886 matches
-
Valahia Mare, spre a se deosebi de Acarnania și Etolia care, după bizantinul George Phrantzes, se numea Valahia Mică. George Pachymeres, istoricul de curte al întîiului Paleolog Mihail, zice lămurit că tesalienii, comandați odată de Achil și numiți în vechime elini, se numesc în vremea lui vlachiți mari (G. Pachymeres în Mich. Paleol[og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și la țara de coline care se rădică deasupra șesului, iar șesul central, locuit de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drept că Jupiter însuși nu figurează în arborele genealogic, dar e pus ca începător al neamului ilustru al Eraclizilor un erou al Iliadei lui Omer, Tlepolem, fiul lui Ercule, deci nepot de fiu al lui Jupiter, care, oștindu-se împreună cu ceilalți elini asupra Troadei, a fost omorât de Sarpedon, asemenea un fiu al lui Joe și al Laodameei. Astfel începutul istoriei lui Iacob Eraclid Despot se petrece sub zidurile Troadei între descendenții direcți ai lui Jupiter, iar sfîrșîtul în Moldova sub buzduganul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drept că Jupiter însuși nu figurează în arborele genealogic, dar e pus ca începător al neamului ilustru al Eraclizilor un erou al Iliadei lui Omer, Tlepolem, fiul lui Ercule, deci nepot de fiu al lui Jupiter, care, oștindu-se împreună cu ceilalți elini asupra Troadei, a fost omorât de Sarpedon, asemenea un fiu al lui Joe și al Laodameei. Astfel începutul istoriei lui Iacob Eraclid Despot se petrece sub zidurile Troadei între descendenții direcți ai lui Jupiter, iar sfîrșîtul în Moldova sub buzduganul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1781, mult mai cunoscută sub numele de Norma regia, care viza doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate ca obligatorii și numărul de ore aferente fiecăreia pentru educația gimnazială erau următoarele: limba latină (17 ore), artimetica (2 ore), geografia (2 ore), limba elină (2 ore), istoria (1 oră) și religia (1 oră). Acest tipar era predat cu repetiție în fiecare din cele trei clase prevăzute de studiile gimnaziale. Cele 25 de ore săptămânale erau repartizate în cinci zile de studiu, excepție făcând zilele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cântarea religioasă. Lecțiile aveau un cumul de cinci ore pe zi, distribuite atât dimineața, cât și după masa. • Școli umanioare, cu durata de patru ani, se organizau doar la București și Craiova. Materiile predate includeau gramatica românească, geografia, limbile franceză, elină și latină, desenul, aritmetica și istoria. Asupra acesteia din urmă merită zăbovit, întrucât istoria a fost tratată cu maximă seriozitate în școlile umanioare, fiindu-i acordată o importanță crucială. Disciplina istoriei se studia 18 luni în ultimii doi ani, împărțindu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru cicluri de învățământ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-a) Anul VIII Poezia Mitologia Citirea și analiza autorilor poetici ai romanilor Geografia Asiei, Africii, după aceea geografia matematică și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică de la Karlu până în zilele de acum Religia: urmarea moralei creștinești Urmarea limbii eline, sintaxul vulgar și analize Sursa: V.A. Urechia (1892, IV, pp. 419-421) În clasele primare, învățământul religios trona suveran materii precum "Sfintele rugăciuni" și "Catihisie" ocupând o pondere consistentă a programei școlare, alături de materii mai tehnice, precum citirea și scrierea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
texte, Socrate mărturisește că este condus, în toate acțiunile pe care le întreprinde, de geniul sau, manifestat, încă de pe vremea copilăriei, sub forma unei "voci" interne 100 cu intenții protectoare, binefăcătoare. Și, de acord cu o altă credință a lumii eline reflectată de operă aceluiași autor, daimonul însoțește subiectul chiar și în planul postexistențial. După cum reiese din dialogul Fedon, în momentul decesului își imaginau grecii fiecare om este petrecut de către acest "asesor" lăuntric la locul din care morții, după ce sunt judecați
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
