841 matches
-
1999, pp. 140 și 175 (Berberis vulgaris, Omphalodes scorpioides, Serratula tinctoria, Xanthum strumanium). Identificarea dintre scr. viÌ¿cik³ (atestat Încă din perioada vedică) și holeră e contestată de Meulenbeld, HIML 1999, IA, pp.67-68 n. 8. Prima descriere a formei epidemice o dă Sonnerat În 1768. 188. Metoda e Întâlnită În toată literatura epocii, inclusiv În Principate, datorită asocierii curente a frigului În patologia holerei, semnalată de diferiți medici. G. Brătescu și P. Cernovodeanu semnalează o traducere din maghiară a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de aici pornește o lungă serie de ipoteze și dezbateri despre idolatria asiatică, ce străbate Întregul discurs orientalist din secolul al XIV-lea până la Începutul secolului XX, cunoscut și la noi tocmai prin intermediul primelor reviste românești. 230. Despre noul val epidemic există și rapoarte oficiale britanice, iar pentru datele referitoare la contaminările din posesiunile sau zonele de influență britanice, lordul Palmerston era informat de consulul Gardner și asupra metodelor Întrebuințate de dr. Cuciureanu (documente inedite rezumate În G. Brătescu, P. Cernovodeanu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că nu mai poate rămâne Într-un loc anume, amplasând acolo ceea ce (mai degrabă numai În Europa) se numește spital. Mai mult, dezastrele imunologice ale epocii conduceau câteodată la precauții altminteri atât de radicale, Încât chiar plasarea spitalului În focarul epidemic părea problematică, transformându-se Într-un act eroic. Într-o conferință din primăvara anului 1858 și publicată În volumul său Terminologie médico-pharmacéutique française-persanne din 18741, Y.-L. Schlimmer, un medic olandez care avea să devină celebru, credea că spitalele sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ambele denumite cu pers. vab³) au fost demonstrate medical abia pe la 1861-1862 - de către un medic-șef (pers. hakim-bashi) al curții, Mirza Mohammad-Taqi -, fiind astfel posibilă delimitarea câmpului semantic al holerei (echivalată anterior cu „atmosfera putridă”) și includerea ei Între maladiile epidemice letale 5. Treptat, În Persia cel puțin, iar prin ecoul religios islamic În Panjab și India, medicina tradițională Începe să absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem important
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mecanici, factori chimici, travaliul prelungit, agresiuni instrumentale de exemplu, manevrarea defectuoasă a forcepsului -, vicii de prezentare a fătului ce pot induce, de pildă, asfixia alabastră); • cauze postnatale (dobândite): encefalite acute (ce se manifestă prin paralizii, convulsii, somnolență, mișcări involuntare), encefalite epidemice (care determină hiperkinezie, agitație psihomotrică, tulburări afective), sechele diverse. Diferite de acestea, dar ocupând un loc distinct, se înscriu: • cauze endocrinologice (afecțiuni ale hipofizei care determină gigantismul sau nanismul hipofizar, hiper sau hipotiroidia etc.); • cauze mecanice (de ex. copilul a
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
primul-ministru al României între 1961 și 1974, după care, între 1948 și 1952, a fost ales ca președinte al României. 5.1.2. Aspecte sociale o În 1951, în România, are loc crearea de spitale unificate și de centre sanitar epidemice. o În 1955 moare compozitorul, dirijorul, violonistul și pianistul român George Enescu. o Între anii 1945 1960 reprezentanții oamenilor de cultură din România erau următorii: Zaharia Stancu, Nicolae Labiș, Mircea Eliade, Marin Preda, George Bacovia, Camil Petrescu, Constantin Brâncuși, Nichita
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
