1,186 matches
-
mă vadă, dar Între noi apăruse o anumită distanțare. Simțeam că n-aveam stare să petrec niciun minut la Închisoarea Zarzuella, În cine știe ce cameră mohorîtă aflată sub supraveghere, pescuind indicii ale adevărului ascuns pe sub nuanțele și evazivitatea studiată a replicilor eliptice primite de la Frank. Vederea Renault-ului arzînd În noapte Îmi provocase o stare de excitație. Stîrnit de flăcările care păreau să țopăie pe tavanul dormitorului, am dat fuga În balcon și am văzut cabina aprinsă ca o lampă și fumul Înfuiorîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
divertismentul 3); Secțiunea a III-a, Repriza, zona tonicii, cu o structură tematică și tonală care consfințește finalul lucrării. Fiecare fugă, personalizată prin rețeaua tematico-tonală (uneori, cu interpolări tonale de bază, cu permutări între centrii de referință sau în format eliptic), păstrează un suficient grad de „loialitate” pentru o reprezentativitate majoră, semnificativă față de formatul complet al schemei de referință, sinteza generală a corpusului muzical orientat către această formă polifonică (fuga bachiană). Tema de fugă, idee muzicală fundamentală în universul creației polifonice
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
este marcabilă și prin formatul tripartit, cu secțiunile delimitate tonal și enunțuri ale clipului tematic corespunzătoare celor trei componente „clasice”: expoziție-dezvoltare/evoluție-repriză. La o prima evaluare formativă a temei, clișeul tonalo-tematic raportat la schema de sinteză a fugii bachiene este eliptic de zona subdominantei. Dar, prin relevarea “speculativă” a pilonilor melodico-funcționali, se poate întregi formatul de sinteză în sensul că: - Dacă se consideră 5ta și 4ta delimitările rezumative pentru Subiect și Răspuns, ca sugerări tematice prin eliminarea formulei ornamentice (dubla broderie
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
de înfrumusețare. " Frazele, considerate izolat, sunt incolore ca apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră- verde și urletul mării.” În prezentarea aceluiași aspect, Z. Stancu se remarcă prin atitdinea lirică. Propozițiile sunt concise, unele eliptice de predicat ("Nu toți.”). În tot textul există o singură frază, și aceea formată doar dintr-o principală și o subordonată. Această structură sintactică impune narațiunii un ritm sacadat, emoția intensă părând a întrerupe din loc în loc relatarea faptelor. Aceeași
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de procedură aplicabile judecății acestei contestații, dacă pot fi cele specifice apelului, recursului ori cele prevăzute în cuprinsul art. 31 alin. (1)-(3) din Legea nr. 211/2004. ... 41. Chestiunea de drept este reală și a fost determinată de caracterul lacunar, eliptic al normei supuse interpretării și care s-a accentuat odată cu modificarea adusă variantei inițiale a textului art. 31 alin. (6) din lege - care stabilea că „Hotărârea poate fi atacată cu recurs la curtea de apel, în termen de 15
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
persoane, despre care alesul local nu poate avea cunoștință, iar într-o asemenea ipoteză, efectele se răsfrâng în mod arbitrar asupra situației alesului local. În consecință, se susține că redactarea textului de lege supus analizei de constituționalitate prezintă un caracter eliptic, imprecis, întrucât norma nu permite niciunei persoane interesate să poată prevedea într-o măsură rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-o situație neculpabilă. Or, răspunderea administrativă se întemeiază pe ideea de vinovăție și de participare efectivă la încălcarea legii. În
DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300551]
-
din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
stimulului față de linia de privire. Pentru demonstarea acestei constanțe în condiții de laborator se prezintă subiectului un cerc de 15 cm diametru căruia i se pot da diferite înclinații acesta este stimulul etalon. La dispoziția subiectului se găsesc diferite forme eliptice pe care el le poate privi direct timp de 5 s sau printr-un obturator 1/4 s și trebuie să le compare cu stimulul etalon alegând-o pe cea care i se pare cea mai apropiată acestuia. Constanța formei
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
amnar, Cât miresmele se împart ca afiș electoral. Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, într-un text precum Profil tăiat în lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica simultaneistă, sintaxa ușor eliptică, „analogia de corpuri geometrice”: În ținutul amar ochean glasul tău Și ca mărcile poștale te privesc ferestrele, ușile ș...ț Încă zece pași vântul mă ia de braț Concav râsul Și sonata ca o poliță de asigurare Sub vâsle stelele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aurul peștilor în frunze / ce bucle meduzele cum se apleacă / și ca șervețele de ceai marginea catifelată a peștilor torpile”, „glasuri lasă dâre de argint ca melcii”... Dacă poemele din ciclul Terase (al doilea din volum) mai amintesc prin sintaxa eliptică și unele imagini șocant-moderniste de etapa „constructivistă” a poetului („cerul se schimbă ca plăcile de gramofon”, “încalcă-mi inima ca o frontieră”, „arc voltaic surâsul și în gest amnar”, „devastează-mă ca pe o casă / de economie”, „ce rar album
