3,784 matches
-
8.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 41 8.2 ETIOLOGIE .................................................................................14 3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 57 9.2 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................157 9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9.4 PATOGENIE ................................................................................16 1 9.5 TABLOU CLINIC ...........................................................................164 9.6 DIAGNOSTIC ...............................................................................174 9.7 TRATAMENT ...............................................................................177 9.8 PROFILAXIE ................................................................................17 9 10 INFECȚIILE NOSOCOMIALE .......................................................... 181 10.1 DEFINIȚIE ..................................................................................1 81 10.2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările cu vaccinare antirujeolică generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sănătoase și 0,5mL/kg la imunodeprimati, maxim 15 ml. 4.3 Rubeola 4.3.1 Definiție Rubeola (pojărelul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rubeolic, caracterizată prin catar respirator ușor, adenopatii și exantem maculopapulos. 4.3.2 Epidemiologie Rubeola are incidență maximă primăvara, la vârsta de 5-9 ani. Sursa infecției o constituie persoanele infectate, care pot transmite boala cu 7-10 zile înaintea erupției. Boala poate fi transmisă și de persoanele care prezintă forme inaparente de boală. Calea de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu virusul variceloBolile eruptive MAJORE 69 zosterian (VVZ), caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. 4.4.2 Epidemiologie Rezervorul VVZ este strict uman. Varicela este una dintre cele mai contagioase boli, cu o rată de atac de peste 90% la persoanele receptive. Incidența maximă a îmbolnăvirilor de varicelă se înregistrează iarna și la copii înaintea vârstei de 15 ani
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Anginele pot fi entități independente sau manifestări ale unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă) . 5.2.2 Epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. 5.3.2 Epidemiologie Sursa infecției este omul bolnav, cu forme aparente sau inaparente de mononucleoză infecțioasă (MNI). Receptivitatea este generală. Incidența maximă se înregistrează între 14-16 ani la fete și 16-18 ani la băieți. Transmiterea bolii se face de cele mai multe ori direct, pe cale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
RESPIRATORIE 94 5.4 Difteria 5.4.1 Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și stare toxică severă. 5.4.2 Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită sporadic. Sursa de infecție este omul bolnav. Calea de transmitere este directă și indirectă, prin obiecte contaminate. Imunitatea naturală după difterie este slabă. Imunizarea artificială antidifterică este aplicată din anul 1930, utilizând toxoidul difteric
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
1 Definiție Gripa este o boală virală acută cu mare potențial epidemic, cauzată de virusul gripal, manifestată prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu evoluție autolimitantă și risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. 5.5.2 Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul de receptivitate sau imunitate al populației expuse față de structura antigenică a virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și a altor țesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 105 5.6.2 Epidemiologie Considerat o boală a copilăriei, oreionul se întâlnește mai frecvent la copii și tineri, mai rar la vârsta adultă și foarte rar la sugari alimentați natural. Sursa de infecție este reprezentată de bolnavi cu forme simptomatice sau asimptomatice de boală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
oreion INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 109 (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. INFECȚII ODONTOGENE 111 6 INFECȚII ODONTOGENE 6.1 Epidemiologie Caria dentară constituie cea mai frecventă boală cronică în întreaga lume. Fluorizarea surselor publice de apă a contribuit la scăderea patologiei cauzate de carii, cu 36% în SUA (19721980), 39% în Marea Britanie (1970 1980) și 39% în Danemarca (19721982). Cariile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5 μg la copii și 10 μg la adult), cu administrare conform schemei de imunizare,cu câte 1 doza la 0-1-6 luni, cu rapel la 1 an și la 5 ani. 7.5.3 Hepatita acută cu virus hepatitic D Epidemiologia virusului hepatitic D (VHD) este comună cu a VHB. Denumit și agentul delta, VHD este un virus ARN neclasificat, defectiv, cu dimensiuni de 35-37 nm, condiționat de prezența învelișului HBs pentru replicare și pentru producerea leziunilor hepatice. Infecția cu VHD
