569 matches
-
foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără și slujește viața
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dezvoltat pornind de la locul de reședință al episcopilor. Cel mai important personaj al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să mențină o vie de calitate intra-muros (mergând uneori până la a muta sediul episcopatului pentru a găsi o mai bună amplasare viticolă). La inițiativa episcopilor, canonicii întrețineau și ei vii, de multe ori în vecinătatea celor ale șefului lor diocezan. Marile podgorii se vor naște prin conjugarea dintre un scaun diocezan și un curs
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62, Sykes afirma că episcopatul francez era reticent la reformele propuse de Lamennais; totuși, acesta a creat L'Agence générale pour la défense de la liberté religieuse, contrar dorințelor ierarhiei ecleziastice locale. În același timp, câteva instituții religioase încercau să pătrundă în sistemul francez (este vorba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mario și inginerul Alessandro) legate de jurnalismul catolic. Apendicele includea o scrisoare a Secretarului de Stat (cardinalul Merry del Val) în care acesta mulțumea pentru primirea cărții (pe care o lăudase în numele Sfântului Părinte), o scrisoare de-a Papei către episcopatul lombard și o scrisoare deschisă către marchizul Filippo Crispolti, cu titlul Due tipi di giornalismo cattolico? Practic, prin aceste referințe, lucrarea era girată de Sfântul Scaun autoritatea supremă a Bisericii Catolice, care hotăra în definitiv care trebuia să fie concepția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
considerată a fi păcat, ci devenea virtute când era folosită întru apărarea credinței, ca atunci când cineva vedea că-i sunt insultați părinții și le sărea în ajutor 87. Lucrarea se încheia cu o scrisoare de-a Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de-a Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare, precum Pueblo și Marca (Madrid), Solidaridad Nacional și La Prensa (Barcelona) și Levante (Valencia)212. Un alt grup important, a cărui influență s-a diminuat însă în timp213, a fost cel al presei catolice oficiale cea a episcopatelor și a Acțiunii Catolice recunoscut prin acordul din 1945 dintre Biserică și stat, scutit de cenzura anterioară și în consecință, cu o mai mare libertate. Publicațiile ecleziastice cu impact ridicat erau strâns legate de Acțiunea Catolică și de EDICA, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru publicare 378). Dintre colaboratorii Revistei Catolice, mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosirii cu predilecție a documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin oferirea unor exemple concrete de rezolvare a unor situații asemănătoare celei în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte, fără a se constitui un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de rezolvare a unor situații asemănătoare celei în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte, fără a se constitui un comitet, și-a asumat sarcina preparativelor Acțiunea Catolică, sau o societate pentru presă"855. Imperativul punerii în aplicare a acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa de însemnată prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
depozite de alimente și îmbrăcăminte, orfelinate, bucătării, ospătării și cantine. Unele din aceste complexe, ocupau împreună cu mânăstirea, aproape câte un cartier. Tot în acest secol, se instituționalizează și profesia de infirmier (parabolani) al căror număr a crescut mereu sub ocrotirea episcopatelor. În timp, dezvoltarea spitalelor luând amploare, s-au organizat clinici cu medici specializați și cadre sanitare auxiliare numeroase, farmacii, biblioteci, cabinete pentru medici. Spitalul Mânăstirii Pantocrator va ajunge cu 5 clinici bine dotate, având cadre medicale, farmaciști și infirmieri. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și făcut. Se credea vindecat de iubirea devastatoare. Dar, la o conferință publică pe care o ținea, a revăzut-o pe Manon care l-a copleșit cu mângâieri și promisiuni de fidelitate iar el era hotărât să-i jertfească toate episcopatele lumii creștine. Se simțea eliberat de suferința despărțirii de ea. Patima îi învăluise pe amândoi. Manon era robită de plăceri și el, des Grieux, era robit de Manon. Fratele ei, care era un împătimit jucător de cărți, l-a atras
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
păstrat cele șase comitate din nordul insulei pe motivul (destul de rezonabil) că populația majoritar protestantă de acolo era extrem de loială Regatului Unit și nu dorea să fie guvernată de Dublin - și să fie inclusă Într-o republică semiteocratică dominată de episcopatul catolic. Dincolo de ce au declarat oficial, liderii noii republici s-au lipsit fără regrete de o comunitate densă și destul de numeroasă de protestanți recalcitranți. Dar, pentru puținii naționaliști irlandezi, acest abandon constituia o trădare: sub drapelul IRA, ei au continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Comitetul a primit un mare număr de scrisori de susținere a Clauzei pentru România, de la organizații etnice precum Asociația Româno-Baptistă din SUA și Canada, Confederația Națională a Grupurilor Etnice Americane, de la sindicate și ligi, precum și de la Valerian Trifa, episcop al Episcopatului Ortodox Român din America 1742. Pachetul de măsuri al președintelui Ford a fost susținut atît de către Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților, cît și de Comitetul de Finanțe al Senatului. Camera Reprezentanților și Senatul și-au programat dezbaterea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a-i spune președintelui că în România există libertate religioasă. El vizita Statele Unite cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea Bisericii Ortodoxe Române din America. Voia, de asemenea, să contracareze influența lui Valerian Trifa, episcopul și liderul Episcopatului Ortodox Român din America. După ani întregi de cercetări, Departamentul de Justiție al SUA hotărîse să-l aducă pe Trifa în instanță și să-i ridice cetățenia americană pentru crimele comise împotriva evreilor din România, în cel de-al doilea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost apelul la trecut. Tradiția petiționarismului românilor ardeleni a fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului Micu, desfășurată între 1729 (anul instalării în funcția eclezială) și 1751 (anul în care, din exil, a demisionat din această calitate, punând punct episcopatului său). Numeroasele sale memorii adresate curții imperiale și Dietei transilvane solicitau drepturi civile pentru cler și "națiunea" română, revendicările sale fiind fundamentate prin recursul la trei argumente crucis: a) vechimea românilor pe teritoriul Transilvaniei, ca descendenți ai romanilor (episcopul Klein
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]