601 matches
-
interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri de elemente mecanice care, în acest stadiu, sunt formate din celule cu pereți celulozici, puțin îngroșați în partea terminală, conturul secțiunii transversale este pătraticdreptunghiular, cu coastele atenuate, rotunjite (fig. 8). Epiderma este formată din celule izodiametrice, cu pereții intern și extern vizibil îngroșați. Peretele extern este mult mai gros, aproape în totalitate cutinizat, realizând un relief sinuos, crenelat. Din loc în loc se observă peri tectori foarte lungi, pluricelulari, cu celula terminală
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celule de parenchim. La nivelul internodurilor inferioare, colenchimul din coaste devine în cea mai mare parte angular; în poziție hipodermică, pe seama straturilor de colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține încă. Apariția timpurie a felogenului în tulpina unor specii de Salvia a fost remarcată de Lemesle (1928). În treimea inferioară, epiderma se menține, perii tectori fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține încă. Apariția timpurie a felogenului în tulpina unor specii de Salvia a fost remarcată de Lemesle (1928). În treimea inferioară, epiderma se menține, perii tectori fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
au peretele secundar parțial dezorganizat, porțiunile rezultate din acest proces observându-se în lumen; o razele medulare sunt în majoritatea lor uniseriate, dar se observă și raze biseriate; o conturul secțiunii transversale este aproape circular; o periderma se află sub epiderma persistentă pe o parte a circumferinței organului și sub parenchimul cortical pe o alta parte; în acest ultim caz felogenul a rezultat din diferențierea unui strat cortical mijlociu sau a unui strat de colenchim; Pe alocuri se observă periderme locale
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
am observat în scoarța tulpinii, la nici un nivel, prezența de sclereide apărute prin transformarea unor fibre de colenchim. IV.3. Frunza Pețiolul. Conturul secțiunii transversale este semicircular, modificat de două aripi latero adaxiale înguste, pline cu țesut colenchimatic (foto. 58). Epiderma prezintă celule izodiametrice sau ușor alungite tangențial, cu pereții extern și intern mai îngroșați decât ceilalți. Peretele extern este acoperit de o cuticulă groasă, crenelată. Din loc în loc se observă peri tectori lungi și peri secretori pluricelulari. Perii tectori au
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai întâi epiderma, apoi parenchimul devine de tip meatic, în el observându-se diferențierea fasciculelor conducătoare; la vârf mezofilul este reprezentat prin trei straturi de celule izodiametrice încă, care ulterior se vor divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior se va diferenția în floem la fața abaxială și xilem la cea adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
adaxială. Procesul de histogeneză a limbului foliar se traduce deci mai întâi prin diferențierea epidermei (în care se edifică peri tectori și peri secretori, iar ulterior stomateă, iar apoi a celulelor stratului hipodermic adaxial; acestea, alungindu se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia studiate. Epiderma este formată din celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și extern foarte îngroșați în dreptul nervurii și din celule
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia studiate. Epiderma este formată din celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și extern foarte îngroșați în dreptul nervurii și din celule alungite tangențial cu toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și extern foarte îngroșați în dreptul nervurii și din celule alungite tangențial cu toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
2-3 straturi de celule înalte; doar 2-3 straturi de la fața abaxială au celule izodiametrice, alcătuind un țesut lacunos (fig. 11 B). Pe alocuri și celulele din stratul hipodermic abaxial sunt ușor înalte sau au formă de pâlnie, fiind perpendiculare pe epidermă. Diversitatea structurală a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe organele tinere. La nivelul primordiilor foliare și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a acestor peri. Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut citoplasmatic dens; aceasta din urmă suferă o nouă diviziune, rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
care se vor forma, prim meioză granulele de polen microsporogeneza. Acesta este momentul în care devin vizibile primordiile ovulelor, deci dezvoltarea anterelor precede dezvoltarea ovulului. Antera matură (foto 76, 77) are două lojă delimitate de un perete bistratificat, format din epidermă (cu celule foarte turtite) și un strat mecanic (celule cu îngroșări sub formă de benzi longitudinale în pereții radiari). În observațiile electronomicroscopice asupra granulelor de polen (foto 79) am urmărit forma acestora precum și ornamentațiile fin ale sexinei. La specia analizată
