638 matches
-
că zilele acestea, mai p recis pe 30 iulie, se împlinesc 115 ani de la nașterea lui Al.O.Teo doreanu (Păstorel), principele neîncoronat al epigramei românești . Tot an ul acesta se comemorează și 45 de ani de la moartea lui Păstorel. Ei, epigramiștii, îl vor omagia pe Păstorel în data de 1 august. Unde? La Grumăzescu, desigur, pe Lăpușneanu. La fel cum cruntul voievod din Lăpușna căsăpea pe boierii trădători, tot așa se adună aici epigramiștii și cauterizează cu surle și tobe (sau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de ani de la moartea lui Păstorel. Ei, epigramiștii, îl vor omagia pe Păstorel în data de 1 august. Unde? La Grumăzescu, desigur, pe Lăpușneanu. La fel cum cruntul voievod din Lăpușna căsăpea pe boierii trădători, tot așa se adună aici epigramiștii și cauterizează cu surle și tobe (sau cu turle și sobe) tarele societății noastre. Și, slavă Domnului, au ce împunge cu floretele lor mai ascuțite sau mai tocite... Mă angajez pe dată față de Tataia să scriu un articol pe această
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
contemporane ostile și sfâșie brus c vălul: „Dumneata să nu ne crezi atât de proști, domn ule Noica... PĂSTOREL TEODOREANU Alexandru O. Teodoreanu (n.1894 - d.1964), cunoscut și sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat și scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand și iubitor de vi nuri, me mbru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este ʺHronicul măscăriciului Vălătucʺ, pe care criticul literar George Călinescu îl compară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de suferit ani de detenție pentru a-și fi exprimat liber opiniile lor. E perioada grea în care e supus interogatoriilor și, până la urmă, arestat. Acest ultim deceniu de viață îl apasă în loc să-l îna lțe pe cel mai spumos epigramist român. Prin Sentința Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 - din 1 martie - Al.O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare co recționa lă și la 3 ani de interdicție pentru „uneltire contra or
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe, ba-n șalvari, degustăm struguri impari, întomnați, noi robi și lari... FÂNTÂNARU PETRU (1867-1927) Profesor și epigramist. Elev la Liceul Național în perioada 1883-1887, și mai apoi student al Facultății de Litere, devine în 1892 profesor de limba română la Liceul național, unde a funcționat toată viața, până în anul 1 927. A p ublicat sub pseudonimul „Vladimir
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al Securității, Traian Băsescu a răspuns în stilul său caracteristic afirmând că ”problema cu dosarul este că nu e”. Un răspuns și ambiguu și plin de echivocuri. A răspuns într-un stil folosit de umoriștii perioadei interbelice. Păstorel Teodoreanu, marele epigramist și om de spirit, fiind chemat la Iași pentru a da o declarație, că are venit de pe urma unui teren agricol a răspuns : „ N-am venit că am venit, am venit că n-am venit”. Observați că cele două sensuri ale
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
însă o țin pe-a lor, vorbind defavorabil despre femeile care-și vopsesc unghiile cu „canà”, își ung pleoapele cu „khol”, își dilată pupilele cu atropină, își fac cearcăne cu creionul pentru a-și sublinia excesele ori înclinația către acestea. Epigramiștii le țin hangul. Unul dintre ei scrie: „Dacă dai cu pudră fața,/ N-o faci doară în zadar,/ Știi, de lut sîntem noi, soro,/ Și pe lut se dă cu var”4). Cît despre bărbații cu „preocupări de toaletă”, spilcuiți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de aproape cinci decenii, timp în care prin Scorțeni au trecut și au poposit numeroase „figuri reprezentative”: Nicolae Iorga, Al. Averescu, Petre Missir, Nicolae Tonitza, Mircea Cancicov, Gr. Tabacaru, autorul și cîntărețul de romanțe și cuplete Ionel Băjescu-Oardă, Nicu Enea, epigramistul Al. Gheorghiu-Doinaru, episcopi ai eparhiei Romanului și Hușilor, generali și, bineînteles, cel ce mă interesa pe mine: Bacovia. Am convenit să-i trimit cîteva întrebări, ceea ce am și făcut. în ziua de 24 iulie am primit 12 pagini dactilografiate, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oare, la o asemenea reuniune mondenă, la care agreabili și remarcabili sînt cei cu facondă? Cert, nu. Incapabil de elocvență umflată, de jocuri de cuvinte și de