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fi identificate principalele trăsături ale prozei poetice ca o „construcție închisă, bazată pe revenirea motivelor, cu puternic accent pe ritmica melodică a frazei”, presupunând un tratament fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvântului însuși, cu o sintaxă discontinuă, adesea eliptică, opusă „ordinii tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și având o puternică încărcătură metaforică. Sub acest ultim aspect, - al caracterului figurativ al limbajului - proza poetică a lui Voronca poate fi apropiată chiar, cu suficiente argumente
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
avangardist, ceva din disciplina și rigoarea constructivismului plastic, căruia îi căuta corespondențe în scrisul poetic dovadă și cele câteva poezii tipărite în revistele Punct și Integral, apoi în volumașul Invitație la bal din 1931, în care sintaxa versului cunoștea constrângeri eliptice, ajungând chiar la un fel de "ermetism gramatical", cum îl caracteriza, nu foarte entuziasmat, G. Călinescu, iar imaginea poetică era stilizată "geometric" și "mecanic". Pe parcursul procesului de "sinteză modernă" pe care îl realizează în scrisul său, Voronca mai și deviase
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un cort... În ciclul de Patrusprezece sonete, schimbarea e vizibilă mai ales în amprenta stilistică barbiană, semnalată, de altminteri, în nota (aparținând, probabil, lui Sașa Pană) ce prefațează poemele tipărite în 1967 în revista Astra, unde se notează "frecvența frazei eliptice (el, care era un poet pletoric), concentrarea (la un torențial și expansiv ca dânsul) aproape ostentativă, recursul (neobișnuit și totuși dificil de escamotat) la o poetică oarecum barbistă, oarecum hermetică, trăsături cu totul singulare în restul operei lui". "Barbismul" se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un vag ecou, mai curând sintactic, dar și imprimat "geometric" în două din versurile sonetului Mai nevăzut obrazul: "Umăr întors în flaut, arc suplu în picior / Păunii când sub gene cu ploile perindă"... Și, tot aici, întorsătura de frază lirică eliptică: "Din lut întors, cenușă, profilu-acestei strângeri"... Ori, în al treisprezecilea sonet, - Temniță e, sau cântecul de fum - încă o dată, ținuta sobru-concentrată a imaginii, care pune limite ferme vagului și reveriei somnolent-contemplative: "Dantelă în: auz suavul glas / Fețele: două. Dar privirea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lipsite de viclenii benigne, posibil păguboase -, ci prin candoare. Câteva proze au ca protagoniști chiar copii, scrutați sub aspectul interiorității, al reflexivității, al bogăției lăuntrice, ceea ce i-a adus lui V. renumele de remarcabil investigator al vârstei copilăriei. Laconic și eliptic, el este un „minimalist”. „Minimalismul” său e dublat însă de o savoare particulară a limbii, care nu vine nici din folclorizare, nici din sfătoșenie diluată. Pregnanța, concentrarea sunt atributele de căpetenie ale unei exprimări originale, care mizează pe efecte de
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
o linie galbenă îngustă. Coloritul corpului asemănător cu a speciei cinereus. În apele din zonele mlăștinoase. l=14-15 mm. ♂ Tarsele mediane dispun de 16-22 ventuze mici, grupate pe 2 rânduri. 4 Graphoderus cinereus Linné (taeniatus Rossi, fasciaticollis Harris) Conturul corpului eliptic, îngustat anterior și lățit posterior, relativ bombat și lucios. Partea dorsală galben-roșcată, prevăzută cu o punctuație rară, cea ventrală dispune de o reticulație deasă. Partea posterioară a capului și o pată frontală în forma literei ”V”, negre. Pronotul cu excepția marginii
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fiind adesea ± șterse. Marginea posterioară a penultimului tergit abdominal dreaptă sau ușor ondulată..3 Gyrinus L. 1 Genul Orectochilus Lacordaire La noi o singură specie întâlnită în apele stătătoare, printre plantele acvatice. Orectochilus villosus Müller (sibiricus Motsch., involvens Seidl.) Corpul eliptic, comprimat lateral, puternic bombat dorsal până la nivelul treimii posterioare a elitrelor. Negru-cenușiu cu un luciu slab, acoperit cu o pubescență cenușiu-mătăsoasă, orientată spre exterior. Piesele bucale, antenele, picioarele și partea ventrală a corpului galben-roșcate. Pronotul conic-transvers, iar elitrele oval alungite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de lângă marginile laterale ale elitrelor ușor carenate. Epipleurele elitrelor și ultimul sternit abdominal galben-roșcate. Este cea mai mică specie a genului. În centrul, sudul și estul Europei. l=4,5-6 mm. 5 Gyrinus natator Linné (mergus Ahr., marginatus Germ.) Corpul eliptic, relativ convex, dorsal mat. Negru-unicolor, uneori cu reflexe metalice albăstrui. Sutura și marginile laterale ale elitrelor arămii. Partea ventrală neagră cu luciu metalic, epipleurele elitrelor și picioarele galben-roșcate. Suprafața elitrelor netedă, lipsită de o punctuație microscopică. Rândurile longitudinale de puncte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
