3,359 matches
-
Voința" din Iași, nu că ar fi sportiv, ci pentru că are încredere în ăștia, mi-a spus clar că-n doi ani "Voința" va fi în primele rînduri. L-or fi dînd banii afară din casă rîde Mihai. Nu cred; eleganță, bun gust..., nu opulență se aprinde Vlad. În schimb, are Sorina o brățară din aur!... Podoabă e puțin spus. Una-i fiica profesorului Marcu... Zăăău?! clătină Mihai din cap mirat. Am auzit de Marcu, e un ginecolog grozav, îl cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
păstrează încă foarte multe amintiri ale unui chip împodobit cîndva cu trăsături elegante. Nici cutele, nici oboseala din jurul ochilor, încă vii în calmul lor, frizînd blazarea, și poate nici hainele modeste, uzate în mare parte, dar cu semne vizibile de eleganță și gust în croială, nu acoperă, cum, la fel de bine, nu trădează din prima clipă femeia "de odinioară". Dincolo de tejgheaua barului, Ovidiu a început să descuie dulapurile cu băuturi, din care nici nu prea mai are ce scoate; doar trei sticle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
curtoazie. Ochii lui Mihai o învăluie într-o singură privire, ca atunci seara, la teatru, cînd a văzut-o întîia oară: nu numai că este foarte frumoasă înaltă, zveltă, o față cu trăsături perfecte -, dar este și elegant îmbrăcată, o eleganță mai mult decît costisitoare; toate astea ascunzînd un ce plin de neliniște. Indiferent de intenția cu care ați venit, înclină Mihai privirea pentru o clipă eu vreau să fiu o bună gazdă. Numai că eu, acum, ca și în alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tîrziu, în timpul plimbării venise la tratament, în Sanatoriul de boli nervoase, deci era vorba de o durere profundă, ce o marcase puternic, ducînd-o la un pas de sinucidere. Femeie trecută puțin de treizeci de ani, Simona avea în ea o eleganță a spiritului care, dacă aveai bun-simț, îți impunea să-i semeni ori s-o lași în pace. Ochii, frumoși mai ales cînd te priveau fix, aprinzînd în adîncuri lumini de plăcere, vorbeau infinit mai mult decît buzele întredeschise tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ăsta, Săveanu, că la uzină nu lucrează?!..." Ochii lui Mihai, calmi, îi măsoară pe cei prezenți: figuri cunoscute, dar pe majoritatea îi știe numai unde lucrează: mișcarea de amatori, casa de cultură, biblioteca județeană "Bibliotecarele au întotdeauna ceva specific, poate eleganța spiritului, cizelat în tovărășia cărților" -, o profesoară de istorie Claudia Butnaru, soția secretarului cu probleme economice de la municipiu -, Victor Săveanu, actori, regizori, și cîteva fete, dintre care, una, la trecerea lui sumară în revistă, i-a reținut atenția, trimițîndu-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Micului Cocor, Pagoda Dali și altele. În dinastia Song, economia, comerțul și meșteșugurile au cunoscut o dezvoltare intensă, știința și tehnologia au făcut mari progrese, la fel și arhitectura. Construcțiile au abandonat stilul măreț și au acordat mai multă atenție eleganței liniilor și decorațiunilor. Orașele din dinastia Song aveau străzi bine trasate, cu multe puncte comerciale, stații de pompieri și de transport, poduri și cartiere de locuințe. Capitala dinastiei Song de Nord Bianliang (orașul Kaifeng de astăzi) era un centru comercial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
poemele lui sunt foarte îndrăgite de cititori. Li He a trăit doar 26 de ani (790-816), ca urmare a unei vieți nefericite și a nereușitei în cariera dregătorească. În creația lui, caracterizată prin bogăția imaginației, prospețimea mesajului, minuțiozitatea structurii și eleganța limbajului se pot observa o pronunțată notă romantică și o pregnantă tendință estetică și nostalgică. În ultima etapă (827-859), cei mai activi poeți au fost Li Shangyin și Du Mu. Cel din urmă a îmbinat, în creația sa lirică, stilul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