rimări facile, nu ar fi atras atenția nici ca orator și nici ca epigramist. Lucru ciudat, întro vreme și în tîrgul în care epigrama era o specie în vogă, el n-a scris decît una. Culmea: „Unui alcoolic”! Mai mult, n-a răspuns nici la epigramele (e drept omagiale) ce i s-au dedicat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Adrian Maniu, Cezar Petrescu. în însemnarea de mai sus am afirmat că Bacăul intelectual din perioada interbelică gustă cel mai mult epigrama. Trebuie să adaug: epigrama și șprițul. Avocați, profesori, publiciști, ,,oameni fini, inteligenți’’ (îi definea, amabil, Marius Mircu), majoritatea epigramiștilor era formată din cheflii, care se amuzau înțepînduse pentru slăbiciuni notorii în cercul lor, în primul rînd pentru cele bahice. De pildă, bravurile pe acest tărîm ale unui Gr. Grigorovici (în epocă monografistul Bacăului și ,,cel mai vechi gazetar din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
La epigramă și la epigramist Epigrama asta mică Este un imperiu mare, Fără oaste și hotare, Cu slujbași fără simbrie Ce trăiesc pe datorie Și dau totul pe nimică. Împărat e fiecare, Dar și sclav, în nopți de trudă, Când din fruntea lui cea udă
La epigram? ?i la epigramist by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84174_a_85499]
-
poet și de iubire pentru prieten”, la care Voiculescu îi răspundea: Când te-a lovit un prost sau un măgar Tu scoți scântei ca orișice amnar Cu diamantul să te-asemuiești: El scânteiază fără să-l lovești. (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
tuturor, a citit: Când voi muri, măi fraților, Să mă-ngropați cu fața-n jos, Să mă sărute fiecare, C-am fost un mare păcătos!" Dar, când încă nu se stinsese rumoarea produsă de ivirea pe lume a unui nou epigramist și încă atât de spiritual, iar Posteucă nu prididea cu strânsul mâinilor celor care-l felicitau, Păstorel a cerut din nou să fie ascultat: "Posteucă vrea să se-ngroape Când va muri, cu fața-n jos, Ca să arate omenirii Tot
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
acuarelă. 1944 Efectuează stagiul militar la Școala de Ofițeri din Bacău și Ineu, Arad. In luna septembrie 1944 a participat la luptele care s-au desfășurat În defileul Crișului Alb. Participă alături de Gheorghe Șaru, Eugen Popa, Emil Manu, Gabriel Teodorescu epigramist, la realizarea Revistei literare a Școlii de ofițeri, unde publică desene. 1945 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei octombrie, Iași Expoziția Cum văd pictorii și sculptorii ieșeni orașul lor Expune lucrările Peisaj, Natură moartă și Portret . 28 1946-1947 Funcționează
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
anilor de până la 1989 și modul cum participau slujbașii statului la Înfăptuiri le relatează Costache Uliciuc În cartea sa ,,Costeștii Botoșanilor la sfârșit de mileniu” octombrie 2004: la o plenară a comitetului județean Iași al PCR, colegul și prietenul său - epigramistul Constantin Iurașcu, inginer agronom, distribuia În sala următoarea epigrama care ,,demască adevărată cauza a penuriei de carne de pasăre pe piată ieșeana”: ,,Plimba oul cu mult sârg/ Când la sat și când la târg/ Vezi, În asta constă cuiul:/ N-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon mefistofelic și pălărie pusă veșnic strâmb... Chip de epigramist veninos și ștrengar cinic...A admirat mai mult belșugul gândirii decât finețile ei...a cerut literaturii linii precise și frază largă, nu observații migăloase, icoane viu colorate, și nu cizelare măruntă”. Iubea femeile, dar a scris un singur aforism pe
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ce ne-a sprijinit și însoțit existența noastră. Înainte ca timpul să arunce zăbranicul peste ce încă mai este viu în memorie, încredințez aceste pagini văzutului și nevăzutului cititor. VIAȚA ȘI CĂRȚILE EI PRACSIU, Teodor I, critic și istoric literar, epigramist. S-a născut la 2 iunie, 1946 în orașul Râmnicu Vâlcea într-o familie în care tatăl (1916 1985) era ofițer de geniu, iar mama (1923 1998) era casnică. Școala de 7 ani, așa cum se numea atunci, a fost urmată
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
