1,018 matches
-
și surprinde, cu ajutorul sugestiei, momentul genezic, auroral, ce anticipează totodată fenomenul devenirii, al "trecerii" inexorabile. Dar cum erotismul și creativitatea sunt fenomene interdependente, e limpede că poetul liric (Eminescu, în cazul de față) va fi sensibil mai mult la "sugestia erotismului" decât la ipostazele lui concrete și triviale. Nu întâmplător, înainte de a o săruta, Eminescu încearcă să inițieze pe Mite în "arta amorului" (care, știm asta de la Ovidiu, e totuși altceva decât "amorul" în sine) și-i vorbește despre "ritmica armonioasă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acestei stări euforice: motivele i se precizaiu în tipare, în care aveau să se toarne viitoarele poezii" iar modelul feminin "lua conturul nu numai al unui ideal ca înainte, ci al unei ființe existente, prezente și posedate". Legând din nou erotismul de creativitate, Lovinescu scoate în evidență forma lor "internă" comună, modelată de o structură, am văzut, eminamente dramatică. Ca atare, atunci când își aduce aminte de prima întâlnire (moment auroral, resuscitat mereu de imaginația erotico-creatoare), Eminescu realizează că nu a observat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic". Ca atare, erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare, preliminariile dorinței vor constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură pur fantasmatică, în care ochii ("iscoditorii firii", cum îi numea poetul într-o notiță din manuscrisele sale) joacă rolul fundamental. Privirea instituie, cum s-a spus, un traseu cognitiv specific
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fard; o copilă plină de capricii, fără judecată, îi părea cel mai frumos tip feminin; genul acesta, descris de Sacher-Masoch, îl socotea irezistibil"175. Evident, observația cumnatei lui Maiorescu vine în contradicție cu toate acele interpretări care pariau pe "naturalețea" erotismului eminescian. Lovinescu, în schimb, găsește în rândurile acestea o confirmare a "teoriilor" sale, inspirate poate și de aserțiunile lui Baudelaire din Pictorul vieții moderne și alte curiozități. Să nu uităm că poetul Florilor răului făcea elogiul machiajului și al artificiului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vorba, desigur, tot de o proiecție bovarică: iubind-o (inconștient) pe Veronica, eroul lovinescian trăiește (conștient) iluzia unui altfel de amor, "mai nobil", față de Mite. Mistificația e mai mult decât evidentă. Dincolo de atâtea, variate, nuanțe, e clar că Lovinescu prezintă erotismul eminescian ca pe o formă de trăire contradictorie, de atracție și respingere față de femeie (Venere și Madonă deopotrivă), deoarece "elementul principal al eternului feminin", comportamentul tipic al iubitei ideale e de găsit în "alintul continuu", în "trecerea pendulară de la îndemn
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
elementul principal al eternului feminin", comportamentul tipic al iubitei ideale e de găsit în "alintul continuu", în "trecerea pendulară de la îndemn la refuz". La fel înțelege lucrurile și Tudor Vianu, care pare să fi găsit explicația cea mai subtilă a erotismului eminescian, asimilându-l unui fel de masochism sui generis, ce reclamă căutarea voluptății în durere. Mario Praz, autorul unor lucrări de referință despre romantism și modernitatea timpurie 182, numea "algolagnie" amestecul de voluptate și suferință, demonstrând că acest gen de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
bine, iată cum toate aceste "perversiuni", recalibrate conceptual, ajung să definească (și) mecanismul creativității eminesciene, oferind în același timp numeroase sugestii de interpretare. Trebuie apreciat așadar, finalmente, "gestul" curajos al lui E. Lovinescu, de a sublinia apăsat legătura "ombilicală" dintre erotism și creativitate, într-o epocă (cea interbelică) deloc lipsită de prejudecăți. Interesant e că nici Călinescu nu s-a lăsat mai prejos. În sclipitorul eseu intitulat Poezia "realelor", de pildă, el împarte scriitorii (în funcție de "sexualitatea" lor) în două mari categorii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu înțelepciune și devine (atunci când devine) "idealist", adică incapabil să vadă legăturile ascunse dintre cele două lumi, percepute ca ireconciliabile. Scoțându-l pe Eminescu din joc, pe motiv că e un poet "prea mare", ce ilustrează toate nuanțele posibile ale erotismului, Călinescu reproșează creatorului autohton misoginismul, suficiența virilă (semn de primitivitate și, implicit, de "idealism"), meteahnă ce-l constrânge să aprecieze femeia numai ca realitate empirică. Concluzia: iubirea pentru femeia-entitate metafizică lipsește aproape cu desăvârșire din repertoriul imaginarului erotic al literaturii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Lovinescu. Iată-l: "Desfășurându-se într-un cerc de intelectualitate, de poezie și subtilă analiză sufletească, romanul Mite rămâne una dintre cele mai prețioase contribuții ale d-lui E. Lovinescu și cea mai complexă, de până acum, evocare a erotismului eminescian, fals interpretat uneori sau trivializat de atâția biografi sentimentali de circumstanță" 192. Până și Mihail Sebastian, altădată foarte exigent față de literatura criticului, elogiază acum "frumusețea de mică stampă" a romanului, în care observă "preocupări superioare de stil și compoziție
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
spre paginile care vorbesc despre ambiguitatea conceptului de "purificare" din estetica lui Aristotel și despre greșita interpretare nietzscheeană a semnificației corului antic, despre fondul melodramatic al dramaturgilor moderni, precum Camil Petrescu și Eugene O'Neill, și despre sensurile intelectuale ale erotismului pe care le vehiculează scrierile de tinerețe al lui Lovinescu și va vedea despre ce vorbesc. Printr-o atitudine disimulată, de "blândețe" autoironică ce pregătește saltul speculativ, critica lui Antonio Patraș își descrie, de fapt, propria poziție intelectuală. Antonio Patraș
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
luate în analiză emoțiile, anticipările, normele sociale, contextul, relațiile reciproce (gelozie, invidie, prietenie) și alte forțe invizibile, dincolo de raționalitatea individului. Indivizii ar avea nevoie de astfel de puncte de reper care să-i ghideze, comparații, evaluări, obstacole etc.). Pînă și erotismul, iluziile și amăgirile au rolul lor. Ideea de bază esteun truism: oamenii nu sunt perfect raționali, cum presupuneau utilitariștii, dar sunt în bună măsură previzibili. Vorbim despre o raționalitate limitată. Astfel, în locul unui model abstract și ideal, avem teorii care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de paradă, faza II este în același timp cea care a ridicat hedonismul la rangul de finalitate legitimă de masă, a transformat ambianța sau stilul consumului înconjurându-l de un halo de frivolitate și de ludism, de juvenilitate și de erotism. Juke-box, flipper, pin-up, scooter, rock’n’roll, pick-up, tranzistor, televiziune, Club Méditerranée, fotoliu „Djinn” cu aspect zoomorf, design pop, jeans și minijup, iată tot atâtea produse, desigur, foarte disparate, dar care, asociate cu tinerețea ori cu Erosul, cu mobilitatea și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului”4. Lucrarea constituie un model pentru această problematică, o carte de căpătâi pentru sociologii care se vor ambiționa mai târziu, cu mai puțin succes, să scoată în relief „dionisismul postmodern”. Orgii ale consumului, bulimii de imagini și de ritmuri, erotism exacerbat, frenezii ale modelor și ale senzațiilor: J. Brun interpretează pasiunile apărute în societățile supradezvoltate ca fiind tot atâtea căutări ale vertijelor și ale beției de senzații ce ar adăuga sare și piper unei existențe tot mai fade. Pentru că omul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trupurilor, backrooms, activități sexuale online, chat-rooms, eșanjism, sex group, un cutremur dionisiac ar fi pe cale să zdruncine domeniul libidinal, nu fără imense divergențe de apreciere: sufletele poetice deplâng comercializarea erosului și epuizarea discursului sentimental; ceilalți se felicită pentru dezvoltarea unui erotism irezistibil, a orgiei libidinale în plină efervescență. Un hedonism bine temperattc " Un hedonism bine temperat" Dacă este de netăgăduit că societatea de hiperconsum este însoțită de o pornografie exacerbată, de practici frenetice, de vagabondaj libidinal, toată problema constă în a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de prezente ar fi, n-au izbutit câtuși de puțin să împingă în planul secund idealul de a fi subiect pentru celălalt, de a fi o persoană de neînlocuit, de nepreschimbat. Dimpotrivă. Civilizația hedonistă a antrenat nu atât cultul unui erotism extrem, cât o escaladă a cererilor de respect, de recunoaștere a calităților individuale, de atenție pentru sine. Dacă această analiză e corectă, este de presupus că circulația impersonală a sexului nu va depăși, pe viitor, stadiul de fenomen marginal sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să aleagă dintre nenumăratele elemente ale ofertei, gusturile se singularizează și se diversifică pretutindeni, concomitent cu modelarea de către registrul estetic a unui consum încărcat cu așteptări hedoniste, senzoriale și imaginare. Dincolo de dematerializarea lumii, progresează și ceea ce am putea numi un erotism extins, polisenzualist și estetic, avid de delectări calitative și de senzații noi în domenii ale vieții din ce în ce mai largi. Cu cât se propagă un anumit „ascetism” igienist, cu atât se intensifică și o dinamică a psihologizării și a estetizării plăcerilor. La
