1,638 matches
-
atâția ani!). Ar fi și prea puțin pentru o știință și prea mult pentru o critică a ei! După cum nu ne putem lipsi de o altă nuanțare, legată de trecerile de nivel când ar trebui să le asociem cu legea entropiei din termodinamică: dacă sensul nivelului convecției este „în sus” sfidez natura? Soluția la dileme nu se poate da nici în varianta metateoretică, care ne sugerează să ieșim din dilemă printr-o conceptualizare a unei sfidări logice de tipul înțelegerii că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a cădea oricând de pe creanga cea mai înaltă și fragilă a arborelui abstracțiunii în picioare pe suprafața contondentă și accidentată a realității. Înapoi la uneltele specifice și la proba faptelor! Obsesia Economiei de a conceptualiza până la regularitatea legilor naturale - a entropiei, între altele - este fascinantă din punctul de vedere al entuziasmului participării la elaborarea teoriei generale (sau unificată) a universului, dar ar trebui să-și aducă propria contribuție la decelarea universului, cu uneltele și ritualurile specifice. Blestemul primar al furtului ideii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
îndemnarea oamenilor să întoarcă spatele concretului, vieții, acestei lumi și materiei realului, pentru a-și îndrepta privirile către ficțiunile din care-s făcute poveștile pentru copii la care se reduc toate religiile: un cer al ideilor pure care scapă timpului, entropiei, oamenilor, istoriei, o lume nevăzută populată de vise creditate cu mai multă realitate decât realul, un suflet imaterial salvându-i pe oameni de la păcatul întrupării, o posibilitate pentru homo sapiens, care-și consacră scrupulos întreaga viață îndeletnicirii de a muri
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
prezența unei terapii active, robuste, Philodem se mulțumește să reia tezele Magistrului cu privire la acest subiect. Dacă, odată cu trecerea timpului, epicurismul trădează unele inflexiuni, în schimb teoria asupra morții nu s-a schimbat câtuși de puțin. Ea traversează secolele neatinsă, ignorând entropia... Textul pe care Philodem din Gadara îl consacră morții combină considerațiile filosofice clasice ale Școlii cu frazele convenționale constituind un fel de înțelepciune populară ce decurge, un pic mai fadă, din băutura concentrată de la începuturi. Să rezumăm deci: moartea este
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
reciclează înțelepciunile orientale. De unde, la adepții idealului ascetic, o apărare și o ilustrare a metempsihozei și a metensomatozei: sufletul desprins de materia corporală dispune de o existență autonomă; trupul moare, spiritul dăinuie; unul, material, se descompune, celălalt, imaterial, nu cunoaște entropia, moartea și dispariția. Omul rău se reîncarnează într-un animal detestabil; cel bun, într-un înveliș pământesc prezentabil - cel al unui preot ori al unui filosof... În vreme ce Platon îi amenință pe oameni cu astfel de povești fantasmagorice, Lucrețiu îi liniștește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
of Being” (Abraham Maslow, 1968Ă și „Man into Superman” (Robert Ettinger, 1972Ă, noțiunea marcând trecerea la postumanitate prin adoptarea de noi tehnologii, de stiluri de viață și de perspective culturale. Conceptul de transuman este asociat adesea conceptului de extropie (antonimul entropiei sau al tendinței naturale a lucrurilor de a se degenera și de a muriă, așa cum este formulat în cadrul Extropy World Institute. Acest institut transuman a fost creat în 1991, sub conducerea lui Max More și prefigurat în revista Extropy înființată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
La sciece et la théorie de l'infomation (Știința și teoria informației), lucrare care stabilea caracterul general al acestei teorii în fizică și arăta legăturile ei cu termodinamica. Au-torul enunța "principiul negentropiei", stabilind echivalența între cantitatea de informații și variația entropiei fizice. Funcția H a lui Shannon, ce definea măsura informației, corespunde unei definiții matematice independente de substratul fizic vehiculat de informație, o definiție statistică bazată pe raritate: dacă o situație este rară, ea conține o informație, oricare ar fi "valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
postmodernă"), schimbarea produsă atunci a stârnit mai întâi entuziasm în întreaga lume, apoi o imensă decepție. "Minciună cât secolul" (M. Castex), "lovitură de stat" (R. Portocală), "complot" nomenclaturist, pus la cale cu sprijinul Securității (Antonia Rados), "revoluție încâlcită" (Nestor Rateș), "entropie revoluționară" (Anneli Ute Gabanyi), fenomenul în cauză a contrariat mereu pe analiști și e încă departe de a obține un consens. Concluzia cea mai larg admisă e că nomenclatura de rang secund, împreună cu forțele coercitive ale vechiului regim, au pus
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