desfășoare T. Pracsiu în spațiul umorului. Nelipsit din juriile cunoscutului Festival al Umorului de la Vaslui, de la diferite manifestări cu cartea, cunoscutul critic este îndrumătorul unui cenaclu de prestigiu, cel al Umoriștilor vasluieni care poartă numele lui Valentin Silvestru. El însuși epigramist de talent, nelipsit din antologii, realizează o adevărată performanță publicând câte o culegere de literatură umoristică la cel puțin doi ani odată, așa încât, de la înființare și până în prezent, Cenaclul Umoriștilor a editat sub directa lui îndrumare șase asemenea culegeri: „Plecat
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
către critica elevată, dublată de un rafinat simț al umorului îi fac apariția de o0 savoare intelectuală particulară ce incită, de regulă, auditoriul atunci când expune public. Această calitate se resimte și în talentul său umoristic plasându-l astfel în rândul epigramiștilor de elită din spațiul cultural vasluian unde conduce cenaclul de profil. Cu aceeași dăruire a umorului de calitate reușește performanța întocmirii a nu mai puțin de 6 culegeri de literatură umoristică succedând fiecărei ediții a Festivalului umorului Constantin Tănase. Dincolo de
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
lui Cronos”, „Transparențe critice”, „Oglinzi paralele”, „Ridendo”, „Plecat-am nouă din Vaslui”) lucrări care vin să completeze un gol în biblioteci, al criticii teatrale, al eseului și cronicii spectacolului de teatru, al portretelor unor oameni de teatru. Pe lângă aceasta, ca epigramist și sub îndrumarea domniei sale s-au editat culegeri de literatură umoristică. În cadrul activității desfășurate la I.S.J.Vaslui, printre atribuțiile de serviciu s-a aflat și coordonarea activității bibliotecilor școlare, o sarcină de care domnul profesor s-a ocupat cu multă
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
cei doi reflectă nu numai prietenia dintre ei, ci și starea de bine, între ei permițându-se amabilitățile care se folosesc în asemenea împrejurări. Pe volumul oferit poetului Cincinat îi scria dedicația: , la care Voiculescu îi răspundea: (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cu picioare de tip labe de leu din secolul al XVII-lea, un fost grefier la Procuratură, pensionat pe motiv de delirium tremens înainte de termen, îi învață pe petenți să scrie cererile. Ca de pildă: „Subsemnatul (nume, pseudonim), poet (prozator, epigramist) cu (fără) talent, născut (făcut) la data (țara, religia), strada, județul, etajul etc., doresc (solicit, cerșesc, reclam) etc. etc. suma de, puncte puncte, se taie cu un x ce nu corespunde“. E simplu, numai că lumea nu mai știe să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și destinul imperiilor“, Luceafărul, 16 octombrie 1982) CORBEA George „Numai de bine ființei știutoare A libertății izbândă - un nume prețuit La rostire - Elena Ceaușescu - cea dintâi Fiică a Patriei Române.“ („Ceas de sărbătoare“, Flacăra, 6 ianuarie 1989) CORBU George, poet, epigramist „E crezul unui neam latin Și-i trecem printre avuții: Spre evul comunist deplin Partid, ne vei călăuzi!“ („Spre evul comunist deplin“, Steaua, ianuarie, 1975) CORDOȘ Emil, conf. univ. dr., prodecan al Facultății de Tehnologie Chimică „Dezvoltarea cercetării în chimia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fine, era o publicație tinerească. Toți cei care ne găseam în jurul ei eram tineri, abia ieșiți de băncile școalei, a școalei secundare. Mai toți eram studenți; eu unul, de pildă, abia îmi luasem bacalaureatul. Singurul om matur între noi era epigramistul Giordano, coproprietarul vechei tipografii "H. Goldner", unde se tipărea Noutatea, pe care o susținea, singur, cu fondurile sale. Dar ca suflet, și Giordano era aproape tot așa de tânăr ca și noi. Nu eram mulți de altfel: Virgiliu Cișman, Ioan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1903 1976), poet, traducător. CALESTRU, Vasile (n. 1942), istoric; CARPIS, Victor (1903-1973), muzicolog, dirijor și animator al vieții cultural muzicale din Giurgiu; CĂRARE CARP, Mihai, profesor doctor, decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, autor. CEHAN, Aurel (n, 1950), epigramist, volume publicate; CELARU, Anton, pe numele său adevărat Iosif Faerstein (1919-2010), eseist, traducător din idiș, autor, membru al Uniunii Scriitorilor. CERNĂTESCU, Radu (1894-1958), chimist, savant. Membru corespondent al Academiei Române din 1948, este numit președinte al Filialei din Iași a Academiei Române
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]