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Syndrom d’ImmunoDéficience Acquise - SIDA; eng. Acquired Immune Deficiency SyndromeAIDS) este ultimul stadiu al infecției HIV, caracterizat prin scâderea severă a imunității cu număr de limfocite CD$<200/mm 3 și/sau apariția unor boli indicatoare pentru imunodepresie. 9.2 Epidemiologie În prezent, infecția cu HIV/SIDA reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din lume, prin numărul mare de persoane afectate, cu consecințe în plan economic, social, moral, etic, educațional, etc. Se estimează că la nivel global
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și 7 aprile 1954. A absolvit următoarele cursuri de perfecționare: bursă pentru perfecționare în ftiziologie la Institutul „Carlo Forlanini”, Roma, Italia - 1947; cu această ocazie a urmat un curs de homeopatie la Universitatea Liberă de Homeopatie din Roma; curs de epidemiologia bolilor cronice necontagioase - 1972. A fost atestat ca lector al Centrului de Perfecționare Postuniversitară pentru Homeopatie, în urma seminarului-dezbatere din 26 iunie - 1 iulie 1980 și în continuare lector la toate cursurile organizate de atunci până în prezent de către același centru, numit
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
brun, acoperit de miceliu și cu un gust rânced. Aceste semințe au capacitatea germinativă scăzută. După căderea semintelor și a lăcașelor lor, din fosta pălărie rămân doar fasciculele de vase conducătoare, lemnoase, alcătuind un aspect parazitar numit “mătură”(fig. 69). Epidemiologie. Ciuperca este adusă în cultură odată cu semințele infectate care nu-și pierd germinația. Scleroții care au dimensiuni mici, asemănătoare semințelor nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții rămași în teren rezistă până în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țară; k) organizează și controlează, în colaborare cu Centrul medical aeronautic din cadrul Ministerului Apărării Naționale, activitățile de asigurare medicală și psihologică a zborurilor, de asistență medicală de urgență la bordul aeronavelor, în aerogări și pe aeroporturi, precum și de igienă și epidemiologie în unitățile de aviație civilă; ... l) anchetează accidentele și incidentele de zbor, precum și situațiile de pericol produse cu aeronavele civile în spațiul aerian al României; ... m) asigura aplicarea înțelegerilor internaționale privind navigația aeriană civilă și stabilirea liniilor de comunicație aeriană
HOT��RÎRE nr. 43 din 17 ianuarie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Subsecretariatului de stat al aviaţiei civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107558_a_108887]
-
agenți economici din țară și din străinătate pentru rezolvarea unor probleme cu caracter de urgență în activitatea specifică; - asigura cu medicamente și aparatură medicală din țară și import unitățile: - Spitalul Elias cu Policlinica nr. 2 și Laboratorul de igienă și epidemiologie; - Spitalul și Policlinica interdepartamentala; - Policlinica corpului diplomatic; - Policlinica și Spitalul Serviciului Român de Informații; - alte unități sanitare în cazuri de urgență medicală; - asigura cu medicamente și aparatură medicală din import unitățile: - Spitalul militar central cu Policlinica nr. 1; - Policlinica Ministerului
HOTĂRÎRE Nr. 237 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Romfarm" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107756_a_109085]
-
activitate: - cercetări științifice în domeniul bolilor bacteriene, virale, parazitare, imunitare și al mijloacelor de prevenire și combatere a acestora, ca și în domeniul biologiei moleculare și geneticii, cu forțe proprii și prin cooperare națională și internațională; - învățămînt de microbiologie, imunologie, epidemiologie, formarea de personal științific și tehnic; - prepararea de produse biologice profilactice și terapeutice, reactivi biologici de diagnostic, reactivi imunochimici, alergene, medii bacteriologice și pentru culturi celulare, cu forțe proprii și prin cooperare națională și internațională, și comercializarea lor în țară
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
constituire, atribuțiile și competențele acestor unități sînt prevăzute în prezentul regulament. ÎI. Obiectul de activitate Articolul 4 Regia autonomă "Institutul Cantacuzino" are următorul obiect de activitate: 4.1. - Cercetări științifice biomedicale în domeniul microbiologiei (bacteriologie, virologie, parazitologie, micologie, imunologie) și epidemiologiei, realizate cu forțe proprii sau prin cooperări naționale și internaționale, prin: - studiul ecologiei și patogeniei bolilor infecțioase, parazitare și imunitare, al mijloacelor specifice de diagnosticare, prevenire și combatere a acestora; - studiul microorganismelor și al rolului lor în procesele naturale, normale