inteligenței asupra delincvenței ar fi lipsa unuia din factorii inhibativi de prim ordin - individul nu poate prevedea consecințele infracțiuni.Anomaliile psihice care pot duce la infracțiune sunt cel mai des native, dar pot fi determinate și de boli, precum encefalita epidemică, care să aibă ca rezultat modificări comportamentale. Condițiile de mediu, certurile, neînțelegerile din familie, lipsa de supraveghere, imposibilitatea satisfacerii nevoilor primare pot fi cauze care să determine o conduită delincventă chiar la persoane cu o constituție psihică normală. Prezența concomitentă
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Ca alternativă, se pot folosi Macrolidele (Eritromicina, Claritromicina, Azytromicina, Rovamycina) sau Cefalosporinele, precum și Fluorochinolonele. IV.2. PNEUMONIA CU LEGIONELLA Este reprezentată de aproximativ 5% dintre pneumoniile comunitare. Agentul cauzal este Legionella pneumophila, un bacil gram negativ. Boala apare în context epidemic, germenul fiind mare iubitor de apă, de aceea se transmite din rezervoare, instalații de climatizare și cu mare probabilitate și intraspitalicesc. Din punct de vedere clinic, debutul este rapid progresiv, cu febră mare și frisoane, tuse seacă. Există și semne
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
systolic time intervals and blood pressure. Differences between two types of cigarettes and a cigar", în Chest, vol. 75, 1979, pp. 136-140. 81. Raviglione M. C., Snider D.E., Kochi A. "Global epidemiology of tuberculosis: morbidity and mortality of a worldwide epidemic", în JAMA, 1995, 273, pp. 220-226. 82. Rieder H.L., Cauthen G.M., Comstock G.W., Snider De Jr. "Epidemiology of tuberculosis in the United States", în Epidemiol.Rev., 1989, 11, pp.79-88. 83. Russelli G. "Asthma and growth", în Arch. Dis
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
la tehnoredactare 8.2. SINDROMUL HEMOLITIC ȘI UREMIC (SHU) SHU se caracterizează printr-un sindrom de MAT localizat în mod particular la nivelul microcirculației renale. 8.2.1. Fiziopatologie Există două tipuri de SHU: 1) SHU postdiareic, numit și SHU epidemic, care se întâlnește mai frecvent la sugar și la copilul mare; 2) SHU atipic, care survine fără legătură cu un episod diareic. SHU postdiareic este declanșat de infecții cu enterobacterii secretante de verotoxine, capabile să lezeze endoteliul vascular. E. coli
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
SHU postdiareic este declanșat de infecții cu enterobacterii secretante de verotoxine, capabile să lezeze endoteliul vascular. E. coli (în special, serotipul O157:H7) și Shigella dysenteriae sunt cel mai frecvent implicate. Patogeneza SHU atipic este încă insuficient lămurită. SHU postdiareic (epidemic). Toxina secretată de Shigella dysenteriae se numește shiga, iar toxinele produse de E. coli sunt denumite shiga-like, datorită analogiei structurale cu shiga-toxina. Aceste toxine sunt eliberate în tubul digestiv, apoi trec în circulație și se fixează pe celulele endoteliale, în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
8.2.2. Manifestări clinice Tabloul clinic este dominat de insuficiența renală acută, la care se asociază adesea o HTA severă. Afectarea neurologică este mai rară decât în PTT și este atribuită, de regulă, complicațiilor HTA sau tulburărilor metabolice. SHU epidemic survine, de obicei, la copii (de la vârsta de o lună, până la 18 ani), dar se poate întâlni și la adult. Instalarea bolii este precedată la distanță de câteva zile de un episod de diaree, adesea sangvinolentă. Calea de pătrundere a
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hialinoză subendotelială, leziuni ale celulelor mezangiale. Arteriolele pot fi sediul unui proces de endarterită proliferativă, uneori cu tromboze intraluminale, care agravează prognosticul. 8.2.4. Tratament Tratamentul simptomatic cuprinde antihipertensive (IECA și/sau sartani), folați și, adesea, hemodializă. în SHU epidemic, plasmaterapia nu este necesară, prognosticul fiind excelent doar cu tratament simptomatic. Antibioticele sunt inutile și chiar periculoase. Un sfert dintre pacienți rămân cu sechele funcționale renale, iar circa 10 % decedează sau ajung la IRC terminală. în schimb, SHU atipic la
