1,461 matches
-
au găsit elemente comune. Cultura este o caracteristică a unei societăți, a unui individ. Cultura este tot ceea ce este învățat în cursul vieții sociale și transmis din generație în generație. Apelând la aprecierile antropologului Ralph Linton putem spune: Cultura este ereditatea socială a membrilor unei societăți Cultura definește și pune la dispoziția membrilor unei societăți hrană pentru a o mânca, haine pentru a le purta, limbă pentru a o folosi, valori pentru a face aprecieri, idei pentru a le ghida comportamentul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de stimulări și inhibiții - între cele două părți “contractante”. Pacientul “intră” în boală cu un anumit tip de sistem nervos și de temperament, cu anumite dominante instinctuale și anxiologice, cu un anumit caracter și fel de inteligență, cu o anumită ereditate, cu complexe și cu păreri preconcepute, cu un anumit orizont cultural. Bolnavul ia anumite atitudini față de boală, dar în același timp și anumite atitudini față de medici: încredere, stimă, simpatie, dar - posibil - și îndoială, teamă, dispreț, ură. Există numeroase modele ale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
reprezintă preocupări tot mai frecvente din partea specialiștilor. În felul acesta se dă posibilitatea tuturor amatorilor pentru creșterea câinilor să cunoască, În linii mari, și să contribuie la perfecționarea calităților acestei rase de câini. Astfel, pentru a putea Înțelege noțiunea de ereditate, este necesar ca cel interesat de această problemă să cunoască mai Întâi alte două noțiuni legate de această problemă, și anume: ce este genotipul și fenotipul. Genotipul reprezintă Întregul material genetic pe care Îl conține fiecare celulă din organism. Dar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
o generație la alta de câini, de exemplu, sau este posibil de la generații Îndepărtate În arborele genealogic, la descendenți, adică la cățeii fătați de ultima oră. Această transmitere de gene sau material genetic de la o generație la alta este denumită ereditate. Așadar, doar În celulă, care este cea mai mică unitate din structura organismului câinelui, pot avea loc toate procesele vitale. Genele, la rândul lor, sunt elemente constitutive ale cromozomilor nucleali, considerate ca unitate de bază a eredității și ele sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
alta este denumită ereditate. Așadar, doar În celulă, care este cea mai mică unitate din structura organismului câinelui, pot avea loc toate procesele vitale. Genele, la rândul lor, sunt elemente constitutive ale cromozomilor nucleali, considerate ca unitate de bază a eredității și ele sunt dispuse perechi-perechi În interiorul cromozomilor. Numărul cromozomilor la specia canină este de 78. Gena este cea care dă individului un anumit caracter, o anumită fire a câinelui. De aceea, când un câine are un anumit comportament, rău sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prin măsuri riguroase de ameliorare. Genotipul unui câine, respectiv materialul ce Îl posedă, se poate determina fie după aspectul fenotipic, fie studiind părinții sau produșii lui pe baza datelor oferite de pedigreu. Fenotipul câinelui este o altă noțiune legată de ereditate. Când vorbim despre aspectul genotipic al câinelui ne referim la Înfățișarea lui exterioară, la toate caracteristicile sale morfologice și fiziologice, ceea ce mai simplu, Înseamnă forma și armonia diferitelor părți exterioare a corpului, calitățile și Însușirile pe care acesta le pune
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nu același lucru se petrece cu latura fenotipică, care sub această influență poate da variațiuni fenotipice, când fiecare individ va exterioriza, cu trupul, Însușiri diferite, pe baza variațiunii genotipice rezultate din influențarea reciprocă dintre latura fenotipică și cea genotipică. Despre ereditate s-a mai arătat dar trebuie spus că la câinelelup s-au transmis ereditar unele caractere, ca de exemplu, un sistem nervos echilibrat ce se poate constata În descendența lui sau alte Însușiri valoroase sau nu cuprinse În zestrea sa
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a separării materialului genetic, care are loc astfel: celulele sexuale, până să ajungă la stadiul de spermatozoizi sau ovule, se divid, dar Își păstrează fiecare un număr constant de cromozomi În celulele divizate. În această divizare celulară se află secretul eredității. În conținutul cromozomilor pe care Îi dețin celulele se află gene care hotărăsc destinul cățelului ce se va naște și fac legătura dintre noii produși ce se vor naște și Înaintașii lor, care transmit de la o generație la alta anumite
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu cele mai bune intenții, tendențioasă atât în latura socială, moral-educativă, cât și în cea sentimentală, umanitară. În conferința despre „curentul Eminescu”, ca și în Onestitatea în artă, publicistul mai discută, sub influența lui H. Taine, noțiuni ca rasă, mediu, ereditate sau despre „coloarea dominantă” a operei. În altă ordine, invocă principiul tipizării, al selecției și prelucrării artistice. După el, „arta corectează natura”, nu o copiază mecanic. Opera are o finalitate estetică și etică. Frumosul fiind o emanație a binelui, „puterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
lui Galton prin corespondența și întâlnirile regulate dintre cei doi, până la moartea lui Darwin. Conținutul schimburilor lor de idei viza, cel mai adesea, tema evoluției. În perioada de început a relației lor, Galton a avansat propria lui versiune referitoare la ereditate și evoluție, dar la scurt timp s-a convins de gradul ridicat de validitate și de forța explicativă a modelului lui Darwin dedicat selecției naturale, necesității diversității și rolul adaptării în selecția naturală. Era însă firesc că, în ceea ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
minimizat ambiguitatea selecției naturale cu potențial perturbator în mod special pentru Marea Britanie. Aceste două preocupări de cercetare au condus la cea mai evidentă contribuție a lui Galton la studiul creativității: selecția și prezentarea familiilor cu performanțe excepționale drept modele de ereditate aptitudinală. De aici, au rezultat selecția subiecților caracterizați prin creativitate manifestă dintre indivizi cu performanțe extraordinare (deși unii cercetători contrazic această opinie) și aplicarea practică a metodelor statistice, unele elaborate de Galton. Și aici întrevedem o altă contribuție durabilă atibuită