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
de preparate biologice profilactice și terapeutice, reactivi biologici de diagnostic, reactivi imunochimici, medii bacteriologice și pentru culturi celulare și comercializarea acestora în țară și străinătate. 4.3. - Formarea și perfecționarea de personal științific și tehnic în domeniul microbiologiei, imunologiei și epidemiologiei prin: - participarea cadrelor institutului la învățămîntul universitar și post-universitar de profil; - cursuri, seminarii, stagii, demonstrații practice, cu participarea specialiștilor proprii și a celor din alte instituții de profil din țară și străinătate; - doctorantura în specialitățile bacteriologie, virologie, parazitologie, imunologie, biochimie
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
prin: - participarea cadrelor institutului la învățămîntul universitar și post-universitar de profil; - cursuri, seminarii, stagii, demonstrații practice, cu participarea specialiștilor proprii și a celor din alte instituții de profil din țară și străinătate; - doctorantura în specialitățile bacteriologie, virologie, parazitologie, imunologie, biochimie, epidemiologie, conform prevederilor legale, prin cadre ale institutului desemnate drept conducători științifici. 4.4. - Asigurarea funcției de referință în domeniul microbiologiei, acordarea de asistență tehnică și metodologica unităților de profil din rețeaua sanitară, participarea la elaborarea, aplicarea și evaluarea programelor de
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
specializarea și perfecționarea cadrelor proprii prin stagii și schimburi de experiență în alte instituții de profil din țară și străinătate, cu respectarea prevederilor legale. 5.24. - Asigura desfășurarea în Institutul Cantacuzino a doctoranturii în specialitățile bacteriologie, virologie, parazitologie, imunologie, biochimie, epidemiologie conform prevederilor legale, prin cadre ale institutului desemnate drept conducători științifici. 5.25. - Sprijină învățămîntul universitar și postuniversitar de microbiologie, parazitologie și epidemiologie, prin cadre de specialitate. 5.26. - Organizează în unitățile institutului centre și laboratoare naționale de referință, prin intermediul
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
legale. 5.24. - Asigura desfășurarea în Institutul Cantacuzino a doctoranturii în specialitățile bacteriologie, virologie, parazitologie, imunologie, biochimie, epidemiologie conform prevederilor legale, prin cadre ale institutului desemnate drept conducători științifici. 5.25. - Sprijină învățămîntul universitar și postuniversitar de microbiologie, parazitologie și epidemiologie, prin cadre de specialitate. 5.26. - Organizează în unitățile institutului centre și laboratoare naționale de referință, prin intermediul cărora se realizează funcția de referință și se acordă asistență tehnico-metodologică de specialitate solicitată de Ministerul Sănătății și de unitățile sanitare din țară
HOTĂRÎRE nr. 1247 din 4 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul Cantacuzino". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107377_a_108706]
-
Veterinari poate atesta, în condițiile prezentei legi, medici veterinari în diferite profiluri profesionale. Articolul 25 Consiliul Național al Colegiului Medicilor Veterinari face propuneri privind criteriile de obținere a gradelor profesionale, conform normelor legale în vigoare, în: a) asistență medical-veterinară; ... b) epidemiologie veterinară; c) supraveghere și diagnostic de laborator; ... d) sănătate publică veterinară și igiena produselor animaliere și de origine animală; ... e) patologia reproducției. ... Capitolul V Libera practică medical-veterinară Articolul 26 (1) Activitățile efectuate prin liberă practică medical-veterinară sunt: asistența medical-veterinară, însămânțările
LEGE nr. 160 din 30 iulie 1998 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121442_a_122771]
-
asigurându-se detectabilitatea materiilor prime și a produselor finite; - dezvoltarea testărilor de detectare și a proceselor de eliminare a infecțiilor și agenților toxici din întregul lanț alimentar; - cercetarea rolului alimentar în promovarea și menținerea sănătății, în ceea ce privește dietă și alimentația, toxicologia, epidemiologia, interacțiunea ambientală, selecția consumatorilor și sănătatea publică. (îi) Controlul bolilor infecțioase Scopul prioritar al acestei acțiuni-cheie este de a combate și preveni bolile infecțioase atât la oameni, cât și la animale, inclusiv zoonozele, cu un impact din ce in ce mai mare, care sunt
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]