4,229 matches
-
cazul, de ediție princeps, decât în legătură cu un volum care a avut cel puțin două ediții. În cazul unei ediții unice, distincția ordinală este inutilă, dacă nu absurdă. Virgil Olteanu (în lucrarea sa Din istoria și arta cărții. Lexicon, București, Editura Enciclopedică, 1992, p. 131) zice despre ediția princeps: „prima e[diție] tipărită a unei scrieri vechi sau clasice, cu deosebire atunci când a fost urmată de reeditări”, dând, dacă e veche, dispensă de calitate unei creații minore și uitând că primul deschide
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
și în relație cu tot ceea ce este omenesc: competiții sportive, conflicte de orice fel, tablouri ale naturii, educație, cercetare, artă, știință, invenții, descoperiri, dezbateri filozofice, confruntări politice, viața străzii, Internetul, mass-media etc. Savantul, în vîrstă de 86 de ani, spirit enciclopedic și transdisciplinar, autor a zeci de cărți în domenii precum matematica, semiotica, informatica, antropologia culturală, a răspuns provocării lui Eugène Ionesco, prin considerarea spectacolului ca paradigmă universală. Desigur, Ionesco ne atrăgea atenția, în 1966, asupra unei stări de fapt cu privire la
INSEMNĂRI DE LA TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM de MIREL HORODI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367037_a_368366]
-
Mai trec 28 de ani și îndrăznește să publice poezia, cu explicația preluată de la Smântânescu, preagrăbitul Ion Dodu Bălan (vezi: Octavian Goga, Opere. I. Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale, Ediție, note, variante și comentarii de Ion Dodu Bălan, București, Univers Enciclopedic, 2001, p. 620, 1210-1211). Să observăm că, în afară de faptul că este o poezie „de” Goga, Sărbătoare este și „descoperită” după ce fusese publicată de două ori (în revistă și în cartea lui Tăslăuanu), în plus, anterior anului 1973, fusese inclusă de
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obișnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deține, în schimb, supremația (tot princiară) a lui „a ști” (ca artă inventatoare, meșteșug al ideii sau cunoaștere promotoare). Învățat de formație enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, pionier, în unele, și, mai ales, altcumva decât simplii „asimilatori” pregătiți „mnemotehnic”, cu câte puțin din toate reținut, și altcumva față de specialiștii de unică și restrânsă aprofundare disciplinară. Pasiv, prin orizontul meditativ
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obișnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deține, în schimb, supremația (tot princiară) a lui „a ști” (ca artă inventatoare, meșteșug al ideii sau cunoaștere promotoare). Învățat de formație enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, ... Citește mai mult Ciudatul, excepționalul destin al lui Dimitrie Cantemir a fost (este!) acela de a fi... un altul. Personaj polar al culturii universale, el poate fi descris atât ca o personalitate
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obișnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deține, în schimb, supremația (tot princiară) a lui „a ști” (ca artă inventatoare, meșteșug al ideii sau cunoaștere promotoare). Învățat de formație enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, ... IX. MI - KA - EL (CINE E CA DUMNEZEU), de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 200 din 19 iulie 2011. De când s-a lăcomit acolo, în rai, la cunoaștere, omul nu
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
întreaga Europă Centrală, Europa Occidentală și Americile. În prezent, circa 70% din iudaismul mondial sunt așkenazi. Pentru detalii a se vedea J. Baumgarten, Mile Ans de culture așkenaze, Paris, Liana levi, 1944, după Larousse, Dicționar de civilzație iudaică, Editura „Univers Enciclopedic”, 1977, p. 38. Comunitățile evreiești șefarde sunt provenite din Peninsula Iberică, înainte sau după expulzarea din Spania, din anul 1492. Astăzi termenul s-a generalizat, prin extensie, la toți evreii neașkenarzi, cuprinzând aproximativ 30% din populația evreiască mondială. Pentru detalii
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
vizitează în anul 1648 Ierusalimul, rămânând impresionat de frumusețea Haramului. [81] Cabala ebr. - primire. Deși este folosit de către autorii medievali în sensul larg de tradiție, cuvântul desemnează învățămintele mistice și esoterice ale iudaismului. A se vedea mai amănunțit în Dicționar Enciclopedic de Iudaism, Editura Hasefer, București, 2000, p. 133, în special capitolul: Mistica evreiască, p. 526 - 532. [82] Iudaismul ortodox apare în anul 1795, desemnând ansamblul practicilor și credințelor evreiești tradiționale și insistă asupra dublului statut al legii: scris și oral
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