căutarea idealului său și a lucrurilor frumoase din viață. Astfel, Su Shi a reușit să-și păstreze integritatea și, totodată, să facă față loviturilor nemiloase primite de la semenii săi. Temperamentul lui Su Shi era caracterizat prin franchețe, bunătate sufletească și eleganță în comportament, dar în același timp era plin de vioiciune, un om care spunea răspicat lucrurilor pe nume. Tocmai datorită unei astfel de personalități și a spiritualității sale, a fost admirat și prețuit de cărturarii chinezi din perioada târzie a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chinezesc (Foto: Yang Ying) Ceainicul de porțelan verde pal este unul dintre obiectele tradiționale specifice Chinei antice. Datorită combinației între motivele tradiționale și forma oarecum occidentală, ceainicul de porțelan verde pal a devenit unul dintre obiectele preferate de colecționari. Dincolo de eleganță, cea mai mare realizare a porțelanurilor este smălțuirea completă, care-l face un bun depozitar de lichide și ușor de curățat și întreținut. Locuințele de pământ din sudul Chinei Locuințele de pământ sunt construcții cu pereți din lut și structură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o mică infirmitate fizică. Mi se părea chiar că Îmi dă așa, un aer distins. Mi-ar fi plăcut să am și un bastonaș și niște ochelari de soare. Întotdeauna am avut o mare afecțiune pentru cuvintele panaș și arbitrul eleganței. Mi-ar fi plăcut chiar să-mi las un mic barbișon negru. O vreme, Jerry mi-a spus Șefule, apelativ după care nu mă prea Înnebuneam, după care a Încercat să-mi zică Gustav și Ben, și Într-un final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
escrocherii și crime petrecute începând cu decembrie 1989. E de presupus că același comportament s-a perpetuat și după 1996. Sunt curios dacă, venind la putere, pedeseriștii se vor arăta la fel de clemenți cu cei care i-au tratat cu atâta eleganță, spre paguba imensă a țării. Dacă în cazul celor șapte ani negri ai iliescianismului lucrurile au fost deosebit de limpezi (un regim cleptocratic și fără scrupule, obsedat de îmbogățirea rapidă, a adaptat metodele mafiei comuniste la situația nou ivită după căderea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Adventurer știa din experiență că secundul Stanley Garret nu era nici el prea dornic să se trezească devreme, pricină pentru care Îl lăsă să doarmă Încă o jumătate de oră, timp În care prora rapidă a frumoasei nave tăie cu eleganță apa, Îndreptîndu-se spre stînca sălbatică ce Începea să se contureze clar, pe măsură ce ziua punea stăpînire pe lume. Se simțea fericit și Împlinit. Era prima lui călătorie ca ofițer și avusese norocul de a o face la bordul unui vapor curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
toarte împletite și două păhărele cît un degetar. A turnat atent, zîmbind binevoitor-îngrijorat, nu voia să risipească nici un strop și nici nu-i prea venea la îndemînă. Majordomul se afla în spatele ușii, așteptînd un semn, ar fi făcut totul cu eleganță, cu pricepere, discreție, dar n-ar fi avut nici un haz. Mihai Mihail trebuia să simtă din toate că este bine primit privit cu bunăvoință și chiar un dram de afecțiune. Au ciocnit paharele în tăcere, Mihail a gustat cu vîrful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ei pentru că le povestea tot felul de istorioare, dar gestul o șocă pe Luana și de atunci ea se feri să mai facă parte din cercul care se strângea în jurul dirigintei. Profesorul de limba rusă, actor de cinema, avea o eleganță distinsă și o cultură generală fantastică. Fetelor li se adresa cu "domnișoară" iar băieților le spunea, cu o ușoară ironie, "cavalere". Exigent și distant în relațiile cu elevii, accepta o singură ieșire din tipar, în ultima săptămână de școală, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
făcând semne spre ușă. Băieții se grăbiră să-l întâmpine pe acela care tocmai intrase. Privind spre el, Luana înțelese că era, nimeni altul, decât faimosul Ștefan Escu. Într-adevăr, avea o frumusețe ieșită din comun. Înalt, drept, de o eleganță simplă, care nu făcea altceva decât să-l scoată în evidență fără ostentație. Fata aprecie discreția cu care tânărul se integră în grup și lipsa de orice infatuare față de agitația pe care o stârnise. În câteva minute, Escu deveni de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
gheață. Ștefan întinse mâna spre valizele deschise. Astea ce trebuie să-mi arate, că mă părăsești? Era îmbrăcat în cămașă de mătase, culoarea coniacului și pantalon de vară bej. Părul negru, cu o lucire aparte, gura senzuală, aceeași frumusețe și eleganță unică... Se măritase cu el ca să-l posede, să se bucure de puterea și de bărbăția lui. Ștefan își încleștă mâinile de brațele fotoliului. Ce diavol intrase în mintea ei ca să-l distrugă, să-i dea viața peste cap? Răcni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
