1,706 matches
-
as of 1978”. Radu Toma concluziona, În 1979, că „it is presently estimated at about 200-230,000 people. This means that one out of every thousand Americans is of Romanian stock”. Așa cum am mai afirmat, interstițiul 1945-1989 a fost, pentru emigrația română, unul de ruptură, artificial din toate punctele de vedere. În primul rînd, România a devenit o țară ocupată, comunizată treptat și aruncată dincolo de Cortina de Fier. Legăturile tradiționale cu lumea civilizată, deci și cu America, au fost Întrerupte, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au reușit și nici nu au intenționat să revină la o normalizare a tuturor contactelor dintre ele. Dincolo de raporturile politico-diplomatice oficiale, a continuat să se mențină o adevărată barieră, ca să nu-i spunem prăpastie, Întrucît sună cam sinistru. Oricum, o emigrație firească, dinspre România către America și Canada, nu a funcționat, astfel Încît numărul românilor americani a scăzut Într-o măsură Îngrijorătoare. În plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, Între România și foștii cetățeni români sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au dispărut sau așa s-a presupus, ajungîndu-se, inevitabil, la un exod ce amenința să provoace un dezechilibru cu efecte greu de Întrevăzut. Este prea devreme pentru a Încerca să lansăm posibile judecăți de valoare, plecînd de la consecințe prezumtive, dar emigrația română transoceanică va avea inevitabile urmări defavorabile pentru România, chiar dacă numărul românilor americani va crește sau deja a crescut. Astăzi, probabil, s-a ajuns la o reechilibrare a unui proces care părea la un moment dat greu controlabil. Ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele nu menționează numărul evreilor uciși În timpul războiului sau modul În care au fost uciși. Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor În România. După o trecere În revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor În România. După o trecere În revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau În vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat În funcție de conjunctura internațională, astfel Încît evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române să colaboreze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trecere În revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau În vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat În funcție de conjunctura internațională, astfel Încît evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române să colaboreze cu organizațiile evreiești pentru ajutorul acordat celor care plecau spre Palestina. De asemenea, autoarea evocă eforturile depuse de Centrala Evreilor din România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ceea ce agonisise pînă la data plecării și se trezea adeseori condamnat pentru o vină imaginară, nesocotindu-se astfel un drept fundamental al fiecăruia dintre noi. De aceea, „plecarea din România”, indiferent cum decurgea, era considerată o victorie, care a conferit emigrației române din anii ’45-1989 o particularitate proprie exilului din fostele țări comuniste. În plus, emigrația română a fost grevată În toți acești ani de unele particularități care o individualizează, Întrucît regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nesocotindu-se astfel un drept fundamental al fiecăruia dintre noi. De aceea, „plecarea din România”, indiferent cum decurgea, era considerată o victorie, care a conferit emigrației române din anii ’45-1989 o particularitate proprie exilului din fostele țări comuniste. În plus, emigrația română a fost grevată În toți acești ani de unele particularități care o individualizează, Întrucît regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare, nemaiîntîlnite În Europa. Fără a-și dramatiza „cazul”, Alexandru Nemoianu trece destul de repede peste momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cel mai bine referirile la românii desțărați după 1945”. Vezi Dorin Dobrincu, „Note pentru o istorie a exilului politic românesc. Primul deceniu postbelic”, Xenopoliana. Buletinul Fundației Academice A.D. Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine În 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, În Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. În 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-a adus celebritatea, La Vingt-cinquème heure, la editura Plon din Paris. Deși cartea a Înregistrat un succes imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Romanul grecesc (1980) însoțindu-le de un bogat aparat critic. În etnografie și artă populară, a urmărit circulația motivelor decorative prin intermediul obiectelor comercializare la mari distanțe. Un alt centru de interes al activității sale este cercetarea modelelor de comportament în emigrația grecilor din Balcani, așa cum reies din manifestările lor culturale. În literatura populară, M. a lucrat mai ales la nivelul sociologiei lecturii. Cercetând soarta cărților populare Sindipa, Bertoldo, Genoveva, reînvie rețeaua de relații pe plan balcanic și european în promovarea traducerilor