materii vegetale aflate în descompunere. Suprafamilia Hydrophiloidea este încadrată în Subordinul Polyphaga, și conține 5 familii: Hydrophilidae, Spercheidae, Hydraenidae, Hydrochidae și Georissidae. În prezenta cheie de determinare a fost inclusă și familia Sphaeriusidae din Subordinul Myxophaga. Cheia familiilor 1.Corpul eliptic, puternic convex, de dimensiuni extrem de reduse (sub 1 mm). Antenele alcătuite din 11 articole, cu primele 2 articole bazale îngroșate, iar ultimele 3 formează o măciucă compactă. Aripile membranoase au aspectul unei lamele lățit în jurul căreia se fixează peri lungi
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ape salmastre. l=5-6,5 mm. ♂ Ghearele anterioare cu un dinte bazal în formă de lob. 4 Enochrus ochropterus Marsham (frontalis Er.) Oval-convex, galbenmaroniu sau maroniu-roșcat. Ultimul articol al palpilor maxilari de culoare deschisă. Marginile laterale ale pronotului cu puncte eliptice greu vizibile, iar discul pronotului este întunecat. Umerii elitrelor uneori negricioși. În bălțile din zonele mlăștinoase. l=4,5-5,5 mm. ♂ Capul negru-unicolor. ♀ Labrumul și partea anterioară a capului galben-roșcate. 5 Enochrus quadripunctatus Herbst (minutus Payk.) Palpii și antenele roșcate
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
situată în jumătatea lor anterioară. Tibiile și tarsele roșcate sau galben-roșcate. Suprafața capului are o punctuație fină și deasă, cu o grupă frontală de puncte mai accentuate. Pronotul cu o punctuație dublă, iar marginile lui laterale prezintă câte o zonă eliptică de puncte. În aceleași locuri cu specia precedentă. l=4,5-5,7 mm. ♂ Cea mai mare parte a clipeului și labrumul gălbui. ♀ Capul negru cu pete oculare galben-roșcate. 6 Enochrus affinis Thunberg ( marginellus Thoms.) Dorsal galben-maroniu. Cea mai mare parte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ale pronotului și elitrelor roșcat-maronii. Funiculul antenelor și tarsele roșcat-deschise. Palpii maxilari parțial maronii, cu vîrfurile articolelor 2-4 de nuanță ceva mai deschisă. Baza pronotului este lipsită de o bordură vizibilă, pe marginile lui laterale se află câte o zonă eliptică formată din puncte adâncite. Stria suturală bine conturată, ea lipsește în prima treime a elitrelor. Mezosternul trapeziform. l=3,3-4,3 mm. (PL. V, fig.8) 14 Genul Chaetarthria Stephens Gen monotipic. Se diferențiază de genurile înrudite prin tarsele scurte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Eschscholtz (morio Sturm) Oval-scurtat, de dimensiuni ceva mai reduse. Dorsal negru cu luciu metalic accentuat. Sternitul anal prezintă o carenă longitudinală înălțată. Baza antenelor și palpii galben-roșcate. Tarsele anterioare de culoare închisă. l=32-42 mm. 8 Familia Sphaeriusidae (Microsphoridae) Corpul eliptic, puternic bombat dorsal. Capul relativ dezvoltat cu antenele scurte, formate din 11 articole, ce se inseră între ochi. Primele 2 articole de la baza antenelor îngroșate, iar ultimele 3 sunt lățite, formând o măciucă bine conturată. Pronotul și elitrele uniform convexe
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în contextele analizate, cele două elemente se asociază direct atunci când verbul (din structurile Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl ori N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl) este antepus numelui "simetric" ori este eliptic. Adoptăm această soluție pentru a confrunta exemplele din corpusul nostru cu regula enunțată la începutul articolului (vezi supra, 1.) care pune în legătură utilizarea prepozițiilor dintre și între cu numele (articulat sau nearticulat). 3.2.1. N1 articulat nehotărât + între
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul privește în primul rând participiul (cf. Gruiță 2006: 171-174). Exemplele din corpusul oral examinat conțin aproape în exclusivitate grupuri participiale postpuse, extinse, simțite ca adjuncți izolați, dintr-o construcție relativă eliptică de tipul "[care + a fi]": vestea deciziei luată de Guvernul italian (B1 TV, 1.XI.2007), concluzia unei statistici publicată de Guvernul de la Sofia (TVR 2, 24.X.2007), din cauza unei probleme de natură musculară apărută la meciul cu Udinese
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]