1,130 matches
-
la acordul dintre adjectiv + articol definit și sintagma coordonată 137: (a) Analiza prin elipsă: structura Adj + SCoord are la bază structuri formate din adjectiv + nominal conjunct (vechea casă și vechea mașină). Structura cu adjectivul la singular este o structură cu elipsa adjectivului care determină al doilea conjunct (vechea casă și mașină). Fenomenul elipsei este constrâns de necesitatea ca adjectivul care lipsește să aibă aceeași formă cu cel prezent (deci conjuncții trebuie să aibă același gen și număr). Acest lucru se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin elipsă: structura Adj + SCoord are la bază structuri formate din adjectiv + nominal conjunct (vechea casă și vechea mașină). Structura cu adjectivul la singular este o structură cu elipsa adjectivului care determină al doilea conjunct (vechea casă și mașină). Fenomenul elipsei este constrâns de necesitatea ca adjectivul care lipsește să aibă aceeași formă cu cel prezent (deci conjuncții trebuie să aibă același gen și număr). Acest lucru se întâmplă și în alte tipuri de structuri eliptice: (196) - Maria este blondă. - ?Și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alte tipuri de structuri eliptice: (196) - Maria este blondă. - ?Și Ion. este blondă. Prin urmare, acordul la singular cu primul conjunct este acordul normal între adjectiv și substantivul regent, iar înaintea celui de al doilea conjunct trebuie să presupunem o elipsă, apărută prin economie lingvistică (repetarea adjectivului nu este absolut necesară, de vreme ce el poate fi subînțeles). (b) Analiza sintagmatică: al doilea conjunct este un adjunct care se adaugă primului conjunct abia după ce acordul dintre adjectiv și primul conjunct a fost deja
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cinci indivizi care au calitatea de băieți sau fete, dintre care cel puțin doi băieți și cel puțin două fete" Exemplul (207) arată că numeralul nu are un caracter distributiv. Sintagma din (207) nu poate fi interpretată ca implicând o elipsă în fața celui de-al doilea conjunct (= cinci fete). Sintagmele de tipul celor din (207) admit două lecturi: (208) a. cinci avocați și profesori = "cinci indivizi, fiecare dintre ei fiind și avocat, și profesor" (sintagma coordonată are o lectură nedisociată, colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cea în care substantivul regent este la singular, dar are înțeles de plural. În aceste structuri, lectura de tip colectiv este blocată din motive extralingvistice (o limbă nu poate fi și română, și franceză). Singura lectură posibilă este cea cu elipsă, în care se subînțelege un nominal înaintea celui de-al doilea adjectiv coordonat. (230) a. limba română și franceză b. limba română și limba franceză Pluralul cumulativ este limitat la contextele în care adjectivul are un rol clasificativ. Cu adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cumpărate / cumpărată. 3.11. Coordonarea adversativă de adjective este posibilă în GN/GD: (266) Fata mai puțin frumoasă dar inteligentă a obținut postul de prezentator. Este posibilă și aparenta coordonare a unui nominal cu un adjectiv, însă structura implică o elipsă (deci avem a face cu o coordonare de propoziții). trăsăturile adjectivului trebuie să coincidă cu cele ale substantivului antecedent: (267) a. Am cumpărat perdele, dar nu albe. - ... dar nu am cumpărat perdele albe. b. Am cumpărat perdea, dar nu albă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
anaforică la alt număr. Adjectivul are nevoie să își verifice trăsăturile cu cele ale unui element lexicalizat în text, chiar dacă nu se află în imediata apropiere a acestuia (cf. Am cumpărat perdea, dar nu albă). Această relație între acord și elipsă se poate observa și în contextele în care nu se poate relua referința unui termen care nu a fost lexicalizat în discursul anterior, ci doar implicat de sensul general al mesajului: (269) a. Am cumpărat trei perdele, dar numai două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este de dorit, din mai multe motive. Un prim argument ar fi că este neeconomic, pentru că s-ar complica prea mult numărul intrărilor lexicale. Un alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din mai multe motive. Un prim argument ar fi că este neeconomic, pentru că s-ar complica prea mult numărul intrărilor lexicale. Un alt argument împotriva includerii numărului ca trăsătură fixă a intrărilor lexicale îl reprezintă contextele cu elipsă. Într-o elipsă, doar numărul poate fi diferit de numărul antecedentului. Genul nu poate fi diferit, nici dacă substantivele masculin și feminin sunt perechi moționale (prieten-prietenă). Acest contrast arată că genul este lexical (are o valoare fixă în lexicon), iar numărul nu (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