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
un stil cursiv și agreabil, o informație de tip enciclopedic. Autorul indică în prefață intenția de „a scoate periodizarea de sub semnul ideologiei burgheze” și alege soluția de a trata literatura germană a anilor 1933-1945 urmărind trei filoane: literatura nazistă, literatura emigrației interne și literatura din exil. Literatura de limbă germană din perioada care urmează încheierii celui de-al doilea război mondial este abordată pe arii geografice distincte: cele două Germanii, Austria și Elveția. Cu începere din anii ’60, I. este autor
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
decursul unui deceniu, ca procent al mediei populației, valabile pentru un deceniu. Graficul exclude partea european) a Rusiei. Că o privire de ansamblu, este de remarcat faptul c), din 1846 și pan) în 1932, aproximativ 95 de procente din totalul emigrației intercontinentale au provenit din Europa, iar din 1821 pan) în 1932, în jur de 58 de procente din totalul emigranților s-au stabilit în SUA (Kuznets 1966). Surse: Datele privind emigrația sunt din Mitchell 1975, p. 135. Datele privind populația
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pan) în 1932, aproximativ 95 de procente din totalul emigrației intercontinentale au provenit din Europa, iar din 1821 pan) în 1932, în jur de 58 de procente din totalul emigranților s-au stabilit în SUA (Kuznets 1966). Surse: Datele privind emigrația sunt din Mitchell 1975, p. 135. Datele privind populația, valabile pentru perioada cuprins) între 1871 și 1930, sunt calculate în conformitate cu cele din Kucyzynski 1969, tabelul I, pp. 230-231. Datele privind populația, valabile pentru perioada cuprins) între 1931 și 1960, sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
intrat în legătură cu țarul, cu care a încheiat o alianță antiotomană, la Luck, la 24 aprilie 171119. Războiul declarat de Poarta Otomană Rusiei, la 20 noiembrie 1710, în urma presiunilor exercitate de Carol al XII-lea, hanul Crimeii, Devlet Ghirai, și de emigrația poloneză de la Bender, l-a găsit, deci, pe Dimitrie Cantemir în tabăra rusă. Campania de la Prut, cel mai semnificativ episod al acelui război, s-a încheiat, după cum am menționat, cu pacea din 22 iulie 1711. În pofida aparențelor, adevăratul câștigător a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raialelor de pe Dunăre și a recunoașterii libertății comerțului prin Pacea de la Adrianopol (1829), orașele-port dunărene, Galații, Brăila, Giurgiu, cunosc o dezvoltare accelerată, fapt care, împreună cu statutul de porto franco (1836), atrage un masiv aflux de negustori și burghezi greci 1. Emigrația greacă, deși orientată spre zonele de tranzit comercial, nu s-a rezumat doar la orașele porturi. Dacă elementul elen găsește un teren prielnic în capitala Moldovei lui Mihail Sturdza, motiv de profundă nemulțumire pentru Constantin Sion2, după Unire numărul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ion I. C. Brătianu și a afirma că „România a propus regelui englez... să unească Ungaria, ca regat autonom, cu România, sub aceeași dinastie“ este o operațiune rizibilă. În realitate, sursa ideilor privitoare la o posibilă uniune româno-maghiară trebuie căutată în cadrul emigrației maghiare de dreapta 10. În primăvara și vara anului 1919, eterogenul grup de oameni reuniți sub sigla Szegedi gondolat („Ideea Szeged“), cu reprezentanți trimiși la Viena, Berna, Graz, Belgrad, Sibiu etc., era dispus la orice compromis pentru a obține sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nici o oportunitate de a scăpa de comuniștii de la Budapesta și de a găsi soluții de recuperare a ceea ce se mai putea din fostele teritorii ce aparținuseră de Ungaria. Afirmația lui Alexandru Vaida-Voevod cu privire la faptul că unii