1,135 matches
-
până la desființarea granițelor pielii și obscurizarea raportului dintre intern și extern, de la cunoașterea sexului și vizualizarea unui copil înainte ca acesta să se nască până la posibilitatea clonării și a manipulărilor genetice. Nu atât ontologia este chestionabilă în acest moment, ci epistemologia, mai ales în vecinătatea problemelor sociale și etice. Corpul interior este adus la exterior, este expus și prelucrat, devenind imaginea unui corp sau a unui organism hipervizibil, fragmentabil și recombinabil, posibil de multiplicat și de dispersat în rețea sau în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Este o redescoperire a noastră înșine, după risipa umană și pierderea Erei Rațiunii, erei certitudinii, determinismului și valorilor absolute” (Ascott, 1995, p. 39Ă. În ultimă instanță, britanicul neglijează să se refere la aspectul ontologic al corpului, făcând speculații doar asupra epistemologiei acestuia, precum percepția multiplicității punctelor de vedere, relativitatea cunoașterii și impermanența percepției. Previzionând arhitectura secolului XXI, Ascott (2000Ă o etichetează drept o arhitectură a minții, desprinsă de arhitectura (anterioară aă corpului: o arhitectură utopică a unei conștiințe conectate, a unei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astăzi pentru ființa cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică trebuie să se realizeze în limita compatibilității acestora cu natura umană, cu complexitatea paradoxală și cu incertitudinea sceptică a umanului. Dacă ontologia virtuală este una „slabă” (în direcția perspectivismului filosofiei postmoderneă, epistemologia virtuală este una hibridă, neputând fi desprinsă de fenomenologie, de antropologia tehnoculturală și de etică. În acest sens, postumanismul temperat încearcă să chestioneze atât condiția umană, cât și integrarea umanului în alte sisteme, de la cele biocibernetice la cele comunicațional-avatarice, până la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este cuplată cu o viziune postgender asupra ființei și a culturii. Noua ontologie uman-tehnologică a cyborgului este înscrisă într-o paradigmă a dominării și a decorporalizării (masculine, capitaliste etc.
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Sadie Plant (1996, 1997Ă adoptă un cyberfeminism soft, apolitic, preferând să rediscute principiile feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se desprinde de feminismul diferenței, promovând un esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înspre relația dintre masculinitate și tehnologia computerului, astfel încât teama sa este una față de complicitatea patriarhat-mașină. În viziunea sa, cybercultura, ca un montaj de feminism digital, știință cibernetică și cultură cyberpunk poate să degenereze într-o formă de subordonare masculină a epistemologiei care relaționează mintea umană computerului. Cyberfeminismul teoreticienei se angajează în luarea unei poziții active față de tehnologism și se diferențiază de perspectiva cyberpunkului. Această orientare științifico-fantastică este învinuită, la rândul ei, că integrează tehnologismul într-un colaj al hedonismului și al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
oferă posibilitatea de soluționare de cazuri noi care necesită o anumită inventivitate contabilă, evită o reglementare foarte abundentă a tuturor cazurilor posibile, permite normalizarea contabilității, și, prin aceasta, asigură transparența informației contabile într-un mediu economic concurențial<footnote I. Ionașcu, Epistemologia contabilității, Editura Economică, București, 1997. footnote>. Conform reglementărilor contabile în vigoare<footnote OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. footnote>, principiile contabilității sunt următoarele: 1) Principiul continuității activității. Acest principiu presupune că entitatea își continuă
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
București Freeman, E. (1984), Strategic Management: A Stakeholder Approach, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey Friedman, M. (1962), Capitalism and Freedom, University of Chicago Press, Chicago Georgescu, N., Robu, V. (2005), Analiza economico financiară, Editura ASE, București Ionașcu, I. (1997), Epistemologia contabilității, Editura Economică, București Jianu, I. (2007), Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii, Editura CECCAR, București Knight, J.A. (1998), Value-Based Management: Developing a Systematic Aproach to Creating Shareholder Value, McGraw-Hill, New York Koller, T., Goedhart, M., Wessels, D. (1990), Valuation
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
să-mi mărturisesc în mod deosebit recunoștința față de Gustavo Marin, Jacques Poulet-Mathis, membri ai echipei permanente a FPH, și Pierre Calame, care au dat primul impuls acestui proiect. Mulțumesc mult, de asemenea, profesori-lor de la DEA1 de istorie a științelor și epistemologie de la Universitatea Paris 7 (Jussieu), care m-au făcut să prind gustul răscolirii trecutului, și lui Chantal Celiset pentru ajutorul și amabilitate sa. Conceperea și realizarea acestei lucrări au beneficiat de concursul Fundației pentru pro-gresul omului. Acțiunea și gîndirea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