complet: (19) a. Vine ea, mama. b. Vin ei, Junii. Prin urmare, pe baza acestui criteriu dublarea subiectului ar putea fi considerată un tip de acord, dar nu și dublarea complementului direct. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului Acest criteriu a fost introdus după observarea comportamentului unor clitice de dublare a subiectului, în unele dialecte italiene nordice. În propozițiile relative subiective și în propozițiile coordonate, un subiect coreferențial este adesea omis în a doua propoziție. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tot ceea ce este al meu" b. Al vent dut e al va lontan. el vinde tot și el pleacă departe El vinde tot și pleacă departe." Acest criteriu se poate aplica și la dublarea complementului direct. Dacă în contextele cu elipsă a complementului direct, cliticul este obligatoriu, am avea motive să considerăm că acesta este o marcă a acordului. În limba română, în contextele cu coordonare, în care nu se repetă complementul direct, cliticul de dublare trebuie să fie prezent la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a complementului indirect nu manifestă acord parțial (neluând în calcul greșelile accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de acord. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului Cliticul de dublare este obligatoriu în contextele de elipsă a nominalului: (26) a. Îi scriu și îi telefonez lui Ion. a'. *Îi scriu și telefonez lui Ion. b. I-am vorbit și i-am cerut o carte Mariei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
accidentale sau contextele cu neanticiparea mesajului). Pe baza acestui criteriu, dublarea complementului indirect nu poate fi considerată un fenomen de acord. (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului Cliticul de dublare este obligatoriu în contextele de elipsă a nominalului: (26) a. Îi scriu și îi telefonez lui Ion. a'. *Îi scriu și telefonez lui Ion. b. I-am vorbit și i-am cerut o carte Mariei. b'. *I-am vorbit și am cerut o carte Mariei. 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului + + (ii) Obligativitatea acordului - - (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal non-specific sau lipsa informației semantice suplimentare - - (iv) Antiacordul - - (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului + + 2. Criterii morfologice (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală - - (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă - - (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă - - (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul - - După cum se poate vedea, rezultatele sunt mai mult negative. Toate criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
negative, ceea ce înseamnă doar că elementul clitic nu este afix, nu că dublarea clitică nu poate fi încadrată la acord. Singurele argumente sunt de ordin sintactic: posibilitatea de a apărea în contextul nominalului complement și obligativitatea cliticului în contextele de elipsă a nominalului. Sunt însă și argumente sintactice împotriva încadrării la acord la dublării clitice. Menționăm aici și argumentul oferit de Tigău (2011) pentru interpretarea ca acord a cliticului de dublare: un complement direct exprimat prin cuantificatorul nimeni nu acceptă dublarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominalul-subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului. Pentru a explica acordul la persoana I sau a II-a, fie considerăm că verbul are trăsături interpretabile, fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe baze formale. Astfel, verbul copulativ și adjectivul pot avea trăsături de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul la plural (Întâmplări stranii pe care le-am trăit fiecare dintre noi), reflectând faptul că predicația se aplică mai multor entități, distributiv. Acordul la plural are, astfel, o valoare cumulativă. Acordul cu N2 este posibil și în contextele cu elipsa lui N2, cu condiția ca acesta să fi fost exprimat și poată fi recuperat din contextul anterior. Sintagmele partitive cu sens proporțional, pe care le-am numit statistice, pot admite acordul la plural (Unul din șapte magistrați au recunoscut că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