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Este greu de admis că unitățile lexicale (peste 100) formate cu prefixul epi- în limba latină (cf. epimetrum, epitoxis) sunt reprezentative tiparului lexical al derivatelor, în limbile romanice. Pentru utilizatorul limbajelor specializate, termeni ca: ro. epicondilită (cf. lat. epicondylitis), ro. epidemic, ro. epiderm (cf. lat. epidermis), ro. epididim (cf. lat. epididymais) nu pot fi acceptați ca formații derivate de la o bază românească (poate doar epicriză!). Rațiunea pentru care ne oprim asupra subclasei prefixelor rare este că ab- (abs-), ex- (e-), epi-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să practice compromisuri între intuiții împărtășite privind consecințele adoptării unor acțiuni și intuiții despre principiile generale, fără ca unele sau celelalte să aibă cîștig de cauză. Rorty nu este singurul pe această linie. Melancolia politică pare să fi atins proporții aproape epidemice în gîndirea contemporană post-fundaționalistă. Într-un alt studiu, am criticat afirmația prepolitică a lui Lyotard despre necesitatea de a ne "minuna de diversitatea speciilor discursive, întocmai cum ne minunăm de diversitatea speciilor de plante și de animale". Și am comparat
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
boli cronice, fenomen care poartă până azi numele de "degete hippocratice". "Degete hippocratice" Cea mai gravă formă de calviție a fost descrisă de el și îi poartă numele. Hippocrate este cel care a împărțit bolile în acute, cronice, endemice și epidemice. De la el moștenim termenii de "exacerbare", "recidivă", "paroxism" și "convalescență", precum și noțiunile de "cauterizare", "excizie", "ligatură", "proctoscopie", "hemoroizi" și "endoscopie". Studiind surâsul omului, descrie Risus sardonicus, care este un spasm al feței care seamănă cu surâsul, dar este asimetric. A
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
planificată după trecerea a 2 ani de la stabilizarea leziunilor. Bolile infecto-contagioase contractate în copilărie sau adolescență ca: scarlatina, difteria, virozele, nefropatiile, pot determina la fete leziuni organice, ce ulterior în cursul sarcinii vor constitui substratul unor sindroame vasculare renale. Parotidita epidemică poate pune problema sterilității. Depistarea unor infectații parazitare și tratamentul lor preconcepțional ca toxoplasmoza, leptospiroza, rickettsiozele, constituie măsuri eficace în profilaxia riscului fetal de avort, de moarte a fătului în uter și de malformații. Nefropatiile, litiaza renală, malformațiile renale vor
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
90 minute normal;laparoscopia - ficat negru-albăstrui ca cerneala (Dubin Johnson); - diagnosticul de certitudine: numai biopsia hepatică. ii. Suferința obstructivă este de tip hepatocelular? - situație caracteristică „icterelor parenchimatoase medicale” - hepatite acute: ○ clinic: survin la adolescenți și adulți tineri, uneori În proporții epidemice; prodroame pseudogripale, pseudodispeptice, poliartralgii; hepatomegalie + adenopatii + febră; icter intens (rubinic) 12 săptămâni; scaune decolorate (variabil de la o zi la altaă; urini hipercrome (urobilinogen prezent crescut la Începutul și sfârșitul icterului, bilirubina conjugată crescută, săruri biliare prezente); pruritul inconstant. ○ paraclinic: citoliza
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
1989, vol. I, pp. 52-56). 3 Cuvîntul "cultura" (lat. cultura) este folosit pentru a desemna lumea artelor, a științelor, a producțiilor spirituale, care, împreună, contribuie la unitatea europeană neîntîlnită la nivel politic. 4 "Ciuma neagră" (lat. pestis), această maladie febrilă, epidemică, ce cauzează o mare mortalitate, se dezlănțuie în Europa odată cu secolul al XIV-lea (pentru amănunte vezi F. Braudel, Structurile cotidianului, Ed. Meridiane, București). 5 "Jacqueria", nume ce se dă revoltei țăranilor din Franța (Jacques de Île-de-France) care s-au