acelei interesante părți a poporului nostru. Iarăși răsare pe neașteptate o piatră din mosaicul pestriț de popoare din Orientul Europei. Românii așezați la marginea Greciei au protestat energic la sultanul în contra cesiunii teritoriului lor și iau o atitudine contrarie regatului elin. Cine sunt acești macedoromâni cari apar deodată în scena politică? Cari sunt posesiunile lor? Cât de mare li-i numărul? lată întrebări ce s-au pus adesea în zilele din urmă; descrierea de mai la vale va interesa poate pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în mijlocul cărora trăiesc. În Macedonia românul vorbește și grecește, care limbă, adoptată fiind în scriere și în negoț, au suplantat în multe părți pe cea autohtonă. Astfel lângă Arta superioară, mai cu seamă în partea de nord - vest a regatului elin. Albanezul îl numește pe român cioban, căci majoritatea românilor locuitori în Albania de nord și de sud e păstorească și pururea în migrațiune. În timpul verei mai nu rămâne suflet de om pentru păzirea caselor neîncuiate, a căror prădare ar și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să urmeze. Articolul e intitulat: O PARTE A POLITICEI OPORTUNISTE Românii din Macedonia, Tesalia și Epir Se știu înclinările ce d. Gambetta le profesează în privirea grecilor și aprobarea ce dădea ziarul său, nu demult, proiectelor de sporire ale regatului elin. Se cunoștea pe de altă parte întinderea teritoriilor pe cari puterile propuseseră de-a le lua Turciei, de când d. Waddington, "această medalie ștearsă care se credea bătută pentru a regula destinele Europei" - împrumutăm {EminescuOpXII 335} difiniția de la un diplomat oriental
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care-l va ajunge d. Gambetta dacă ar ajunge a compromite Franța în dificultățile al căror preludiu a fost cestiunea Dulciniului. Se crede în genere, între politicianii superficiali cari se 'nvîrtesc împrejurul guvernanților noștri, că dincolo de frontierele Greciei actuale există elini gata a primi cu brațele deschise batalioanele regelui George. Aceasta este o eroare deplină și această eroare falsifică din temelie esența proiectelor prezidentului Camerei. În Epir ca și-n Tesalia, grecii veritabili strălucesc aproape pretutindenea prin absența lor și macedo-romînii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
marea majoritate a populațiunii. Se pricepe dar scârba ce-o au de-a deveni concentățenii d-rului Kokinos. Am, voi să cunoaștem cuvintele fineței 'n adevăr italiene, pentru a nu zice genoveze, în virtutea cărora s-a descoperit că macedoromânii ar fi elini! Pentru că au cler grecesc, călugări greci și că-n lipsa de școale naționale, de cărți naționale, ba chiar de caractere tipografice cari să fi putut pîn' acum să reprezinte sunetele limbii lor, au fost botezați în grecește, au frecuentat școalele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al XV-lea; el nu a tradus nici din grecește în românește (de altfel nu se cunosc prea multe despre cunoștințele de greacă ale vtori-logofătului), ci numai din slavonă. Titlul izvodului care i-a plasat pe cercetători pe calea originalului elin este o prelucrare, destul de liberă, dar motivată, a formulării de început a versiunii tipărite la mănăstirea Kutein, sub patronajul lui Petru Movilă: Istoria sau descrierea adevărată [...] despre viața sfinților prea cuvioșilor părinți Varlaam și Ioasaf [...] din nou din grecește și
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
românilor de ambele sexe era subliniat și de către jurnalistul „Békásy”, care Îi vedea În felul următor: Ei sunt mai mult Îndesați decât zvelți, cu membre sănătoase și trăsăturile feței frumoase și originale. Așa după cum britanicii căutau În Grecia urmele străvechilor elini, autorii maghiari ai vremii se arătau interesați, la rândul lor, de felul În care moștenirea romanilor a supraviețuit În Transilvania. Uneori, călătorii maghiari afirmau și ei, Întocmai ca omologii lor englezi, că românii nu sunt decât niște urmași nevrednici și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comune care se extind până și la formele metrice, constituie o bază pentru o literatură slavă comună.*16 (f) Istoria temelor și a formelor, a mijloacelor și a genurilor literare este, evident, o istorie internațională. Deși se trag din literatura elină și din cea latină, majoritatea genurilor noastre .au fost considerabil modificate și îmbogățite în timpul evului mediu. Chiar și istoria metricii, deși strâns legată de diferitele sisteme lingvistice, este internațională. Mai mult, marile mișcări și stiluri literare ale Europei moderne (Renașterea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și insistând asupra caracterului ei de "grupare liberă" (GALR I: 634). Având în vedere formanții celui de-al doilea component se poate afirma că structura corelativă prezintă două variante: nu numai..., ci (și) și nu numai..., dar (și): (a) Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele {nu numai limitația, forma}(x), {ci și principiul contemplării ei.}( y) (G. Liiceanu, Despre limită) (b) Ne iubim patria {nu numai pentru victorii}(x),{dar și pentru înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
