902 matches
-
lor eminamente sociale și implicit relațiilor interindividuale și inter-grupuri pe care le dezvoltă membrii comunității constituie o bază comună de la care plecând își pot explica realitatea. Simultan, ei pot participa astfel la construcția acestei realități, având un univers simbolic și epistemic comun. Ceea ce rezultă este faptul că relația dintre ideologie și societate este una de tip biunivoc: ca figură centrală a imaginarului social, ideologia instituie un anumit tip de societate, și, în concordanță cu aceasta, un anumit tip de realitatea socio-politică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
discursivă, specifică științelor comunicării. În fine, un alt aspect pe care modelul integrat al analizei ideologice trebuie să îl ia în considerare este cel legat de schimbarea socială. Aceasta este posibilă odată cu apariția unor noi înțelesuri socio-politice la nivelul contextului epistemic, înțelesuri ce influențează atât convențiile deja instituite, eventual modificându-le sau destabilizându-le (în acord cu noile provocări cărora o comunitate trebuie să le răspundă), cât și ideologia ca atare (sau, la nivel particular, ideologiile), în calitatea sa de factor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
II Ideologia și realitatea socio-politică > În acest capitol veți parcurge următoarele teme: * Contribuția ideologiei la configurarea realității socio-politice. * Rolul metodologic al analizei ideologice în "decuparea" semnificațiilor realității socio-politice. * Caracteristicile analizei ideologice. > Concepte cheie: realitate socio-politică, convenții ideologice, proiecție ideologică, contextualism epistemic, analiză ideologică. > Autori: Bernard P. Dauenhauer, Daniel Șandru, Teun A. Van Dijk, Steve Fuller, Cornelius Castoriadis, John B. Thompson, Charles Taylor, Roger Griffin, Raj P. Mohan, Graham C. Kinloch, Irwin Louis Horowitz, Howard Williams, Wolfgand von Leyden, James H. Collier
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
că și interpretarea fenomenelor proprii realității fizice, și nu doar celei sociale, poate fi "încărcată" de semnificații ideologice. Cu privire la realitatea socială, ce constituie subiectul discuției din această secțiune, trebuie spus că proiectarea sa ideologică este posibilă în virtutea existenței unui contextualism epistemic pe care îl împărtășește orice comunitate umană. Cu alte cuvinte, prin existența lor eminamente socială și deci, prin relațiile interindividuale și inter-grupuri pe care le dezvoltă indivizii umani configurează un cadru comun grație căruia își explică realitatea participând, astfel, ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evident, cunoașterea acestei realități depinde într-un grad important de abilitățile individului, de caracterul adaptativ al subiectului cunoscător și actant, dar toate acestea ar produce la nivelul său disonanță cognitivă în absența a ceea ce am numit, anterior, prin sintagma contextualism epistemic. Imaginarul social și, prin urmare, ideologia, deține un rol manifest în design-ul arhitectural al contextului epistemic în care membrii unei societăți se manifestă, în principal prin limbaj (fie acesta verbal sau non-verbal). În absența sa, nu doar cunoașterea socială
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cunoscător și actant, dar toate acestea ar produce la nivelul său disonanță cognitivă în absența a ceea ce am numit, anterior, prin sintagma contextualism epistemic. Imaginarul social și, prin urmare, ideologia, deține un rol manifest în design-ul arhitectural al contextului epistemic în care membrii unei societăți se manifestă, în principal prin limbaj (fie acesta verbal sau non-verbal). În absența sa, nu doar cunoașterea socială, ci instituirea societății ca atare ar fi imposibile și, în acest sens, ideologia asigură transmiterea principalelor sale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
perspectivă este faptul că ideologia se manifestă, pe de o parte, la nivelul imaginarului social împărtășit de o societate și la nivelul practicilor instituționalizate (formal sau informal) ale acesteia, dar și la nivelul membrilor individuali ai comunității, grație existenței contextului epistemic invocat. Acesta din urmă asigură atât posibilitatea unui discurs inteligibil și coerent la nivel comunitar, cât și condițiile necesare adaptării fiecărui individ la viața socială. Putem înțelege, drept urmare, că, deși este eminamente un produs colectiv, ideologia poate fi asumată individual
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
aceasta; în al doilea rând, această realitate este rezultatul întâlnirii dintre intersubiectivitatea proprie relațiilor sociale și subiectivitatea individuală. Realitatea socială este, prin urmare, o construcție ideologică, fundamentele sale fiind credințele care, localizate în imaginar și împărtășite social creează un context epistemic grație căruia membrii societății pot contribui atât la instituirea practicilor necesare organizării cât și la dezvoltarea cunoașterii sociale. Proiecția ideologică a realității sociale implică existența unui înțeles la care toți membrii responsabili ai unei societăți să aibă acces. Despre această