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
diabetului zaharat, se referă la una din bolile pancreatice indicate în Tabelul 7. Cazurile de diabet de la Centrul de Diabet din București încadrabile în aceste categorii reprezintă sub 0,5%. Tropismul glandular al unor infecții (cea mai cunoscută fiind parotidita epidemică) face ca, ocazional, debutul diabetului să fie asociat cu boala infecțioasă în cauză. Mai probabil, aceste infecții joacă rol de factor declanșant la persoane prezentând o anumită predispoziție genetică. Pancreatita cronică întâlnită destul de des în țările europene este o boală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
inflamațiile ficatului sunt de origine toxică, fiind provocate de diferite substanțe (fosfor, arsenic, cloroform, pesticide, alcooluri tari etc) sau sunt de natură virală, provocate de infecții cu virusuri filtrabile de tipul A, B, C, D, E, și G, dând hepatita epidemică (boala Botkin). Aceasta este o afecțiune infecțioasă, deosebit de contagioasă, cu destul de largă răspândire În rândul populației globului. Având un caracter epidemic, hepatita s-a manifestat mai frecvent În campaniile militare din secolele XVIII și XIX, fiind numită „boala militară” sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
natură virală, provocate de infecții cu virusuri filtrabile de tipul A, B, C, D, E, și G, dând hepatita epidemică (boala Botkin). Aceasta este o afecțiune infecțioasă, deosebit de contagioasă, cu destul de largă răspândire În rândul populației globului. Având un caracter epidemic, hepatita s-a manifestat mai frecvent În campaniile militare din secolele XVIII și XIX, fiind numită „boala militară” sau „icterul soldățesc”. În general, epidemiile au apărut În căzărmi, internate, cămine, școli sau În familii numeroase. Mortalitatea, În prezent, variază Între
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor ficatului și ale canaliculelor biliare. Cauzele care declanșează icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de natură virotică, datorat apariției virusului A sau B (hepatită epidemică virotică); -icterul infecțios secundar În care leziunile ficatului apar după unele Îmbolnăviri grave (pneumonie, malaria, febră recurentă, diferite septicemii, sifilis). d. Icterul cu patogenie mixtă este declanșat În urma acționării mai multor factori patologici, inclusiv toxiinfecțiile alimentare, intoxicațiile cu arsen
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ventriculară, tuberculoză peritoneală, neoplasm cu metastaze, hepatocarcinom, carcinomatoză peritoneală, tumori ovariene, sindromul Demon-Meigs, hemoragii digestive superioare, pieloflebită, edeme periferice și dereglarea metabolismului renal al sodiului. În plus, poate fi rezultatul unor factori infecțioși cum ar fi peritonita bacilară și hepatita epidemică, pe substratul unui consum masiv de alcooluri tari. Un rol important În patogenia ascitei Îl are retenția de sodium și apă ca urmare a unei tulburări În metabolismul hidrosalin, cu pierderea capacității de eliminare a sodiului consumat prin alimentație. În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pe care Îl distruge, treptat, prin autoliză fermentativă și necrozare. Boala poate să apară după alte afecțiuni maladive: hepatobiliare (hepatită, icter, litiază biliară, colecistite), gastro-duodenale (ulcere gastrice și duodenale cu perforarea peretelui posterior al abdomenului) sau după boli infecțioase (parotidă epidemică, febră tifoidă) etc. După modul de manifestare, pancreatitele pot fi acute sau cronice. Pancreatita acută Este o suferință digestivă dramatică ce poate duce la decesul bolnavilor În 20 % din cazuri. Frecvența pancreatitei acute În lume variază În funcție de zona geografică
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]