1,388 matches
-
SOMNUL nu mă împresoară, Și ascult TOAMNA ÎN PARC, RAPSODII DE...PRIMĂVARĂ. CÂȚI CA VOI mă înțeleg? Astea nu-s decât BLESTEME! O RIPOSTĂ la FURTUNĂ, Și-au ieșit niște...CATRENE. Fiindcă n-am făcut PREFAȚĂ, Am să scriu un...EPILOG. CĂLIMARA este...goală N-am cu ce...însă, vă rog, Să îmi iertați îndrăzneala Și, acum la DESPĂRȚIRE, Mulțumesc lui Topârceanu C-a făcut poet din mine! Referință Bibliografică: GEORGE TOPÂRCEANU / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209
GEORGE TOPÂRCEANU de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374213_a_375542]
-
să devină tot mai nesigură și haotică, de cealaltă parte viața religioasă a devenit adevăratul suport al țării. Chiar dacă recesiunea economică și sărăcia au atins o mare parte a populației, se observă numeroase biserici în construcție sau în renovare. În loc de Epilog - Despre necesitatea unei evaluări corecte a legăturii dintre neam și credința străbună „Spiritualitatea românească nu poate fi concepută fără Ortodoxie, dar nici fără Monahism“ Entitatea creștină a neamului nostru nu a fost un surogat al istoriei, ci „elementul structural care
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
un spațiu încă nedefinit în psihologia de formare a elevului și de transformare a mentalității moștenite cu consecință demonstrării necesității de schimbare la nivel social. Poate surprinzătoare prin realitatea demonstrată în paginile sale, cartea se dorește și poate fi considerată epilogul căutărilor de mulți ani ai unui sistem de învățământ în continuă transformare, care nu cultiva pe langă științele consacrate direct sau indirect o sferă de aptitudini demne de modelarea comportamentului față de situații critice. Totodată lucrarea este o dovadă de curaj
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3125]
-
se suie la tribună, dă citire raportului său în ședința publică, când... i se observă onor. președinte că, după Constituțiune, legi financiare urmează a trece mai întîi prin Cameră. Se curmă orice discuțiune, se coboară raportorul de la tribună și, ca epilog mai vesel al ședinței, se procede la votarea a o sumă de indigenate de izraeliți. Să sperăm că și aceste probe de corectitudine, ca și multe altele de sub acest regim liberal, vor rămânea între noi, în familie, ca o mică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care prințul ar fi trebuit să devină liberal-național, pentru ca să fim dispensați de reflecții de natura celor de față. [ 31 mai 1880] ["LA 4/16 IUNIE... "] La 4/16 iunie, peste câteva zile așadar, se va întruni la Berlin Conferența suplementară, epilogul marii Conferențe de pace. întîrzierea ei a provenit desigur de la discuțiile asupra marginelor în cari puterile voiau să îngrădească hotărârile acestei Conferențe suplementare. Rusia de exemplu voia ca această discuție suplimentară să se întinză asupra tuturor punctelor neîndeplinite încă ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altuia, acel altcineva este enunțatul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. enunțător [enunciator]. Un DESTINATOR. Dacă-i spun cuiva o poveste, sînt enunțătorul ei, și dacă el/ea îmi spune o poveste în schimb, el/ea este enunțătorul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. epilog [epilogue]. O secțiune finală în unele narațiuni, venind după DEZNODĂMÎNT și inconfundabilă cu el. Epilogul contribuie la deplina înțelegere a intenției operei. ¶Martin 1986. Vezi și PROLOG. episod [episode]. O serie de evenimente conexe, ieșind în evidență din (seriile de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spun cuiva o poveste, sînt enunțătorul ei, și dacă el/ea îmi spune o poveste în schimb, el/ea este enunțătorul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. epilog [epilogue]. O secțiune finală în unele narațiuni, venind după DEZNODĂMÎNT și inconfundabilă cu el. Epilogul contribuie la deplina înțelegere a intenției operei. ¶Martin 1986. Vezi și PROLOG. episod [episode]. O serie de evenimente conexe, ieșind în evidență din (seriile de) evenimente învecinate din pricina uneia sau a mai multor trăsături distincte, prezentînd o unitate bine determinată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau o parte a acesteia din urmă. Vezi și EPILOG. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. propoziție disjunctivă. Vezi PROZIȚIE INCIDENTĂ. propoziție incidentă[tag clause / tag]. O propoziție ("el spuse", "ea crezu", "ea întrebă", "el răspunse") care însoțește discursul unui personaj (vorbire sau gîndire verbalizată) și care individualizează actul vorbitorului sau gînditorului, identificîndu-l