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întreprindere și la sport, el a pus stăpânire și pe planeta sex. În aceste condiții, ce-a mai rămas din jocurile delicate și poetice ale iubirii? La ora pornografiei și a sexologiei, nu mai avem, declară dezamăgiții permisivității, decât un erotism hiperrealist și obsesiv, dezumanizat, văduvit de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
intimității într-un timp în care hiperconsumatorii doresc nu atât să admire chipuri ideale, cât să încerce niște emoții la vederea unor ființe asemenea lor și a căror experiență de viață le este mai apropiată. În acest context, fantasmele, banalul, erotismul, trăirea subiectivă, totul devine obiect al expresiei și al consumului masiv. „A arăta tot, a spune tot, a vedea tot”, iată ce a făcut ca societatea de hiperconsum să fie calificată drept „societate a transparenței”, în momentul când indivizii par
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rare pentru uz propriu, nu pentru a ațâța invidia cuiva. A trăi luxul pentru sine în loc de a-l etala: faza III se distinge prin reculul comparațiilor provocatoare în beneficiul unui neoaristocratism „interior”, al experienței emoționale a lucrurilor frumoase, al unui erotism deschis bunurilor de piață 36. Mai e nevoie să amintim că începuturile epocii moderne democratice au fost în secolul al XVIII-lea teatrul unei „dispute” faimoase opunându-i pe partizanii luxului, adversarilor cumpărăturilor din această categorie? Totuși, suntem obligați să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
putea să reflecte folosirea unor „cărămizi” complementare, folosirea unor cărămizi aparent fără legături Între ele, sau folosirea oricărei combinații de cărămizi. Sophia este numită TÎrfa 100, ceea ce În mărturiile perioadei respective (dar și mult mai tîrziu) indică un exces de erotism, și nu profituri rapide de pe urma unor raporturi sexuale expeditive 101. Despre Sophia și Logos se spune că sînt „tineri”102, adică neexperimentați și, mai ales, curioși. Două izvoare afirmă că Sophia nu are pereche 103. În orice caz, ea gîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
intențiile rele ale celor din vecinătatea Sophiei. Însă așa ceva nu este posibil, deoarece nici una din aceste motivații nu are o prioritate absolută și nici una nu pare să fie mai marcată, din punct de vedere statistic, decît celelalte. Teama de despărțire, erotismul, greșeala juvenilă formează laolaltă un complex inextricabil, cu consecințe distrugătoare. Însă a lega toate acestea de tipare societale specifice de depreciere a femeii În general ar fi, credem, prea mult. Dacă, În mod evident, nu transpune un cod social Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
am barbă; ani la rînd; armată; ascuțit; aseară; aspect; baltă; barbar; Barbu; băiat; bărbat adevărat; bărbie; bărbos; bătrînel; big; bucurie; bunelul; calmare; cap; cap de om; caracter; căruntețe; chel; circ; ciudat; coamă; cot; cravată; cremă; dac; distant; Dumnezeu; dur; erotic; erotism; erudiție; eu; filosof; fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); siguranță (2); veșnică (2); adevăr; adora; afectivitate; Alin; alinare; Andreea; aproapele; armonios; băiat+fată; binevoitoare; bună; bunica; calitate; de cameră; casă; cîine; colț; confort; credință; dar; dăruire; despărțire; devotament; divinitate; dorință; drag; drăgălașe; drăgălășenie; drăguț; efemer; efemeră; Eminescu; emoție; erotism; eșec; exista; nu se explică; falsă; femeia; femeie; cea mai mare fericire; fericit; fidelitate; fierbinte; fin; fiori; firavă; floare; Florin; fluture; fluturi; foc; frică; frîntă; frumusețea dureros de dulce; gelozie; gingășie; gînd; ideal; ideală; iluzie; imposibil; independent; indiferență; inexistent; inexistentă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
afine; Amazon; ascuns; ascunzătoare; aur; basme; bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]