special capitolul: Mistica evreiască, p. 526 - 532. [82] Iudaismul ortodox apare în anul 1795, desemnând ansamblul practicilor și credințelor evreiești tradiționale și insistă asupra dublului statut al legii: scris și oral, provenind din iudaismul rabinic. Pentru detalii ase vedea Dicționar Enciclopedic de Iudaism, p. 390 - 399. [83] Maskil - adept al haskalei, care desemna mișcarea evreiască a Luminilor, ce a luat naștere la sfârșitul secolului al XVIII - lea în Europa Occidentală și Centrală extinzându-se în a doua jumătate a secolului al
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
217 [101] Sf. Ap. Pavel, Epistola către Galateni, cap. 4, vers. 26 [102] Pentru o mai bună înțelegere a raportului dintre timp și veșnicie a se vedea Vladimir Losky, Introducere în Teologia Ortodoxă, traducere de Lidia și Remus Rus, Editura Enciclopedică, București, 1993, în special capitolul: Creația - timp și veșnicie, p. 77 - 84. [103] Christos Yannaras, Persoană și eros, traducere de Zenaida Luca, Editura Anastasia, 2000, p. 170 [104] Mircea Eliade dezvoltă ideea unui timp sfânt, sacru în care omul religios
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
yahoo.com 67. Guerrazzi, Fr. D., Isabella Orsini, București, Editura Albatros, 1978, 248 pag., 7 lei; 68. Hogaș, C., Amintiri, București, Editura ptr. Literatură, 1969, 295 pag., 5 lei; 69. Hobana, I., OZN - o sfidare pentru mintea umană, Bucurști, Editura Enciclopedică, 1971, 198 pag., 5 lei; 70. Ieronim (Fericitul), Despre datoriile preoților și ale monahilor, Craiova, Editura Mitrop. Olteniei, 2008, 72 pag., 6 lei; 71. James, E., Un sărut la miezul nopții, București, Editura Litera Internațional, 2011, 368 pag., 10 lei
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
St., Palimpsest, București, Editura Gnosis, 2005, 134 pag., 6 lei; 54. Dreiser, Th., O tragedie americană, Buc., ESPLA, 1954, vol. I, 674 pag., 20 lei; vol. II, 432 pag., 15 lei; 55. Duduleanu, M., Octavianus Augustus, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, 488 pag., 10 lei; 56. Eder, B., Windouws, Timișoara, Editura Bic All, f.a., 112 pag., 7 lei; 57. Fielding, H., Tom Jones, Buc., Editura pentru literatură, 1967, vol. II, 360 pag., 5 lei; vol. IV, 382 pag., 5 lei
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
pag., 12 lei; 87. Militaru, Vasile, Cântarea neamului, București, Editura „Lumină din lumină”, f.a., 230 pag., 8 lei; 88. Minunile Maicii Domnului, vol. III, Bârda, Editura Cuget Românesc, 1995, 32 pag., 3 lei; 89. Mogoș, V., Urgențe metabolice, București, Editura Enciclopedică, 1991, 200 pag., 7 lei; 90. Moisescu, Al. D., Modul de administrare a medicamentelor, București, Editura Medicală, 1979, 112 pag., 7 lei; 91. Molitor, Ulric, Despre vrăjitoare și prezicătoare, București, Editura Tornada, 1991, 96 pag., 7 lei; 92. Mureșanu, A
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
în poezia „Concertul în luncă”. Cum nu se prea găseau atlase botanice pe atunci, întreaga clasă a căzut într-o explicabilă stare depresivă. Mai puțin eu, care găsisem soluția salvatoare. În biblioteca familiei era păstrat la loc de cinste dicționarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu, pe care îl răsfoiam cu multă plăcere, mai cu seamă datorită imaginilor care însoțeau cuvintele glosate. Acolo am dat peste ilustrațiile tuturor plantelor pomenite în „Concertul în luncă”, pe care le-am copiat cu hârtie indigo în
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
de editorii noștri. O realizare Armonii Culturale, care va face cinste - cu certitudine - tuturor! Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranță, altele): 1. ERUDIT (carte școlară, științifică și enciclopedică): 1.1 Adina Voica Sorohan - Textul liric: abordare transdisciplinară (nivel liceal); 2. LIRIK (poezie): 2.1 Andreea - Maria Dănilă, Femeia de zăpadă; 2.2 Ionel Marin - Picături de timp; 2.3 Speranța Miron - Glezna Timpului; 2.4 Capricii Efemere - antologie
COLECŢIA EXEGESIS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GHEORGHE A. STROIA [Corola-blog/BlogPost/364647_a_365976]
-
avea nimic periculos în ea, astfel încât tânăra și-a liniștit emoția ce-o cuprinse la început, datorată prezenței sale doar cu gazda. În cameră se afla o bibliotecă mare, ticsită cu cărți, multe dintre ele de matematică, sau nenumărate tratate enciclopedice, toate legate în piele. - Bună ziua, domn' profesor. Cum, Brigitté n-a ajuns? întrebă ea privind nedumerită prin cameră. Ce-o fi cu ea, că de obicei nu întârzie? Nu locuiește ca mine așa de departe să folosească tramvaiul. Când se
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
jurnalist. Înainte de a-și continua studiile la Viena și Berlin, la Blaj, în județul Albă, a învățat și cel mai mare poet român și unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii naționale, Mihai Eminescu. În Transilvania, la revista enciclopedica și de literatură Familia, una dintre cele mai valoroase publicații din a doua jumătate a secolului 19, apărută sub conducerea lui Iosif Vulcan mai întâi la Pesta și apoi la Oradea, Mihai Eminescu a debutat cu versuri patriotice și de