deloc. Lumina și căldura din ochii Luanei erau unice. Pe sub paltonul descheiat îi văzu trupul subțire, îmbrăcat într-un costum negru, asortat la o cămașă de mătase, culoarea cerului senin, al cărei guler, răsfirat peste reverele sacoului, îi înviora cu eleganță ținuta. Părul blond, adunat într-o înmănunchere dezarmantă de bucle, făcea din ea imaginea ideală a ceea ce căuta. Când o invită să se așeze, ea își arcui un picior peste celălalt, fusta i se ridică puțin deasupra genunchiului iar Cristian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fuseseră bine săpuniți. În drum spre lift, Nost se opri în dreptul ei. O privire adâncă i se înfipse în irisul negru și ea simți că se pierde. Doamna inovație, nu? Bariu se repezi s-o prezinte. Președintele companiei, de o eleganță covârșitoare în costumul Versace, întinse mâna spre ea și Luana se rugă să nu leșine. Aștept idei. Dispăru apoi, sub ochii ei încremeniți. La întoarcerea șefului, Luana i se înfățișă cu un raport. El o întrebă, ascunzându-și zâmbetul între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și a încheia mici înțelegeri. O stare de bine, de euforie generală, îi învăluia și Luana simți o relaxare binefăcătoare așa cum nu mai simțise de foarte mult timp. Ștefan stârnise interesul ca de fiecare dată. Într-o ținută de o eleganță impecabilă, cu chipul luminat de o maturitate inteligentă, era mai încântător ca niciodată. Luana uitase cât putea fi de frumos. Ochii lui negri o priveau aiuriți, cu o dragoste fără margini, așa cum aveau s-o privească toată viața, pentru că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
spaimă pe copilul de grupă mică, crescut de bunici într-un sătuc retras de munte. Multitudinea de oferte vestimentare o făcu să-și rupă picioarele alergând de colo-colo, incapabilă să se hotărască. Alese, în final, o rochie simplă, de o eleganță copleșitoare. Ernest Radak o văzu intrând la brațul lui Abel Nost. Se apropie atent ca gesturile să nu-i trădeze emoțiile pe care prezența ei i le provoca. Luana se strădui să afișeze o atitudine cât mai relaxată. Știau, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu deschisese gura. Noi am pierdut asta de mult, de secole sau chiar de milenii. Am rupt legătura cu partea primitivă și curată din noi, nu mai știm să ne purtăm natural, copilărește. Privește-o pe Nyoman, de pildă, câtă eleganță! După felul În care Karl Îi stâlcea numele, până și urechea needucată a fetei putea să priceapă că vorbeau despre ea. S-a Înălțat doar atât cât să-și schimbe greutatea de pe-o parte pe alta a corpului ca să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spre tufișurile de lângă platformă, Încât frunzele au Început să foșnească. — Elegant. Cred că asta-i vorba potrivită, a rostit Karl. Era Încruntat, se concentra asupra amestecului culorilor pe paletă, ceva ca noroiul după o ploaie torențială. Europenii și au pierdut eleganța, a mai zis. și-au pierdut sensibilitatea, bunăvoința, căldura. Ne-am pierdut nevinovăția dintâi. Ne-a fost smulsă din suflete copilăria și am rămas niște bătrâni certăreți, ramoliți și gata oricând de război. — De ce pictezi tu mereu femeile În felul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu zgomot. Apoi se pieptănă cu peria Ninei, neagră de murdărie și cu mulți dinți lipsă, se studie în oglindă. Apa o înviorase, își frecase obrajii cu prosopul până se înroșiseră. Veni către ei pășind puțin cam nesigură, având o eleganță a mișcării desăvârșită. Își legase părul lung, drept, cu o șuviță din propriul păr, la spate. Vineri la ora șase avem meditație, Evelina. Da, vineri la șase, repetă ea. Ești o fetiță drăgălașă. Îi mai zise Alexe și-i bătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că toată întâmplarea fusese un accident nefericit, ceasul rău, cum s-ar zice, oamenii se mai iau la harță și peste o jumătate de oră se împacă tot la un pahar de băutură. Între timp ajunseră în fața cofetăriei. Urcau cu eleganță scările în spirală. Ceva în sufletul ei se făcuse mic, mic. Bătea puțin vântul, dar totuși era plăcut. Da, există în lumea asta foarte multă violență, rosti Sidonia, oamenii își mai păstrează instinctele primare. Atunci când mintea te ajută mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o boare de vânt ca s-o risipească de parcă nici n-ar fi fost... Faceți cunoștință. Ovidiu întinse foarte corect mâna, avea un zâmbet în colțul gurii, de presupus că era ironic, își aplecă și fruntea, puțin, milimetric. Avea o eleganță în el băiatul acesta ceva de speriat! Încântat. Fana, rămasă în contemplație, se fâstâci. Maaamă, ce bărbat, exclamă în sinea ei. În cele din urmă îi întinse și ea mâna lui Dimitrie. El percepu o palmă cu pielea subțire, străvezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]