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber, 1944; Simonton, 1983c, 1988b, 1991c, 1996), Geniul ereditar a devenit mai târziu nu doar un studiu de referință în psihologie, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
crea existentă În stare potențială la orice individ și la orice vârstă”. Pentru a se exprima Însă câțiva factori sunt absolut necesari. În primul rând factorii psihologici; intelectuali (gândirea) și nonintelectuali (caracter, temperament, afectivitate), În al doilea rând factorii biologici; ereditate, vârstă, sănătate mintală și În al treilea rând factorii sociali; ce presupun condiții socio-economice, culturale și educative care să permită dezvoltarea și afirmarea creativității. Pentru a pune În valoare creativitatea este totuși nevoie ca dizabilul să aibă un anumit grad
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
devine și mai interesant prin abordarea creativității din perspectiva mediului În care dizabilul efectiv trăiește și se manifestă. Cu totul de acord cu maniera de a trata subiectul prin prisma celor trei elemente fundamentale care permit evidențierea și dezvoltarea creativității; ereditatea, familia și școala. Desigur ereditatea joacă cel mai important rol pentru că asigură acea existență „in potenția” a creativității În diverse planuri. Ce ar reprezenta componenta ereditară? Desigur inclinația, abilitatea și talentul, aspecte ce realizează aptitudinea de a se manifesta În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
abordarea creativității din perspectiva mediului În care dizabilul efectiv trăiește și se manifestă. Cu totul de acord cu maniera de a trata subiectul prin prisma celor trei elemente fundamentale care permit evidențierea și dezvoltarea creativității; ereditatea, familia și școala. Desigur ereditatea joacă cel mai important rol pentru că asigură acea existență „in potenția” a creativității În diverse planuri. Ce ar reprezenta componenta ereditară? Desigur inclinația, abilitatea și talentul, aspecte ce realizează aptitudinea de a se manifesta În unul sau mai multe din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ la altul. Orice genotip se
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ la altul. Orice genotip se exprimă sub formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ), ca rezultat al interacțiunii timpurii cu mediul. Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
individ la altul. Orice genotip se exprimă sub formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ), ca rezultat al interacțiunii timpurii cu mediul. Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite rodul unor factori diferiți. La unii hotărâtoare poate fi ereditatea iar la alții, mediul. Mediul ca factor al
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite rodul unor factori diferiți. La unii hotărâtoare poate fi ereditatea iar la alții, mediul. Mediul ca factor al dezvoltării umane este constituit din totalitatea evenimentelor cu care individual interacționează, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltării sale. Din punct de vedere al conținutului, între influențele mediului se pot distinge o multitudine de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și 9 ani), în culturi diferite, prezintă sub aspectul utilizării bugetului de timp dominante diferite: a). copilul american acordă cel mai mult timp studiului; b). copilul japonez acordă cel mai mult timp jocului; c). copilul kenian, muncii; Acțiunea mediului asupra eredității poate fi o șansă a dezvoltării (un mediu favorabil) dar și o frână sau chiar un blocaj al dezvoltării (un mediu ostil, insecurizant, alienant, substimulativ). Un alt exemplu de diferență în ceea ce privește nișa de dezvoltare la copii de aceeași vârstă, dar
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
copilului care este o persoană în formare; familii care sunt dezinteresate total de copii (cazul alcoolicilor); Dezvoltarea are loc prin interacțiunea “biologicului” cu “socialul”. Biologicul implică programarea genetică, socialul implică la rândul său calitatea mediului. Rezultatele interacțiunii celor doi factori - ereditatea și mediul -au fost evidențiate prin modelul lui Horowitz, cu cele două variabile. În opinia sa, copilul vulnerabil începe viața cu un oarecare handicap, cum ar fi naștere prematură sau temperament “dificil”; copilul plin de viață va debuta în viață
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de creștere a controlului în ceea ce privește dezvoltarea ontogenetică a individului. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal, transpersonal care facilitează interacțiunea subiect - obiect cu finalitate transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar cere sub aspectul conținutului, momentului, nivelului intensității, duratei, formei, mijlocului etc. (ereditatea) și ceea ce se oferă (mediul). Acțiunea educativă reușită armonizează cererea și oferta. Ceea ce pentru
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar cere sub aspectul conținutului, momentului, nivelului intensității, duratei, formei, mijlocului etc. (ereditatea) și ceea ce se oferă (mediul). Acțiunea educativă reușită armonizează cererea și oferta. Ceea ce pentru un individ s-a dovedit a fi influență benefică într-un moment anume, poate fi dezastru în momentul următor, sau pentru un alt individ. Dezvoltarea poate
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
i se oferă. Oferta trebuie să fie mereu stimulativă și totdeauna cu un grad mai înalt decât poate, vrea, știe individul respectiv. Educația acționează deliberat (deci conștient) în sensul dezvoltării individului, deși nu are puteri nelimitate (nu poate reechilibra o ereditate profund afectată și nici nu poate compensa un mediu total dizarmonic (foame, violență, incertitudine, durere). Important este cine și cum face această educație. Educația corespunzătoare a copilului este și ea deosebit de importantă pentru evoluția sa ulterioară. „Educația ca și preoția
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]