supraexponențiale, curba avea să devieze la un moment dat și avea să se producă o explozie. Cartea sa i-a marcat pe mulți dintre noi. Filosof al științelor, François Meyer era de asemeni biolog și antropolog. A coordonat capitole despre epistemologia biologiei din Logique de la croissance (Logica creșterii), lucrare coordonată de Jean Piaget și publicată în colecția "Pléiade". El aducea o viziune transversală a problemelor creșterii economice într-o perioadă în care această creștere cantitativă nu era pusă sub semnul întrebării
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nevoie să le definim ca să știm că sînt. Realitatea e ceea ce simțim. Dumneavoastră simțiți că existați! B.C. Aparent, nu aderați deloc la ideile constructiviste. A.L. Nu, deloc. Pentru mine, constructivismul reprezintă efectiv o înmormîntare de calitatea I a întregii epistemologii. Creierul uman construiește entități. Crede că ele există pentru că le concepe, dar faptul de a concepe un lucru nu înseamnă că acesta chiar există! Deci, avem nevoie de cuvinte pentru a desemna un anumit număr de percepții și impresii, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
departamente: 1. un laborator de cercetare, LDR Laborator de dinamica rețelelor, axat pe cercetări asupra formalizării și stimulării sistemelor complexe; 2. un Centru de cercetare în științe sociale, CREA (Centre de recherche en épistemologie et autonomie (Centru de cercetare în epistemologie și autonomie); 3. un grup de reflecții interdisciplinare, GRI. LDR a constituit un laborator de cercetare foarte dinamic, axat pe modelizarea matematică a sistemelor psihochimice și biologice. Se afla în contact cu centrul de la Palo Alto din Statele Unite și cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
foștii săi elevi, să participe la crearea acestui centru de cercetare legat de catedra sa, CREA, cu ambiția de a-l transforma în centrul de cercetări filosofice al Școlii politehnice. Această structură era formată din doi poli, unul axat pe epistemologia științelor sociale, iar celălalt, pe statutul modelelor dezvoltate în sînul LDR. Prima echipă era formată, printre alții, din Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy și Paul Dumouchel (filosof canadian), în timp ce a doua era constituită din membrii apropiați ai LDR, precum Isabelle Stengers
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Edgar Morin, ale cărui vreo treizeci de cărți publicate pot fi regrupate în jurul a patru teme: sociologia, metoda complexității, antropologia, autobiografia, e greu de încadrat. Refuzînd o specializare care "mutilează gîndirea", Edgar Morin a fost interesat de filosofie, sociologie, antropologie, epistemologie, și încearcă să înțeleagă complexitatea omului și a lumii. În Paradigma pierdută, publicată în 1973, recunoaște contribuția Grupului celor Zece la orientarea noilor sale lecturi și, prin Jacques Sauvan, la descoperirea unei "cibernetici care, departe de a fi o reducere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de oportună mai este în zilele noastre o lucrare referitoare la Dilthey s-ar putea da măcar două răspunsuri afirmative. Primul are în vedere faptul că filozofului german nu-i este întotdeauna (re)cunoscută importanța pe care o are pentru epistemologie de peste un secol încoace. Deși a avut o contribuție decisivă la statornicirea statutului științelor spiritului în raport cu științele naturii merit pentru care, de altminteri, apare citat destul de frecvent -, Dilthey nu este perceput încă printre filozofii europeni de prim-plan. Situația e
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
artă. În același timp însă, voința de a-și elabora sistematic viziunile îi determină pe cei doi filozofi români să reflecteze, ca și Dilthey, asupra exigențelor filozofiei și să teoretizeze criteriile de excelență ale acesteia. Ei rămân astfel pe terenul epistemologiei, evitând domeniul eseisticii, spre care i-ar fi putut îndrepta atât amintita apropiere dintre filozofie și artă, cât și uriașul lor talent scriitoricesc. Amândoi promovează conceptul filozofiei ca Weltanschauung, teoretizat de Dilthey într-o metafilozofie (Weltanschauungsphilosophie). Prin aceasta nu vrem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unesc laolaltă cu titlul de antecedente și consecințe sunt ceea ce se numesc legile lor. Legile fenomenelor sunt tot ceea ce cunoaștem despre ele."83 Încă de aici, dar mai cu seamă din ceea ce vom arăta în continuare 84, rezultă limpede că epistemologia lui Dilthey se apropie în această privință de interpretarea pozitivistă a cunoașterii științifice dominante în epocă. Realismul reușește să depășească aparenta contradicție dintre tipologie și particularitate prin faptul că, urmând imperativul veridicității, înfățișează faptele în toată complexitatea lor fără a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teza obiectivării treptate. Comprehensiunea este dătătoare de sens și, chiar dacă bazele ei sunt psihologice (transpunerea, reconstituirea, retrăirea), aici nu poate fi vorba despre un psihologism îngust, ci despre o psihologie structurală, "comprehensivă" (verstehende Psychologie), prin care Dilthey încearcă să refundamenteze epistemologia, așezând-o pe temeiuri hermeneutice. (La această idee vom reveni în cap. III, 4). Deși consideră că teza obiectivării treptate "nu poate fi respinsă cu totul", Manfred Riedel susține în schimb că "opera târzie a lui Dilthey ancorează în concepția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lumii), concept pe care Dilthey îl asocia numai "științelor naturii", spre deosebire de Weltanschauung rezervat de el doar "științelor spiritului" (cf. ***, Dicționar de filozofie, București, Editura Politică, 1978). 