inducing compatibility of certain lexically specified information." (1994: 61). 18 Din cauza omonimiei f.sg. = n.pl. la nominativ, ambele glose sunt acceptabile, deci acordul participiului este ambiguu între formal și semantic. 19 Pentru exemplele de acest tip există și analiza alternativă cu elipsa unui nominal plural, subînțeles din enunțul anterior. Dacă adoptăm analiza că acordul verbului-predicat se face cu nominalul cuantificator, atunci aceste enunțuri sunt relevante pentru acordul hibrid. 20 Posibilitatea ca demonstrativul postpus să fie considerat un pronume care stabilește o relație
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de sfânta pâine și să o împarță... (Liturghierul lui Coresi, cf. Nedelcu, 2009: 104) b. Și mulți de câți au credzutu veriia ispovedindu... (Codicele Voronețean, cf. Nedelcu, 2009: 104). 70 Propozițiile (a') și (b') sunt gramaticale dacă putem presupune o elipsă, o recuperare anaforică a lui N2: (i) a. Am primit niște vin roșu de la țară. Am băut o sticlă. b. Am luat din dulap sarea. Am adăugat la mâncare un vârf. 71 Multe dintre subtipurile de sintagme pseudopartitive sunt comune
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu indici actanțiali intra- sau paraverbali, jocul relatorilor (prin care Lazard înțelege afixe și adpoziții), topica. Criteriile secundare identificate de Lazard sunt, în linii mari, tot cele folosite de Dixon pentru definirea ergativității sintactice: jocul pronumelor reflexive și reciproce 54, elipsa prin coreferință în frază, construcția propozițiilor relative. Observația lui Dixon că există numeroase limbi care au ergativitate morfologică fără a avea și ergativitate sintactică este "tradusă" de Lazard (1994: 59) prin faptul că există limbi neutre din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spre ermetismul canonic cu ajutorul aparatului critic transmodern: "Mă fac emulul lui Mallarmé, neobservând că ermetismul lui Mallarmé e filologic, iar al meu e canonic (reducerea expresiei la o formă canonică, cu atât mai puțini termeni parazitari, în sensul reducerii ecuației elipsei la forma canonică)." (p. 63) Iată, așadar, nu doar o posibilă explicație a gestului lui Barbu (rimbaldian în esență) de a părăsi poezia, ci și sursa de la care izvorăște dorința unei reinterpretări, pe alte coordonate, în limitele altui orizont paradigmatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prezentare fetișcana de una singură, lunecă vagoanele, întinde gîtul, pași secvențiali din viteză, zăcem, trenul aduce în plus iluzia mișcării, haltă, posibil Budăi, golul cîmpului, și din pietrele acestea pot ridica fii lui Izrail! mașina Salvării în tangenta arcului de elipsă, albastrul din girofar îi șterge tăcerea, neajunsul că știi ce urmează din structurarea știrii, ar trebui să fi aici să vezi luxul enormelor deplasări, tone de metale în ființe prelucrate, combustibil de lux extravaganta finalitate, din ce jale se întrupează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cunosc biserica în ruină, nu percepi decît confirmările, româna colocvială a suratei românizate de tot, eu mai tatonam combinații de limbaje, suficiența limbii de cultură a murit limbă de cultură, nu da voie la experiment, cabinetul medical deschis LV 8-15 elipsă inteligibilă, visa să fie Ceaușescu! în loc să facă k bărbat ceva și-o bătut joc, casa ei, viața ei, onoarea ei, care și-a adus femeie asupra ei în bordei înainte să moară! țîganca ceia, i-am adus femeie asupra ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
clasa a șasea să vezi ce prostie ne îndrugă profesorul de geografie! Cică Pămîntul, împreună cu alte surate, se învîrte nu numai în jurul lui, ca prostul, dar și în jurul Soarelui. De aici anotimpurile! Cum? Simplu! Se învîrte bietul Pămînt pe o elipsă. Cînd este mai aproape de Soare este vară. Cînd este mai departe de Soare este iarnă. Simplu de tot. Dar cum nu am încredere, întreb: Dar atunci primăvara și toamna ar trebui să fie la fel, nu? Profesorul meu avea liceul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este iarnă. Simplu de tot. Dar cum nu am încredere, întreb: Dar atunci primăvara și toamna ar trebui să fie la fel, nu? Profesorul meu avea liceul terminat la Botoșani, dar nu intrase în amănunte. De fapt nu-i o elipsă, este un cerc. Dar atunci cînd este vara? Profesorul vine spre mine, puțin nervos, și încearcă să-mi scoată părul din perciuni, că erau probabil cam lungi. Mă, nesimțitule, toată clasa înțelege și tu chiar ești tolomac! Că m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]