există, în acest volum sintetic, și expresii textuale concise până la sentință sau purificate până la esența haiku-ului, și poeme de o respirație largă, în care descriptivul este subordonat meditației sociale sau istorice. De un real interes sunt poemele ce corporalizează entropia identitară specifică unui autor care nu ezită să-și mărturisească, într-un text de escortă, "încercarea-mi disperată de-a face față unui cuțit identitar cu două tăișuri". Ele înregistrează o mișcare de recul a eului, de retragere a lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pleoape închise) sau pentru a sugera continuitatea de profunzime a poeticii sale (printre Imaginile de pe strada Kanta întâlnim, bunăoară, un căutător de gunoaie "îmbrăcat la costum și cravată/ (toate luate de la Second Hand)/ cu ochelari fumurii". Tot nou este scenariul entropiei spre care converg sensurile celui mai lung poem din carte, Nunta câinilor, amestec bine dozat de himeric și cotidian tratat verist, de alegorie și confesiune denudată de artificii. În celelalte texte cu miză identitară, se mizează fie pe imagistica tare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
doctrinele morale, sociale, politice și economice pot fi perfect ordonate funcție de un principiu uniform, pregătind astfel calea pentru o interpretare coerentă și logică a evoluției gîndirii umane. Cîteva concepte-cheie pot da consistență și claritate acestui principiu: cel de negantropie, opus entropiei, cel de sinarhie, opus anarhiei, cel de sincronie, opus diacroniei, și cel de sinergie, ca asociere de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Nicolas Georgescu-Roegen, aproape venerat astăzi în mediile noastre academice, într-o lăudabilă tentativă de depășire a acestei viziuni, propunea o nouă abordare, bazată pe teza sa bioeconomică, pe aplicarea la economie a principiului al doilea al termodinamicii, sau "descoperirea" legii entropiei (în Legea entropiei și procesul economic, Expert, București, 1996,p.15). Considerăm, însă, că și această teorie este necesarmente criticabilă și că o abordare corectă ar trebui să se bazeze, dimpotrivă, pe conceptul de negantropie, deoarece economiei îi este esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
venerat astăzi în mediile noastre academice, într-o lăudabilă tentativă de depășire a acestei viziuni, propunea o nouă abordare, bazată pe teza sa bioeconomică, pe aplicarea la economie a principiului al doilea al termodinamicii, sau "descoperirea" legii entropiei (în Legea entropiei și procesul economic, Expert, București, 1996,p.15). Considerăm, însă, că și această teorie este necesarmente criticabilă și că o abordare corectă ar trebui să se bazeze, dimpotrivă, pe conceptul de negantropie, deoarece economiei îi este esențial principiul non-risipei, logica
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
conducînd la concentrarea și optimizarea alocării resurselor, la crearea de noi resurse și gestionarea lor eficientă, la creativitate și inovare. Ea are ca punct de plecare ordinea naturală, ca ordine divină transpusă social, iar acesteia nu-i este proprie legea entropiei, cum greșit considera conaționalul nostru. Cred că adevărata știință trebuie să treacă dincolo de timp, care este doar o dimensiune a realității profane, și să se situeze în "prezentul durabil" al stoicilor, că viața este un continuum și că așa cum demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
unitatea complexă a sistemului creează antagonismul, însă tot ea îl respinge. Deci nu există organizare fără dezorganizare și invers. Cu cît complexitatea sistemului este mai mare, cu atît este și dezorganizarea mai prezentă, dar și capacitatea sistemului de a depăși entropia este mai ridicată. În cadrul ordinii sistemice apare un antagonism potențial și simultan apare o complementaritate potențială între elementele și actorii sistemului economic. Sistemul economic și subsistemele sale nu reprezintă unități separate. Pe de o parte, sistemul impune elementelor sale o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sistem economic real, ca și ordinea, dezordinea este o noțiune relativă și se stabilește numai cu un anumit scop, în raport cu un sistem de referință. Tendința spre dezordine este o caracteristică a sistemelor economice. Măsura gradului de dezordine din sistem este entropia. În sistemele economice, ordinea și dezordinea se succed. Astfel, sistemele evoluează. Dezordinea este o derogare de la reguli și norme prestabilite, de la un anume tip de organizare, putînd însă duce la unul superior. E o dialectică foarte specială implicată aici. Practic
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
