ca spitalul să aibă un director tehnic - medic. Întreținerea spitalului să se facă din subvențiile acordate de Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, de Casa Muncii C.F.R., de Regia autonomă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe profesorul Sihleanu, susținând cursul de Parazitologie umană și de Biologie generală cu studenții din anul I ai Facultății de Medicină. Paralel cu această activitate didactică urmează stagiile regulamentare de extern prin concurs (1896-1898) și de intern (1898-1901) în spitalele Eforiei. Susține concursul de medic secundar chirurg - reușește primul și alege postul respectiv în clinica profesorului Thoma Ionescu - unde lucrează timp de 4 ani. Aici, se crea la început de secol, o chirurgie nouă, modernă, științifică și doctorul Poenaru-Căplescu are prilejul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din Transilvania a făcut parte din personalul medical al Diviziei a 7-a; a lucrat la Spitalul Județean Satu-Mare și la Spitalul Central din Debrețin. S -a întors din război în 1919 și a susținut concursul de chirurg secundar al Eforiei Spitalelor Civile, efectuând stagiul complet de 4 ani în Serviciul chirurgical de la Spitalul Colentina, „condus de omul de inimă și cu experiență clinică” dr. N. Racoviceanu. În primii trei ani și -a completat multe cunoștințe, având directa răspundere a operațiilor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ORTOPEDICĂ DE URGENȚĂ A COPILULUI Istoria propriu-zisă a asistenței spitalicești a copilului în București începe la 10 octombrie 1858 odată cu inaugurarea primului spital de copii ce avea atunci 40 de paturi. Din lipsa unui sediu propriu dar și din dorința Eforiei Spitalelor Civile de a realiza cât mai degrabă o asemenea instituție, s- a închiriat o locuință particulară, casa dr. Iuliu Barach din cartierul Dudești, unde a funcționat inițial spitalul. În 1864 Spitalul de Copii se mută în primul sediu propriu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a realiza cât mai degrabă o asemenea instituție, s- a închiriat o locuință particulară, casa dr. Iuliu Barach din cartierul Dudești, unde a funcționat inițial spitalul. În 1864 Spitalul de Copii se mută în primul sediu propriu, construit prin grija Eforiei Spitalelor Civile, pe Strada Diaconeselor (cartierul Popa Tatu, construcție reamenajată și ulterior devenită Liceul Sf. Sava). După 20 de ani, localul din Strada Diaconeselor degradându-se și, în împrejurări favorabile, Eforia Spitalelor găsește soluția unei noi construcții pe strada Clopotari
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
se mută în primul sediu propriu, construit prin grija Eforiei Spitalelor Civile, pe Strada Diaconeselor (cartierul Popa Tatu, construcție reamenajată și ulterior devenită Liceul Sf. Sava). După 20 de ani, localul din Strada Diaconeselor degradându-se și, în împrejurări favorabile, Eforia Spitalelor găsește soluția unei noi construcții pe strada Clopotari (actuala Stradă Grigore Alexandrescu - de unde și numele consacrat al spitalului). În prezentarea documentară (11 mai 2009) făcută de conducerea spitalului cu ocazia împlinirii a 123 de ani de la înființare, se menționează
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
această inovație ca și prin transformările radicale ce s-au făcut, clinica putea fi considerată un veritabil Institut de chirurgie și de ortopedie pentru copii ce constituia după cum se aprecia în presa vremii, „o podoabă a Facultății și totodată a Eforiei” [56]. Sala mare de operație, construită (odată cu renovarea clinicii) cu un amfiteatru spațios, pentru studenți, era considerată ca una din cele mai mari din Capitală. Ea era înzestrată cu o instalație de sterilizare ultramodernă, cu un bogat instrumentar de curând
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de lucrări activând în această calitate până în 1950. În calitate de intern și extern a ales deliberat acele stagii care să-i asigure o cultură temeinică medico-chirurgicală, în ultimele stagii de internat pornind hotărât spre chirurgie. Concursul de chirurg secundar, trecut la Eforia Spitalelor Civile, i-a permis să aleagă locul de la Clinica Chirurgicală și Ortopedică infantilă, condusă atunci de profesorul Bălăcescu, apoi după pensionarea lui, de profesorul Iacobovici. Timp de 5 ani cât a funcționat ca medic secundar, și-a însușit temeinic
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de arhivă am identificat o listă cu persoane ce se aflau în plată la Salvare și care vor fi retribuite de minister începând cu 1 noiembrie 1948: Dan Maltopol, administrator, Victoria Manolescu, femeie de serviciu, Ștefanovici Alexandru, contabil. Și spitalele Eforiei, prin efectul actului de naționalizare, trec în administrarea statului, ca și toate instituțiile sanitare ale Asigurărilor Sociale. Ca urmare a acestui Decret, Spitalul de Chirurgie Floreasca, trece în subordinea Ministerului Sănătății, schimbându-și denumirea - Spitalul de stat nr. 4, I. C
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și Banat găsim cu mare dificultate contribuții ale etnicilor români. Absența precedentelor de prestigiu și de scară monumentală datorate etnicilor români fusese destul de dificil de surmontat și în vechiul regat în anii de început ai neoromânescului. Cum să faci primării, eforii ale spitalelor, palate de justiție și trezorerii când tot ce ai la dispoziție este o arhitectură "românească" domestică arhaizantă, vernaculară, din materiale perisabile, sau una de mănăstire sau urbană mai apropiată ca scară, dar ridicată de meșteri străini pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]