puterile spre ceea ce ne poate conduce către viața viitoare și să disprețuim tot ce nu are legătură cu ea. Printre lucrările Sfântului Vasile cel Mare se găsește un scurt tratat intitulat Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literatura scriitorilor elinii. Problema care se pune aici este de a ști cum să-i instruiești pe tinerii creștini, într-o perioadă în care literatura, filosofia ș morala de limbă greacă erau opera unor scriitori păgâni și expresia unor culturi păgâne. Sfântul Vasile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
asculta pe cele sfinte și pline de taine; după ce ne-am obișnuit să vedem soarele în apă, ne vom uita la lumina cea adevărată...”<footnote id="27"> Sfântul Vasile cel Mare, Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literature scriitorilor elinii, Editura de Stat, București, 1959, p.53<footnote> El îndeamnă tineretul să-i citească pe clasici, pentru că astfel se pregătesc pentru înțelegerea profundă a Sfintei Scripturi. Lectura acestora nu este doar o ambiție de natură intelectuală, ci mai ales constituie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spațiul finitului de ne limitat (apeiron). Ca atare, expresia „limita universului“ (peras kosmou) survine apoi în legătură cu Empedocle<ref id=”1”>Aët. II, 31, 4 (DK 31 A 50).</ref>, și imaginea aceasta ne apare ca definitiv constituită în cadrul viziunii cosmologice eline într-un text mai târziu, aparținând lui Epicur, în care limita este elementul fundamental al definiției cosmosului. Era desigur firesc ca în vocabularul filozofic peras să ajungă să desemneze limita corpurilor în general. Aristotel relatează că la pitagoricieni se vorbește
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
capătul în propria sa limită. Iar ca un atare sfârșit benefic, care deschide către regula identității, limita devine suprema formă a împlinirii, peras devine telos. Peras-limită, telos-capătul ca împlinire și morphe-forma sunt pentru Heidegger cele trei cuvinte care, în gândirea elină, con lucrează la determinarea oricărui Sein des Seienden, a „ființei oricărei ființări“.<ref id=”2”>Heidegger, op. cit., p. 46.</ref> Însă peras gândit într-un context atât de abstract - ca limită a corpurilor în general - apare în gândirea greacă doar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Este ceea ce se afirmă în mod explicit într-un text atribuit lui Aristotel (inclus atât de Bekker în ediția aristotelică, cât și de Diels în fragmentele presocraticilor), care, deși considerat de majoritatea comentatorilor ca apocrif, provine totuși din atmosfera gândirii eline și o caracterizează. „Într-adevăr - se spune aici - fără de limite e neființa: ea nu are nici mijloc, nici început, nici sfârșit, nici vreo altă parte, și tocmai așa este nelimitarea; dar ființa nu se poate să fie ca neființa.“ <ref
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu cunoaște limită și măsură și, ca atare, nu are o formă și este neîmplinit în sine rămâne „mereu nedeterminat“, „cu totul instabil“, „niciodată sătul“ și este de o „precaritate absolută“. Acest mod de a gândi, formulat în amurgul gândirii eline, este identic cu cel pe care, la începuturile ei, îl întâlnim exprimat prin intermediul imaginii sferei. În ființa parmenidiană determinată ca masă sferică, noi nu trebuie de aceea să căutăm o reprezentare spațială, ci doar un simbol pentru o gândire care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu imposibilul depășirii unei limite era un stimulent, ci imposibilul atingerii ei. „Încercarea“ limitei ca limită care trebuie atinsă este elementul dinamic al scenariului peratologic în momentul nașterii lui. Această marcă a începutului va rămâne o constantă în universul spiritualității eline, pe care o vom regăsi deopotrivă în gândirea cosmologică a presocraticilor, în conceptul aristotelic de prudență (phronesis), ca modalitate comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem<ref id=”1”>Vezi, în acest sens, P. Aubenque, La
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem<ref id=”1”>Vezi, în acest sens, P. Aubenque, La prudence chez Aristote, Paris, 1976 (ed. I, 1963), în special secțiunea finală, La source tragique.</ref>, sau în tragicul elin, pe care vom încerca să-l explicăm printr un exces în cultivarea limitei, și nu în contestarea ei<ref id=”2”>Vezi pp. 215 și urm. </ref>. Oare greșim cu ceva sau exagerăm în vreun fel dacă afirmăm că se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]