oameni politici maghiari, din emigrația de dreapta, făceau românilor, în iulie 1919, oferte de apropiere româno-ungară, mergându-se chiar până la o uniune dinastică, poate fi confirmată din diverse surse. Diplomatul român Nicolae Petrescu Comnen relatează despre o astfel de propunere care i-a fost adresată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dimpotrivă, singurii care puteau spera ceva de la o astfel de inițiativă erau unii dintre oamenii politici maghiari. Întreaga poveste a debutat încă din perioada când la Budapesta conduceau bolșevicii lui Kun, iar mulți dintre politicienii Vechiului Regim maghiar acționau în emigrație. Disperarea acestora din urmă era atât de mare, încât erau dispuși la orice fel de compromis, erau gata să facă orice fel de promisiune și erau pregătiți să accepte orice încercare, oricât de aventuroasă ar fi părut, care să conducă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care să conducă la înlăturarea comuniștilor din Ungaria și eventual la salvarea fie și a unei părți din teritoriile pe care statul maghiar le pierduse sau se afla pe punctul de a le pierde. Iar dintre membrii atât de eterogenei emigrații maghiare, cei care erau mai înclinați să găsească o soluție de ieșire din impas, prin stabilirea unui modus vivendi cu românii, erau acei oameni politici cu origine transilvăneană, cei care, evident, dețineau în Ardeal nenumărate proprietăți, fiind interesați deci și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Astfel, în perioada respectivă, populația s-a mărit cu 112,4% în satele de pe valea Siretului (fostul ocol Berhomet) și cu 110,3% în localitățile din fostul ținut Cernăuți, situate la sud de râurile Ceremuș și Prut11. Treptat, imigrația și emigrația au început să influențeze mai puțin creșterea populației, care deja depindea mai mult de sporul natural. Urmărind specificul și efectele acestor procese migraționiste, considerăm că în primele trei decenii de administrație galițiană, în zona dintre râurile Prut și Siret, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai târziu URSS. O mare parte a acestora proveneau din sânul comunității evreiești din Basarabia 18. Astfel, în perioada activității revoluționare și a „construirii socialismului“ în Uniunea Sovietică, multe poziții cheie din Armata Roșie au fost ocupate de reprezentanți ai emigrației basarabene. Printre aceștia: Ioan Emanuilovici Iachir, membru al Consiliului militar-revoluționar sovietic și membru al CC și al Biroului Politic al CC al PC(b) din Ucraina 19; Filip Iacovlevici Levinson, șef al direcției construcțiilor militare din Comisariatul Popular al Apărării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adevăr, rolul activ al negustorilor din provinciile răsăritene în vremea Principatului dincolo de zonele lor de origine 62. Doar un singur exemplu: în Macedonia, la sfârșitul Republicii, cei mai mulți negotiatores proveneau din regiunile italice Latium, Campania și Lucania, pe când în perioada imperială emigrația din Roma și Italia sudică a slăbit, fiind înlocuită de cea din Achaia, Asia Mică și provinciile balcanice (în special Thracia și Moesia Inferior)63. Cât privește supremația provincialilor răsăriteni față de romani și italici în anumite activități comerciale, aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în epocă, unde va fi redactor șef-adjunct până în 1970. Director al Editurii Albatros între 1970 și 1974, inițiază aici colecția „Lyceum”, seriile „Sinteze” și „Texte comentate”, precum și „Dicționarele Albatros”. Preia ulterior postul de redactor-șef al revistei pentru românii din emigrație „Tribuna României” (1974- 1989). Între 1993 și 1995 este director al revistei pentru copii „Ariel”. Colaborează la revistele „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Viața românească”, „Tomis”, „Argeș” ș.a. Debutează cu poezii în 1955, la revista „Tânărul scriitor”, iar prima lui
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
pentru a le dărui... Și-au dat seama, pur și simplu, că este o rușine ce au adus. A fost o revelație pentru ei, care trăiseră cu impresia - difuzată social În țările din care proveneau, uneori chiar de către buna noastră emigrație... - că suntem undeva prin secolul al XIX-lea, că la noi se găsește, cultural și spiritual vorbind, o terra incognita... Că suntem niște troglodiți intelectuali. Impresia lor era că am avut un creier bine spălat. Nu l-am avut... Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]