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
să-și exercite profesiunea și să respecte codul deontologic. Polemicii distructive, jurnalista i-a preferat susținerea cu argumente clare, temeinice, o logică fără cusur și adoptarea unei poziții ferme în afirmații, acoperite de o bogată documentare și de o cultură enciclopedică solidă. Cartea este o reușită din toate punctele de vedere, nu numai prin contribuțiile intervievaților, dar prin întregul ei, care semnifică o viziune clară asupra fenomenului cultural de la răscrucea veacurilor și, în mod conjunctural, al mileniilor. Și cum răscrucea mileniilor
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
a avut ca profesori printre alții, pe Tudor Vianu și G. Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează că bibliograf la Bibliotecă Centrală de Stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editură Enciclopedica. A fost ziarista la publicațiile în limba germană "Neuer Weg" și "Volk und Kultur" . Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România; membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretara a Secției de Poezie
LA MULTI ANI! NORA IUGA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349053_a_350382]
-
soare, ceasuri electronice, colaci și o saltea pneumatică vișinie, de să-nnebunești și alta nu! Da’ ce țigări fuma bahaburezul! Lungi, groase și negre, „bă, ezact ca una d’aia dă harap” după cum bine spunea doamna dovedind astfel cunoștințe dea-dreptul enciclopedice, că nu-i de ici de colo să știi cum o au „harapii”, cei pomeniți de distinsa doamnă proiectant-șef. La toate acestea, după un timp nu prea lung, Timona reacționă normal și în ficat i se puseră niște noduri
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Univers. Doniga, Vasile T., (1980), Folclor din Maramureș, Editura Minerva, București, p.665. Eliade, Mircea, (1980), De la Zalmoxis la Genghis-han - studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și Europei Orientale (traducere: Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu), București, Editura Științifică și Enciclopedică, p.256. Gennep, Van Arnold, (1996), Riturile de trecere, Editura Polirom, Iași, p.200. Ghinoiu, Ion, (2003), Atlasul etnografic român, Editura Academiei și Editura Monitorul Oficial, București, p.296. Morariu, Leca, (1983), De la noi. Povești, poezii și cimilituri populare, Editura
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
celor menționați în volumele anterioare deja publicate, Nicolae Labiș, Adrian Păunescu, Ioan Alexandru, etc. Ne face o deosebită onoare să consemnăm că în volumul 59 asupra căruia ne-am aplecat figurează și părintele Radu Botiș, om de profundă cultură,spirit enciclopedic, inițiatorul unor reviste online . „Slova creștină” cu suplimentul „Slova copiilor” și „Glas comun”. Părintelui Radu Botiș alcătuitorii volumului în cauză i-au acordat un spațiu consistent de 35 de pagini, ceea ce spune ceva. În incheiere nu ne rămâne decât să
GÂNDURI LA APARIŢIA UNEI CĂRŢI EVENIMENT de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349426_a_350755]
-
presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane... [25]Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor, București, Editura Prodromos, 2006, p. 130. [26]Mihaela Constantinescu, Post/postmodernismul: Cultura divertismentului, București, Editura Univers Enciclopedic, 2001, p. 13. [27]Virgiliu Gheorghiu, Efectele televiziunii asupra minții umane, București, Editura Evanghelismos, 2005, p. 224-239. [28]Emilianos Timiadis, Biserica în climatul social de astăzi, în revista „Telegraful Român”, anul CXLV, nr. 37 - 40, 1997, p. 3. [29]Excepție
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov. Bârlea, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică, București, 1974, p. 394; 14A. Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1976, p. 86 ; 15 M. Pop (coord.), Folclor din Țara Loviștei, Casa Creației Populare Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1970; 16I. Piloiu, Folclor
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Originea și condițiile social-economice ale dezvoltării vechiului oraș Râmnicu-Vâlcea, în “Buridava”, Râmnicu-Vâlcea, I/1972, p. 32. [11]. Alexandru Piru, Literatura română veche, București, 1962, pag. 15-16. [12]. Ștefan Ștefănescu, Camil Mureșanu (coordonatori), Istoria Românilor, vol. IV, Genezele românești, București, Editura Enciclopedică, 2001, pag. 196. [13]. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport - Turism, 1980, pag. 48. [14]. L. Stojanović, Vechile genealogii și cronici sârbești, Belgrad, 1927, pag. 224-225. [15]. P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 403. [16] Toate pasagiile reproduse din tomosul patriarhal din
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]