742 matches
-
elementele lor. Ceea ce îl apropie de eonul creștin e doar așezarea sub semnul stilului intelectului ecstatic, al metodei antinomiei transfigurate. Pornind de la materialul spiritual al timpului, intelectul ecstatic urmează să creeze prin transfigurare noi dogme. Lucian Blaga vede acest nou eon ca pe unul al colaborării dintre gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe stilare anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire în desuetudine"151. Metafizica viitorului, crede el, "nu va mai fi metafizica unuia sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
152. Într-o scriere de tinerețe, Filosofia stilului, scrisă în 1923153, Blaga vorbea despre mai multe stiluri în cultură, în funcție de valorile fundamentale în jurul cărora se cristalizează tendințele formative ale spiritului. În acest sens, deosebea trei valori: individualul, tipicul și absolutul. Eonul dogmatic pe care îl prevede era atunci schițat în jurul ultimeia dintre aceste valori 154. Însemnele sale coincid destul de mult cu cele ale spiritualității aflate sub semnul absolutului: anonimat și colectivism spiritual, tendința spre simbol, dezvoltarea dogmatică a ideilor. 1.2
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fiind așezate favorabil în ordinea gândirii. În astfel de situații, puține la număr, acestea au fost privite nu ca un obstacol sau o limită, ci ca o formă de deschidere, ca un mijloc sau o cale inedită a gândirii. În Eonul dogmatic, Lucian Blaga compară, într-o modalitate destul de succintă și expeditivă, metoda antinomiei transfigurate cu alte forme de întâmpinare sau tematizare a antinomicului prezente în istoria filosofiei până la începutul secolului al XX-lea. Cum se știe, într-unul dintre capitolele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomice, inconsistente și fără valoare de cunoaștere autentică. De aici lipsa de legitimitate și caducitatea metafizicii. Blaga nu este de acord cu această concluzie a lui Immanuel Kant. În acest sens, desfășoară mai multe argumente. O serie le întâlnim în Eonul dogmatic 278. În primul rând, spune el aici, nu este chiar așa de sigur că aplicarea categoriilor asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii. Demonstrațiile lui Kant nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau paradoxul. Formula paradoxală a fost adoptată aici cu ușurință, fiind cultivată "ca fapt normal pentru existență"299. Voi aduce, în acest sens, în discuție două contexte din filosofia indiană și cea chineză, la care face referire Lucian Blaga în Eonul dogmatic. În filosofia indiană veche, Blaga indică mai multe texte în care formula antinomică este utilizată pentru a exprima anumite idei metafizice 300. Rigveda, unul din cele mai vechi texte indice, prezintă transcendentul prin atribute care se exclud. Mai apoi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și gândirea dialectică Dacă pentru gânditorii "excelând de obicei în facultăți analitice", de felul eleaților, "problema filosofiei se desenează în sensul înlăturării tuturor contradicțiilor din experiența cosmică a omului"344, dialecticienii merg într-un sens invers, urmărind integrarea acestora. În Eonul dogmatic, Blaga reduce această diferență la diferența de atitudine în problema raportului dintre logic și concret, dintre conceptul abstract și intuiția sensibilă, care este problema clasică a cunoașterii în filosofia occidentală. Filosofii dintotdeauna, spune el, au constatat că logicul și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre cărțile gânditorului rus Pavel Florenski 398, vorbind despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai filosofiei românești. Astfel, într-un studiu despre semnificațiile Eonului dogmatic, Teodor Dima distinge o direcție pe care se înscrie spiritualitatea românească în secolul al XX-lea, legată de tematizarea contradicției 439. La rândul său, într-un studiu centrat tot pe filosofia lui Blaga, Petru Ioan semnalează că tema contradicției
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pot cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite unificarea de termeni antinomici? Și nu conceptualizează această cunoaștere o zonă prin definiție neraționalizabilă, veșnic în ascundere, învăluită pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
câmpul cunoașterii, un tip de soluție a acestora și o formă de resemnificare a lor. Prin aceste deschideri, ideea lui Blaga vine în întâmpinarea mai multor situații din gândirea ultimului secol. Una dintre acestea e chiar cea pe care autorul Eonului dogmatic o invocă la final, în chip de justificare a demersului său metodologic. Este vorba de o anumită criză de tip elenistic în care se afla cultura epocii, un alexandrinism cultural care solicita în opinia sa o metodă de tip
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complementarității 749. Alți autori sunt și mai radicali, văzând în ea o formulare echivalentă a acestui principiu 750, sau chiar invers, adică principiul complementarității ca formulare echivalentă a metodei antinomiei transfigurate 751. Chiar și în prefața la traducerea franceză a Eonului dogmatic accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Chiar și în prefața la traducerea franceză a Eonului dogmatic accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
