1,077 matches
-
în care selectează cuvintele, prin corectitudinea enunțurilor, prin ritmul vorbirii, ton etc., se dezvăluie informații despre: gradul de instruire, informația culturală sau de specia litate, prefe rințele, stările psihice, sentimentele, valorile, temperamentul, mediul social căruia îi aparține vorbitorul etc.). Funcția emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
intelectul, conștiința, sensibilitatea. - Scopul educativ vizează comunicarea didactică și alte modalități de comunicare (cu caracter civic, cultural, religios, pragmatic etc.), menite să formeze și să dezvolte valori și principii elevate, atitudini și comportamente eficiente la nivel individual și social. - Scopul emotiv este asociat comunicării/mesajelor ce implică sensibilitatea receptorului, urmărind trezirea și dezvoltarea unor reacții afective, a unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simboluri și metafore etc., întrun limbaj poetic original. Discursul poetic se constituie pe baza categoriei estetice a liricului, ca text monologic (mai rar prin dialogism) cu o intensificare a funcției poetice (numită și funcție estetică sau stilistică) și a funcției emotive (expresive). Roman Jakobson accentuează rolul funcției poetice („Opera poetică trebuie în realitate să fie definită ca mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă“), esențială pentru delimitarea între literar și nonliterar, în general, între liric și nonliric, în particular. Acestei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să fie definită ca mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă“), esențială pentru delimitarea între literar și nonliterar, în general, între liric și nonliric, în particular. Acestei funcții i se asociază funcția referențială în cazul poeziei epice și funcția emotivă pentru poezia lirică. Astfel, creația lirică se definește ca tip de discurs și comunicare ce nu mai asumă realitatea decât ca pe un vector pentru un mesaj în sine și despre sine. Cel care spune eu în textul liric există
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mării, de ritmurile ei sălbatice. 4. mărci ale subiectivității: verbe la persoana I (am inventat, mam născut, trăiesc, voi muri, nu pot, sucesc, mângâi, bat), pronumele persoanei I (mă), adjectivul pronominal pose siv la persoana I (meu), interjecția cu valoare emotivă: vai. 5. teme: creația, cunoașterea, moartea; motive literare: cuvântul, criza limbajului, tărâmul subpământean, vizuina, suferința, renunțarea 6. dimensiunea temporală: și acum doi ani și acum trei ani de zile; începând chiar din clipa de față; după ce am inventat poezia 7
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
căreia nu-i poate da expresia artei." "Corelativul obiectiv" a fost unul din conceptele cele mai populare ale lui Eliot, contribuind la impunerea autorului drept una din vocile critice de frunte ale generației sale. Acest procedeu prin care o încărcătură emotivă se organizează într-o situație, succesiune de evenimente sau obiecte, furnizând poetului o eliberare, o purificare, va avea impact și la nivelul conceperii lirismului modern în care emoțiile și senzațiile originare ajung să se desubiectivizeze, căpătând o structură autonomă prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
filozofic, discursul științific, discursul literar etc.). Se încearcă uneori chiar "depășirea" discuției despre stiluri, preferîndu-se opțiunea pentru tipurile de discurs, cu posibilități mai mari de specificitate și valorifi-cîndu-se deopotrivă latura ideatică (cognitivă) și cea a manierei de redare a ideilor (emotivă). Analizînd însă mai atent lucrurile se poate constata că tipurile de discurs sînt mai degrabă diviziuni ale stilurilor funcționale, în cadrul acestor tipuri distingîndu-se apoi formele generalizate ale discursurilor propriu-zise. În acest mod, discurs devine în mod evident un termen uzual
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui destinator, a unui destinatar, a unui context în care se emite mesajul, a unui cod, a unui contact (canal fizic și conexiune psihologică între destinator și destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi), interlocutorul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
între destinator și destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi), interlocutorul (persoana a doua) și obiectul (persoana a treia). Deoarece unele dintre funcțiile limbii stabilite de Roman Jakobson au fost contestate de cercetările ulterioare sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
noutății de realizare și de organizare a faptelor de limbă. În acest caz, receptarea discursului (de obicei, a discursului scris, a textului) presupune în același timp o receptare de idei (cognitivă) și o receptare a manierei de redare a ideilor (emotivă). În operele artistice, în literatură, funcția expresivă a limbii este valorificată pe scară largă, utilizarea deviantă a limbii fiind nu numai obișnuită, ci uneori chiar necesară pentru realizarea discursului. Pe de altă parte, și stilul publicistic uzează mult de expresivitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o tentă particulară. Reflexul acestui particularism în interiorul discursului (textului) filozofic se află sub dominanța substantivului, adică a elementului de limbă implicat cel mai mult în nominație și, în același timp, cel mai intens marcat de aspectele cognitiv (cunoașterea obiectelor) și emotiv (reflectarea propriilor trăiri și atitudini în raport cu obiectele sau cu numele lor), precum și de valențele atribuite prin nivelul extralingvistic (desemnarea, relația cu obiectele) și prin cel intralingvistic (semnificația, statutul din limbă, relația cu alte elemente ale limbii)313. Din acest motiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în vânt, / Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină". Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai întâi pe-aceea-n pereți o voi zidi. Dar din toate femeile a venit una singură: mama. Tu m-ai strigat, fiule?! Reper gravitațional plurivalent este, totodată, Casa părintească, spațiu în care, întors din lume, "ești alb de duminică". Prin extensiune emotivă, casa copilăriei devine un indicator al așezării în lume; la rându-i, satul, acolo dintotdeauna (o axis mundi) rezumă eternitatea, aceasta constituindu-se din fapte de repetiție. În sprijinul efectelor de sugestie intensivă vin arborii, izvoarele, vatra elemente de cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și ea a prezentat o serie de comportamente ideodinamice excelente și a putut să se vadă în viitor fără problemă. În acest punct am simțit că puteam face același lucru, așa că m-am oferit voluntară. În timpul hipnoterapiei am devenit destul de emotivă și aveam lacrimi în ochi. Am fost fericită să fiu „vindecată”, dar n-am crezut cu adevărat că acest lucru se poate întâmpla. La sfărșitul ședinței de terapie m-am simțit cu adevărat foarte bine și terapeutul m-a invitat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de susținere a sarcinilor de grup; categorii privitoare la relația liderului cu grupul său: menținerea coeziunii, a standardelor de performanță, controlul informal al grupului, comportamentul de susținere, relații armonioase cu grupul; categorii strict caracteristicile liderului: predispoziție spre asumarea responsabilității, control emotiv, integritate personală, comunicativitate, ascendență, trăsături pozitive de caracter, experiență și activitate, maturitate, creativitate și independență etc. (Petrullo, Bass, 1961; Stogdill, 1974; Radu, Iluț, Matei, 1994 ș.a.). Reconsiderarea factorilor de personalitate în ecuația conducerii a implicat și luarea în studiu a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
frustranți favorizează formarea unei personalități capricioase, egoiste, instabile, revendicative, care nu respectă normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi nu și îndatoriri; în plus, s-a observat că acești copii sunt incapabili să suporte o tensiune emotivă, sau să găsească satisfacție în acțiunile care implică efort. În prezent, tot mai multe experiențe ți studii psihologice ne confirmă faptul că frustrațiile moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stressorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Trebuie observat faptul că definirea termenului de „stres” numai prin situație ignoră diferențele dintre oameni în realizarea actelor perceptive și în acordarea semnificațiilor, faptul că aceeași împrejurare poate deveni pentru un individ o sursă de tensiune și de puternică reacție emotivă, iar pentru alții nu; oamenii reacționează la aceeași situație și chiar și față de cea mai severă (molimă, cutremure dezastruoase de pământ etc.), într-o manieră personală, diferită. Astfel, ca să dăm doar un singur exemplu, psihiatrii Roy Grinber și John Spiegel
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
respectivi nu simt îndemnul moral, pornit din interior, de a respecta aceste cerințe, de a le transforma în fapte de conduită. Tipic pentru persoanele imature caracterologic este și situația de a accepta formal exigențele morale, fără a trăi acele stări emotive care exprimă acordul față de cerințele respective. Dacă omul respectă normele doar de teama urmărilor, și nu pe temeiul motivelor interne de natură morală, faptele și acțiunile lui nu pot fi etichetate ca fiind morale. Sentimentele încercate de un om devin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Prin opoziția pe care o declanșează față de exigențele conviețuirii într-o colectivitate, această „rezistență interioară” devine un important factor de conflict interindividual. Când situația afectogenă (conflictuală) persistă / se permanentizează, ca urmare a sensibilizării organismului la situații de acest gen, stările emotive sporesc în intensitate devenind factori ai „anxietății”, „surmenajului” și „nevrozelor”. Prin epuizarea „personalității”, prin scăderea tensiunii psihice și oboseala pe care o produc, „emoțiile” au o influență deprimantă / patogenă asupra psihicului. Psihologii francezi, mai ales (ex. P. Janet), definesc „emoția
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fiind legată direct de conținutul semantic pe care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care trebuie să-l explice. Din perspectiva unei clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de a produce în indivizi cu anumite trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clasificări a sensurilor definite de dicționare, care îi aparține lui E. A. Nida [8, 27-28] și în care se face distincție între sensul referențial, gramatical și emotiv, dicționarul asociativ înregistrează mai curînd sensurile emotive, care reflectă relația dintre semn și răspunsul emotiv al vorbitorului/respondentului. Iar această calificare a dicționarului asociativ trebuie interpretată în sensul în care J.P. Mc Kinney "vede în "înțeles" capacitatea anumitor sunete de a produce în indivizi cu anumite trăsături o anumită dispoziție a experienței sau a acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aprinde; aprinde; apus; arămiu; arde; ardei; ardoare; atenție; atracție; avansat; banană; bluză; bucurie, buze; calm; cartonaș; cămin; căpșună; căpșuni; cărămidă; ceapă; cercei; colorat; copt; covor; Crăciun; creastă; culoare frumoasă; culoare violentă; curaj; curat; curcan; dezgust; domina; dominant; drac; drapel; dreptate; emotiv; eu; evidență; femei; fericire; flămînd; flori; ca focul; fructe; frumusețe; fundiță; furie; galben și albastru; glorios; haină; inima; intens; interzis; lalea; lăcustă; leu; lumînare; Lună Amară; machidon; macul; mărțișor; mînie; Moș Crăciun; muștar; nervozitate; nuanță; obraz; obsesie; ochi; ouă; pasional
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); respect (3); a roși (3); roși (3); simț (3); simțire (3); spaimă (3); ură (3); ascunde (2); ascuns (2); bine (2); bujori (2); cinstit (2); defect (2); demnitate (2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2); emotiv (2); eșec (2); eu (2); față (2); goliciune (2); înroși (2); înroșire (2); lacrimi (2); liniște (2); neplăcut (2); nimic (2); nu (2); oameni (2); obraz roșu (2); ocară (2); om (2); pată (2); pierdere (2); probleme (2); public (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]