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
această cunoaștere. Ceea ce putem extrage, mai întâi, din această definire a convențiilor ideologice este că ele nu se confundă cu ideologia ca atare, ci sunt expresii "împământenite" social ale sistemului de credințe configurat de ideologie în baza constituirii unui context epistemic. În al doilea rând, grație acestui context, devine posibilă intersecția credințelor individuale, subiective, și a celor social-împărtășite, intersubiective, ceea permite, ulterior, construirea înțelesului social. În fine, în baza acestui înțeles, indivizii membri ai unei comunități pot accede la cunoașterea socială
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
său, schimbarea socială poate influența evoluția unei societăți, afectând implicit sistemul său ideologic de credințe și toate elementele aflate în relație cu acesta. Ca atare, schimbarea socială afectează nu doar credințele sistematizate ideologic la nivelul imaginarului social, ci și contextul epistemic constituit de acestea, convențiile ideologice instituite în baza sa, modul în care este construit înțelesul social și cunoașterea socială ca atare. Noile elemente apărute ca urmare a schimbării sociale penetrează sistemul ideologic de credințe, configurează noi practici social și se
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
așadar, deschideri interdisciplinare și poate fi vizualizat prin apel la figura de mai jos: Figura 1. Modelul integrat de analiză ideologică a cunoașterii sociale IMAGINAR SOCIAL → IDEOLOGIE (FIGURA "TARE") ← SOCIETATE (analiză antropologică) (analiză teoretico-politică) GRUPURI INDIVIZI (analiză teoretico-socială) ↓↑ CONSTITUIREA CONTEXTULUI EPISTEMIC (analiză epistemologică) ↓↑ INSTITUIREA CONVENȚIILOR IDEOLOGICE (analiză socio-antropologică) ↓↑ CONSTRUIREA ÎNȚELESULUI SOCIAL (analiză discursivă, specifică științelor comunicării) ↓↑ CUNOAȘTERE SOCIALĂ (analiză epistemologică, proprie sociologiei cunoașterii) ↓↑ SCHIMBARE SOCIALĂ (analiză socio-antropologică) Întrucât acest model reprezintă, în această etapă, doar o ipoteză de lucru, devine de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
altera sau de a stabiliza o realitate specifică (Gestaltungsspielraum)"58. Trebuie specificat, în acest punct, că semnificațiile pe care cunoașterea le asumă atunci când pune la lucru capacitatea sa acțională reprezintă un fapt care se produce în relație cu acel context epistemic existent în plan social, în sensul în care este legată de utilizarea unor categorii și concepte pre-existente noilor descoperiri. În măsura în care, urmare a noilor acumulări, cunoașterea produce schimbare socială și determină, astfel, introducerea unor noi semnificații, acestea din urmă își manifestă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
presupunere este departe de a fi conving]toare. Este posibil s] fim tipul de ființe care nu se pot împiedica s] cread] anumite lucruri care nu sunt adev]rate. Se pare c] nu exist] nici o garanție c] abilit]țile noastre epistemice ne confer] într-adev]r acces la lumea înconjur]toare. Exist], de asemenea, probleme în ceea ce privește derivarea unei teorii morale din adev]ruri care vorbesc de la sine. Nu prea exist] controverse asupra adev]rurilor logice (de exemplu, faptul c] toți corbii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atenția cercetătorilor din domeniul științelor educației încă de la începutul acestui secol. Toți teoreticienii au căutat să dea o semnificație termenului de evaluare, în funcție de cadrul conceptual dezvoltat până în acel moment în jurul acestui act. Astfel, Serard Scallon distinge trei planuri de semnificație epistemică pentru verbul a evalua: * a concepe o procedură de evaluare; * a face practic o evaluare; * a exprima o evaluare. Dicționarul de pedagogie explică termenul a evalua prin acțiunea de a aprecia activitatea intelectuală, a ierarhiza, a „măsura procesele intelectuale ale
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
a unei aventuri existențiale, este carte și viață, În același timp. Materia cărții este organizată În șase capitole. Primul oferă o introducere metodologică, dispusă Însă pe două niveluri: opinii critice și judecăți subiective cu privire la scrisul istoric românesc; un mic inventar epistemic, cuprinzând concepte, metode și direcții de investigație utile cercetării de față. Capitolul al doilea prezintă o serie de discuții publice la care am participat, În ultimii ani, pe tema identității transilvane. Ele ating cele mai controversate aspecte ale acestui subiect
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu este, așadar, decât un succedaneu al istoriografiei național-comuniste. Principalele sale caracteristici sunt: a) promovarea unei viziuni unice cu privire la trecutul istoric și contestarea violentă a oricăror discursuri alternative; b) refuzul teoriei și al autoreflecției În cadrul disciplinei, deoarece un asemenea demers epistemic ar submina doctrina adevărului unic, perfect deductibil din litera documentelor. Frustrarea capitală a istoriografiei tradiționale, care are darul de a-i strânge pe adepții săi pe baricade, vine din faptul că istoria tinde să Își piardă, la ora actuală, funcția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ales dacă o comparăm cu aserțiunile peremptorii, ritoase, ale istoriografiei tradiționale, de genul „să cunoaștem istoria așa cum a fost ea cu adevărat”. Ce poate fi Însă mai caracteristic pentru un demers intelectual care vizează aflarea adevărului decât prudența, măsura, modestia epistemică, adică tocmai conduita care ne ajută să nu cădem În eroare? Înțelegerea faptului că produsele istoriografice sunt construite de oameni și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu, Lucian