26 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 163. 27 Socotindu-l pe Dilthey "inițiatorul epistemologiei disciplinelor socio-umane" (Introducere în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 61), Andrei Marga vede în "filozofia vieții ca filozofie a istoriei" rezultatul "unei sinteze specifice între hegelianism și pozitivism" (în ce măsură este "hegelian" și "pozitivist" Dilthey vom analiza
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
deschiderea spre spiritul pozitiv al științelor decât aderența la pozitivism ca filozofie a spiritului pozitiv). Această sinteză, mai spune A. Marga, "marchează o cotitură în evoluția filozofiei istoriei: trecerea de la preocupări privind esența și legile dezvoltării istorice la preocupări de epistemologie și metodologie a științelor, o dată cu eroziunea viziunii mecanicist-metafizice asupra istoriei și, legat de aceasta, a conceperii textului istoric drept <<oglindire pasivă>> a istoriei reale" (ibid., p. 54). Asupra aplicării "mecaniciste" a unui model metafizic de către Hegel, ca și asupra "pasivității
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu realismul critic (Riehl, Külpe, Karl Gross, care psihologizează logica și teoria cunoașterii), cu intenționalitatea lui Franz Brentano (ce se deschide la rându-i spre Husserl și Heidegger), ori cu Școala normativistă de la Baden (Windelband, Rickert, Bauch), și ajunge la epistemologia științelor istorice, pregătind terenul pentru sociologia comprehensivă (Weber), pentru antropologia culturală (Scheler), pentru filozofia formelor simbolice (Cassirer), pentru universalismul lui Othmar Spann în privința raportului dintre parte și întreg (vezi III, 4), ori pentru ontologia critică (Nicolai Hartmann), dar și pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
epistemologică. La început analizăm istorismul în genere, precum și viziunea istoristă despre filozofie. Urmărim să determinăm astfel condițiile de apariție, evoluția și caracteristicile istorismului relativist în care se integrează opera lui Dilthey. Aici vizăm însă cu precădere implicațiile acestei orientări asupra epistemologiei diltheyene. Așa ajungem să înțelegem statutul filozofiei ca Weltanschauung și să justificăm necesitatea unei metafilozofii. De asemenea, o dată cu evidențierea trăsăturilor esențiale ale filozofiei și prezentarea tipurilor de viziuni despre lume, reliefăm criteriile care validează o viziune metafizică autentică. În acest
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoriografică a succesiunii, și nu succesiunea în sine (Geschichte), ca simplă înșiruire de evenimente exterioare. La rândul lui, termenul de Historik desemnează investigația asupra naturii cercetării istorice și, în accepțiunea lui Johann Gustav Droysen 1, poate fi echivalat cu o epistemologie a științelor istorice. Historismus analizează faptele istorice mai curând în sincronia lor și are în vedere contextualizarea acestora. Întrucât caută să le prezinte pe cale genetică, pornind de la condițiile istorice date, istorismul refuză schemele prestabilite, fie ele de natură pur dogmatică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fluctuante în manifestări și variabile ca semnificații. Totalitatea "nu este altceva decât pluralitatea văzută ca unitate", definea Kant în Kritik der reinen Vernunft această categorie 45. Or, totalitatea fusese abandonată în favoarea pluralității. Conștiinței întregului i s-a opus conștiința părților. Epistemologia lui Dilthey vizează tocmai refacerea întregului, recâștigarea încrederii în necesitatea conștiinței acestuia, fără ca părțile să fie ignorate, ci pornind chiar de la ele. Într-un spirit dominant romantic, opus modelului clasic, categoria de existență a fost înlocuită cu cea de devenire
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fost admise valori condiționate spațio-temporal în detrimentul valorilor eterne și unanim recunoscute, iar o ipotetică și mult dorită Mathesis universalis s-a scindat în științe particulare autonome, care din ambiția autojustificării, au căutat să-și creeze, fiecare în parte, propria-i epistemologie. Declinul modelului metafizicii generale a favorizat elaborarea filozofiilor diverselor științe. Scientismul a impus o alunecare spre empirie, fără a impune pretenții axiologice cu putere de generalizare, ci doar, cel mult, de interes "local", menite a îndreptăți o serie de fundamentări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]