accentul cade pe interpretarea complementaristă a gândirii lui Blaga 752. În aceeași direcție de asociere dintre cele două structuri metodologice, a apărut de curând în spațiul filosofiei românești editura "XXI: Eonul dogmatic", care, sub semnul ideii blagiene a unui nou eon dogmatic, propune "exercițiul unei mentalități deschise, integrative"753, încercând să regândească marile opoziții care au marcat spiritul clasic într-un sens transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1996. *** Encyclopédie Philosophique Universelle. Les Notions Philosophique. Dictionnaire 1. PUF, 1990. *** Istoria filosofiei moderne, Societatea Română de Filosofie, București, 1937, Editura Tess-Expres, București, 1996. *** Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. *** Noua reprezentare a lumii, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Abiteboul, Olivier, Le paradoxe apprivoisé, Flammarion, Paris, 1998. Afloroaei, Ștefan, "Antinomii ale intelectului ecstatic", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Afloroaei, Ștefan, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Abiteboul, Olivier, Le paradoxe apprivoisé, Flammarion, Paris, 1998. Afloroaei, Ștefan, "Antinomii ale intelectului ecstatic", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Afloroaei, Ștefan, "Blaga și tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Afloroaei, Ștefan, Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura Științifică, București, 1991. Afloroaei, Ștefan, Întâmplare și destin, Editura Institutul European, Iași, 1993. Afloroaei, Ștefan, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998. Lucian Blaga, "Ființă istorică", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Filosofia stilului", în Încercări filosofice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în vol. Logică și ontologie, Editura TREI, București, 1999. Codoban, Aurel, "Blaga și Eliade itinerare echivalente spre misterul Lumii", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XL-XLII, 1994-1996. Dima, Teodor, "Émile Meyerson și raționalizarea existenței", în Teodor Dima, Ioan S. Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983. Dima, Teodor, "Eonul dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
S. Cârâc, Rodica Leițoiu, Întemeieri raționale în filosofia științei, Editura Junimea, Iași, 1983. Dima, Teodor, "Eonul dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și credință, Editura Minerva, București, 1993. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983, 1987. Fondane, Benjamin, Ființa și cunoașterea, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2000. Frăteanu, Vasile, "Lucian Blaga, un model metafizic", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ghideanu, Tudor, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987. Gonseth, Ferdinand, Filosofia deschisă, vol. I, Editura Științifică, București, 1995. Granger, Gilles Gaston, L'irrationnel, Editions Odile Jacob, Paris, 1998. Grădinaru, Mihail
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Lipovanu, Ioana, "De ce nu fixează Lucian Blaga rădăcina gândirii antinomice în metafizica indiană", în Meridian Blaga, vol. II, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Lipovanu, Ioana, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, Editura Herald, București, 2001. Lucica, Iancu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
terțul inclus", în Petru Ioan (coord.), Ștefan Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea, Editura Polirom, Iași, 1999. Nicolescu, Basarab; Stavinschi, Magda (eds.), Știință și religie. Anatagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Nicolescu, Basarb, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Iași, 1999. Nicolescu, Basarab; Stavinschi, Magda (eds.), Știință și religie. Anatagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Nicolescu, Basarb, "Nivelurile de Realitate și sacrul", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinski (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002. Noica, Constantin, "Cuvânt înainte" la Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
istorico-sistematice, Editura Paideia, București, 2000. Surdu, Alexandru, "Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică", în Astra, anul XVII, nr. 5 (140), mai 1983. Surdu, Alexandru, Vocații filosofice românești, Editura Academiei, București, 1995. Șanta, Dan, "Lucian Blaga și universul gnostic", în Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Ștefănescu, Marin, Filosofia românească, București, Institutul grafic "Răsăritul", 1922. Taton, René (ed.), Istoria generală a științei, vol. III (Știința contemporană), Editura Științifică, București, 1972. Tănase, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice pentru elaborarea studiului ulterior: Cunoașterea luciferică..." (Teodor Dima, op. cit., p. 17). 53 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 115. 54 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, pp. 298-303. 55 Lucian Blaga, " Schița unei autoprezentări filosofice", în op. cit., pp. 114-115. 56 Alexandru Tănase, "Studiu introductiv" la Lucian Blaga, Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983, p.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]