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cerută „la nevoie” de Windischgraetz încă la 8 iulie 1848, dar a fost pusă la cale în martie-aprilie 1849, ca urmare a victoriilor lui Bem și confirmată la 21 mai, cu prilejul întâlnirii de la Varșovia între țar și Francisc Iosif. Epilogul este cunoscut: 240.000 de ostași ruși vor trece granița Ungariei și a Transilvaniei, 60.000 vor debușa în Galiția, 40.000 rămâneau ca rezervă în Principate. Ultimul bastion al revoluției cădea sub lovitura țarului. Nu intră în obiectul expunerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Centrala Ministerului Afacerilor Exerne or în contact cu aceasta, au știut să înțeleagă, să prețuiască și să găsească cele mai potrivite căi și mijloace pentru a promova interesele supreme și perene ale țării și poporului român în concertul națiunilor. Un epilog se impune. La 26 septembrie 1990, la Paris, la mai puțin de un an de la acel decembrie fierbinte din 1989 din Romania, s-a semnat Acordul între Guvernul Republicii Franceze și Guvernul României asupra statutului și modalităților de funcționare a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ca un manifest cultural și politic chiar de scriitorii români ai exilului. Sunt selectate din primii cincisprezece ani de presă românească a exilului texte reprezentative, de la eseurile lui Mircea Eliade (Două tradiții spirituale în România) și Alexandru Busuioceanu (Marsyas - un epilog) până la studiile lui Basil Munteanu (Introducere în cercetarea lirismului românesc) și Constantin Amăriuței (Exilul și întoarcerea în patrie), de la versurile lui Aron Cotruș și Vintilă Horia până la poemele lui Horia Stamatu, Yvonne Rossignon sau Ion Pârvulescu și de la paginile de
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
pentru a înrâuri pozitiv evoluția culturii și a literaturii, dar contestă poziția criticului junimist, mai ales în legătură cu activitatea culturală a lui Gh. Șincai și P. Maior. Între octombrie 1870 și noiembrie 1872, din motive personale, Timotei Cipariu întrerupe apariția revistei. Epilogul publicat în 1872 conține un bilanț al realizărilor, unde se consideră că publicația a fost o „colecție de materiale”, dar nu a obținut și „prelucrarea științifică” dorită de învățatul editor și redactor. R.Z.
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
cei mai apropiați de alesul Domnului le dă dreptul de a se apropia primii de oamenii acestuia. Spectacolul puterii este acum pe cale să se Încheie: voievodul și mitropolitul intră În biserică pentru slujă, În vreme ce moaștele rămân afară „pentru sărutarea norodului”. Epilogul este rezervat Însă tot monarhului: după ce trupul sfintei revine În biserică „se petrece Domnul și beizadelile și cu boierii pe dedesubtul sfântului trup și apoi ducându-l În sfântul oltariu, Îl pun pe sfânta masă”. Către sfârșitul slujbei, fiecare actor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poèmes de Lucian Blaga en version française.1098 Îl s'agit des poèmes Către cititori (Aux lecteurs), Biografie (Biographie), Ani, pribegie și somn (Années, exil et sommeil), Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), Bunătate toamnă (Bonté automne), Perspectiva (Perspective), Epilog (Épilogue), Încheiere (Conclusion). Leș poèmes traduits șont précédés par une brève présentation de la biographie et de l'univers conceptuel de Lucian Blaga. 3. 3. Lucian Blaga traduit par Paul Miclău ou comment le traducteur justifie șes stratégies À notre sens
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Tête inclinée, Elegie/Elégie, Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert, Tăgăduiri/Désaveux, Încheiere/Fin, Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un vers du poème Epilog/Épilogue : Îngenunchez în vânt. Mâine oasele au să-mi cadă de pe cruce. Înapoi niciun drum nu mai duce. Îngenunchez în vânt
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un vers du poème Epilog/Épilogue : Îngenunchez în vânt. Mâine oasele au să-mi cadă de pe cruce. Înapoi niciun drum nu mai duce. Îngenunchez în vânt: Lângă steaua cea mai tristă. (Blaga, 2010 : 132) Je m'agenouille dans le vent. Demain mes ossements se détacheront
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
découper leș vers de manière différente que l'auteur. Le cas le plus fréquent est de séparer un syntagme dans șes parties constitutives, comme par exemple un nom de son complément : Înapoi niciun drum nu mai duce./ Îngenunchiez în vânt [...]. (Epilog). (Blaga, 2010 : 132) Îl n'existe plus de chemin/ de retour. Je m'agenouille dans le vent [...]. (Épilogue) (Miclău, 1978 : 309) L'enjambement créé introduit une pause, une sorte de suspens entre le nom " chemin " et son complément, " de retour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