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
rezultă 4 celule suprapuse, din care una devine celula mamă a sacului embrionar (macrosporogeneza). Apoi, din straturile externe ale ovulului se formează integumentul ale cărui celule se disting cu greutate de cele ale nucelei. Peretele carpelei este format dintr-o epidermă externă (inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă de tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate dintr-o epidermă superioară (internă) și una inferioară (externă), care rămân multă vreme cu caracter meristematic precum și din mezofil ce se diferențiază timpuriu în țesut de tip lacunos. • Din celulele epidermei superioare (interne) iau naștere, în treimea inferioară a tubului corolei, peri lungi
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate dintr-o epidermă superioară (internă) și una inferioară (externă), care rămân multă vreme cu caracter meristematic precum și din mezofil ce se diferențiază timpuriu în țesut de tip lacunos. • Din celulele epidermei superioare (interne) iau naștere, în treimea inferioară a tubului corolei, peri lungi, vii, puternic vacuolizați, iar în 2/3 superioare ale acesteia papile, cu rol secretor. CONCLUZII În lucrarea de față am urmărit caracterizarea cât mai completă, din punct de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Ionela-Roxana Alexandrescu Aici sus: Viteza cu care călătorea tăia epiderma întunericului în fășii săngeri asemeni unui chirurg nepriceput, dar nu conta căci puterea de autovindecare a întunericului nu are nevoie de nici o farmacie de la colțul străzii sau bani pentru a pleca „afară” căci aici era Afară. Gavriel lasă găndurile să
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
ajungă pe Pămănt. Deodată un plănset de copil cutremură întreg spațiul,Gavriel tresări. Nu, nu se poate începu el să urle ridicăndu-se și zburănd în direcția din care auzea plănsetul. Ca și acum cățiva ani în urmă începu să taie epiderma intunericului însă acum cu o precizie a unui chirurg priceput, școlit. În fața lui se afla Griul legănănd prin suflarea sa un fel de nor alb, pufos un suflet. Un tablou fantastic putea spune un pictor, fantastic putea spune și Gavriel
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
simple mâncărimi, până la eczeme și coșuri. Glandele sebacee (cele care secretă sebuum) pot fi de asemenea obturate determinând anumite simptome care arată că se impune o curățenie. Aceste indicii sunt punctele negre care astupă porii feței și, bineînțeles, acneea. Și epiderma, stratul de suprafață al pielii, știe să respingă corpurile inutile. Ea formează atunci pelicule, de exemplu, negi sau psoriazis etc. Activități cu efect drenant pentru piele Cele mai bune activități cu efect drenant pentru piele sunt cele care folosesc principiul
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
extern numai diluate și o perioadă limitată de timp. Există puține uleiuri aromatice care se pot aplica ca atare pe piele, dintre acestea menționând uleiul de lavandă și uleiul din lemn de santal. Unele uleiuri volatile produc fototoxicitate, iritații ale epidermei, sensibilizare și sunt contraindicate în timpul sarcinii, hipertensiune, boli cardiovasculare grave, afecțiuni hepatice și renale, diabet. În tratarea migrenelor, durerilor de cap, răcelii sau guturaiului se recomandă: Aetheroleum menthae -10 g; - Aetheroleum foeniculi - 5 g; - Aetheroleum pini montanae - 5 g; - Aetheroleum
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
comunice, să mărturisească. Pentru un scriitor, nu e suficient să-ți descoperi În fața lumii creația. Trebuie să o Însoțești de un gest suplimentar, de Încă o golire de sine. Adevărata creație se oprește doar la ecorșeu. La străpungerea dureroasă a epidermei. Cărțile suportă, alături de ele (uneori chiar Înaintea lor, uneori chiar Împotriva propriei lor integrități) expunerea rănii provocate de indecizia manifestată În inefabilul act al creației. O suportă și o provoacă. Revelarea unui secret, tentația mărturisirii Încărcată de Încrederea În acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rămân suspendați și după ce mor. Când merg, liliecii se sprijină pe toată fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două funcții: zborul și agățatul pasiv. 1.2. Anatomie 1.2.1. Tegumentul Este alcătuit din epidermă și dermă. Tegumentul are o remarcabilă întindere, în comparație cu volumul corpului (datorită dezvoltării foițelor nazale, a urechilor și a patagiului). Produsele tegumentului: părul, ghearele, glandele tegumentare și glandele mamare. Părul: Corpul liliecilor este acoperit cu blană moale - alcătuită din peri ce
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]