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai expresiv și, totodată, mai corect) ca două tabere ostile, două „lagăre istoriografice”, În cei mai negri termeni ai limbajului ideologic din anii comunismului. Și aceasta tocmai pentru că ele nu reprezintă doar două școli istoriografice diferite, două concepții teoretice și epistemice diferite, ci, În primul rând, au la bază două viziuni ideologice diferite. Ele sunt, de fapt, două concepții opuse „despre lume și viață” - ca să rămân la formulele materialismului dialectic și istoric, un limbaj pe care mulți par să-l fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conceptele care pot fi aplicate În studiul alterității; teoria relațiilor internaționale, studiul opiniei publice și al propagandei - În măsura În care aceste domenii nu sunt acoperite de disciplinele evocate mai sus, aparținând științelor politice. În fața acestui redutabil arsenal pluridisciplinar, principala dificultate de ordin epistemic și metodologic a imagologiei comparate o constituie realizarea efortului transdisciplinar și de sinteză necesar unificării unor optici, metode și concepte atât de diferite, care se focalizează totuși, deși din unghiuri diverse, asupra unei problematici comune. Printr-un travaliu de reunire
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
occidentale și de peste Atlantic dă uneori impresia că nu s-au Înregistrat mari progrese, la un popor atât de atașat de tradiții și de specificitate, de pe vremea lui Iosif Many XE "Many" și până acum. Încheiere Trăim sub o zodie epistemică generoasă. Metodele, Întrebările și teoriile cele mai diverse ne călăuzesc cercetarea, Învățându-ne cum să căutăm cele o mie de fețe ale adevărului. Poate că această plajă prea largă de opțiuni ascunde anumite capcane și, fără Îndoială, are darul să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
operații intelectual-pragmatice: 1. identificarea problemei care solicită o soluție; 2. abordarea problemei și găsirea evantaiului de soluții posibile; 3. alegerea soluției considerate optimă, dar nu de către cercetători, ci de către factorii de decizie, care pot avea și alte rațiuni decît cele epistemice (de pildă, costurile, oportunitatea politică etc.). b)Modelul centrat pe cunoaștere. În acest caz, există o soluție (o idee, o teorie, o strategie etc.) pentru care se caută o problemă căreia să i se aplice oportun. Exemplul clasic este cel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără a adera întru totul la o asemenea poziție - totuși extremă, dacă nu chiar extremistă din punct de vedere epistemic -, trebuie totuși să recunoaștem că, dintre toate modalitățile de cercetare, experimentul pare să asigure nivelele de rigurozitate și chiar de obiectivitate cele mai ridicate. Metoda experimentală, de fapt, viziunea experimentalistă, fiind vorba despre mai mult decît despre o simplă metodă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la verbe cu care nu este compatibil semantic (a ajuta, a crede, a întreba, a obține, a urmări, a vrea etc.); în astfel de cazuri, sensul cuvântului se deplasează contextual spre "cert", "cu siguranță", "cu fermitate", el funcționând ca modalizator epistemic de certitudine, utilizat de locutor ca intensificator 14): Intrăm imediat în ședință. Ceea ce am să obțin în final foarte clar este ca copiii să plece din această tabără. (C. Adomniței, ministrul Educației și cercetării - Realitatea TV, 11.VII.2007) "Noi
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de viață optime și efigiile unor persoane cu caracter exemplar pot constitui mană cerească pentru semenii mai tineri (Educația la superlativ, Ora de dirigenție). Totodată în câmpul semantic al evocării verbul a învăța - conjugat la modul specific uman al credinței epistemic pozitive că ești om, devenind om - consună cu verbul a învieța, a fi cu viață exemplară, cu caracter, condiție pentru a învia fie și prin urmași, a fi mereu cu proaspăt plus și puls ca în copilărie. De ce face V.
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea de restructura, analiza, sinteza, coerența organizării). (Erika Landau, 1979, p.36) M. Miclea și I. Radu propun elaborarea unui alt model pentru factorii intelectuali ai creativității, iar activitatea intelectuală cuprinde trei etape: componențial, metacomonențial și epistemic. I 1.2.8. Teorii ale creativității elaborate în ultimile decenii Teresa M. Amabile este autoarea modelului structural al creativității bazat pe trei componente (abilități în domeniu, abilități creative și motivație intrinsecă ) și următoarele idei: * Orice persoană este capabilă de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]