initié) (Pop-Curșeu, 2003 : 77) ; " Vițelul în trupul vacii îngenunchează/ca-ntr-o biserică. " " Dans le corps de la vache le veau s'agenouille/comme dans une église. " (Biblică/Biblique) (Miclău, 1978 : 349) ; " Îngenunchez în vânt. " " Je m'agenouille dans le vent. " (Epilog/Épilogue) (Stolojan, 1992 : 119). Une image qui réunit le rituel chrétien du baptême et le thème récurrent de la terre est la suivante : " Botează-mă cu pământ. " Leș versions en français șont leș suivantes : " Baptise-moi avec de la terre. " (Călugărul bătrân îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Personne ne le voit. " (Lumină/La lumière) (Romanescu, 1998 : 8) ; " Îngenunchiez în vânt. [...]/Înapoi niciun drum nu mai duce. " " Je m'agenouille sous le vent. [...]/Îl n'y a plus aucun chemin de retour,/Îl n'y a aucune voie. " (Epilog/Épilogue) (Romanescu, 1998 : 22) ; " Nu știi/că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi ? " " L'ignorais-tu vraiment/que dans leș lacs boueux/Poussent leș plus beaux/Leș plus purs nénuphars ? " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/Pleureras-tu ? Souriras-tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
culturală a menținut unitatea limbii. Din acest punct de vedere istoric, sunt de reținut concluziile studiilor lui D. Onciul, iar sub aspect lingvistic, cele ale lui Al. Philippide, revăzute și adăugite în sinteza lui Sextil Pușcariu. Formarea poporului român este epilogul procesului de romanizare din sud-estul Europei, consideră Gh. Brătianu. Istoricul F. Altheim nota (în 1939): "Decisiv a fost desigur faptul că noua zonă cucerită, Dacia, deși locuită de popoare înrudite cu tracii, a optat, după anexarea ei la Imperiu, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răspunsul? - Repede! Pe scurt 24. Slavă Domnului că-i luni - sărbătorirea muncii Cum să faceți munca atractivă Participanți, nu beneficiari Recompensele tangibile ar trebui să creeze amintiri Faceți o vizită pentru a împărți felicitări Folosiți clienți, vânzători și vizitatori SDCL Epilog Referințe bibliografice Index Prefață la ediția a II-a M-am simțit constrâns să public o a doua ediție a cărții Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați din cauza schimbărilor pe care le-am remarcat de la apariția
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ideile pe care le-ați descoperit în această carte. Regulile comportamentului uman prezentate aici sunt invariabile. Înțelegerea și aplicarea acestor reguli sunt necesare și suficiente pentru obținerea rezultatelor maxime de la angajați, iar recompensele pentru dumneavoastră și afacere întrec orice imaginație. Epilog Managementul performanței și problema valorilor Se spune că știința este imorală. Știința poate fi folosită pentru a inventa remedii sau arme de distrugere. Laserele pot fi utilizate și pentru a vindeca, și pentru a omorî. La fel, regulile comportamentale pot
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
, diaconul (? - c. 1583), tipograf și editor. Prima mențiune despre C. „ot Târgoviște” se află în epilogul cărții Octoih mic slavonesc (Brașov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgoviște, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au și format, un Triod-Penticostar slavonesc, iar un an mai târziu
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
principalelor scrieri ale cultului ortodox : Întrebare creștinească [Catehism] (1560), Tetraevangheliar (1561), Pravila sfinților oteți (c. 1560-1562), Lucrul sfinților apostoli [Apostolul] (1566), Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc (1567), Psaltirea (1570), Liturghier (1570), Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). În epilogurile tipăriturilor sale, C. insistă asupra necesității introducerii limbii române în oficierea slujbelor, în răspândirea învățăturilor religioase și dă unele informații prețioase, între care cele despre colaboratorii și beneficiarii săi. Proveniența traducerilor după care au fost realizate versiunile tipărite a constituit
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză și Florentina Zgraon, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Opere, II, București, 1967, 174-184; Nicolae Sulică, Coresi scriitor sau tipograf?, Brașov, 1901
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]