tehnologii noi, fie de apariția a noi tipuri de organizare și aceasta face parte din dinamica sistemului, putînd duce la transformarea și reorganizarea lui. Noul nu înseamnă dezorganizare, ci progres, optimizare. În sistemele închise, apariția elementelor de dezordine provoacă creșterea entropiei, putînd duce la dezorganizarea și degenerarea ansamblului sistemic. Dar sistemele economice sunt deschise. Totuși, funcționarea lor presupune prezența unei doze de dezordine, care poate genera efecte reorganizatoare și regeneratoare, iar acestea fac parte din dinamica normală a sistemelor complexe, asigurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sunt deschise. Totuși, funcționarea lor presupune prezența unei doze de dezordine, care poate genera efecte reorganizatoare și regeneratoare, iar acestea fac parte din dinamica normală a sistemelor complexe, asigurînd fiabilitatea întregului. Sistemul se autoproduce și se reorganizează permanent și astfel entropia este continuu eliminată. Cu cît sistemul este mai complex, cu atît îl amenință un grad mai mare de dezorganizare. Raportul dintre ordine și dezordine este unul dialogic. Cele două situații coexistă și evoluează împreună, contribuind la evoluția sistemului. Totuși, trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
recompusă potrivit axiomelor care exclud contradicția. Problema haologică a hazardului, accidentului, reprezintă baza schimbărilor calitative, a constrîngerilor și a evoluției sistemelor economice complexe. Căci instabilitatea este inerentă fenomenului complexității. Ea induce costuri mari ale sistemului, costuri ale informației, reglării, erorilor, entropiei ș.a. Ele sunt cu atît mai mari și mai importante cu cît sistemul este mai complex. Complexitatea e dată atît de numărul de subsisteme componente, cît și de calitatea și de diversitatea acestora. Ea se naște din combinațiile multiple între
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și produce schimbări structurale importante, uneori radicale, noile structuri informaționale generează noi energii și potențează sistemul către dezvoltate, prin adăugarea de noi capacități, sau prin ameliorarea celor existente, intervenind mai cu seamă în punctele critice ale sistemului. În acest mod, entropia este negată, ca și așa-zisa lege a randamentelor factoriale descrescătoare. Orice fenomen sau proces de creștere economică are două faze: una cantitativă, în care creșterea se produce preponderent prin acumulări de factori, și o a doua calitativă, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
costurile, gestiunea lor devine excesivă și începe declinul. Sistemul trebuie să treacă pe un alt nivel, pentru a supraviețui. Noul ciclu se va relua pe un plan superior, spiraloid. Dacă acest salt calitativ, printr-o nouă complexitate, nu e posibil, entropia crește pînă la dispariția totală a sistemului respectiv. Astfel, complexitatea constituie, în mod egal, și principala sursă de creștere, dar și de cădere a sistemului. Orice sistem economic este integrat într-un sistem de ordin superior și are la rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
les choses, Gallimard, Paris, 1966; Fukuyama Francis, Sfîrșitul istoriei și ultimul om, Humanitas, București, 1993; Fukuyama Francis, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Humanitas, București, 2002; Gablik Suzi, A eșuat modernismul?, Curtea Veche, București, 2008; Georgescu-Roegen Nicolae, Legea entropiei și procesul economic, Editura Băncii Naționale, București, 1996; Georgescu Adelina, Sinergetica o nouă sinteză a științei, Editura Tehnică, București, 1997; Giddens Anthony, A treia cale, Polirom, Iași, 2001; Giddens Anthony, Consecințele modernității, Univers, București, 2000; Giddens Anthony, La Constitution de la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ajunul primei sale îmbolnăviri, odaia îi era plină de fițuici, pe care făcuse deprinderi de calcule diferențiale (ibidem, 308). Cititorii profesioniști sau amatori se întrec de atâtea decenii în a descoperi neobservatul din opera eminesciană. Cartea se bucură de o entropie ridicată, neobservatul rămâne inepuizabil. Pe de altă parte, Charles Mauron pare să acorde puțină importanță repetițiilor, deși pleacă în construcția asociațiilor de la acestea. Sub aspect intratextual, repetarea leagă, iar diferirea nuanțează. Inconștientul și neobservatul care asigură entropia textului eminescian se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
bucură de o entropie ridicată, neobservatul rămâne inepuizabil. Pe de altă parte, Charles Mauron pare să acorde puțină importanță repetițiilor, deși pleacă în construcția asociațiilor de la acestea. Sub aspect intratextual, repetarea leagă, iar diferirea nuanțează. Inconștientul și neobservatul care asigură entropia textului eminescian se ascund în spatele diferirii, însă, fără această repetare, cum să configurezi grupuri asociative? Constelațiile intratextuale de pe bolta prozasticii eminesciene oferă tabloul galactic ce l-ar fi încântat pe căutătorul mitului personal. Chiar dacă Ioan Petru Culianu opina despre complexe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
este comod; va fi suficient ca ea să ne ofere cel mai bun spațiu posibil unde putem observa sensurile" (Barthes: 1970, pp. 20-21). Lexia depinde de densitatea conotațiilor, care, la rândul lor, variază în funcție de momentele textului. Unități semantic-textuale depind de entropia semantic-textuală...ceea ce duce, inevitabil, la metafore: textul este un cer, plat și profund, în același timp, infinit (de n-am uita să renunțăm la imaginea bolții intratextuale eminesciene, să nu ne acuze și pe noi, peste 40 de ani, de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]