2,756 matches
-
imediat la locul exploziei. Vreau ca David să fie pus la curent cu ultimele evenimente, iar asta se face cel mai bine chiar acolo. Se urcară cu toții într-un avion încăpător, care se înălță rapid, precedat și urmat de numeroase escorte. Primul lucru din regiunea devastată pe care îl zări Marin fură farurile strălucind în depărtare. CÂND SE APROPIARĂ MAI MULT, VĂZU CĂ FUSESERĂ AMPLASATE REFLECTOARE PE ACOPERIȘUL FIECĂREI CLĂDIRI RĂMASE ÎN PICIOARE ȘI CĂ LOCUL MIȘUNA DE MUNCITORI ȘI ECHIPAMENTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
arestări, unii participanți au fost surghiuniți pe la moșii sau mănăstiri, iar 13 dintre fruntașii mișcării porniți spre Galați, pentru a fi deportați în Imperiul Otoman. În drumul de la Galați spre Brăila, șase dintre cei exilați au izbutit să fugă de sub escortă și să se refugieze în reședința viceconsulului englez din Brăila, St. Vincent Lloyd, care a intervenit pe lângă consulul austriac Huber să le procure pașapoarte pentru Transilvania, de unde aceștia au plecat în Bucovina, continuîndu-și activitatea revoluționară în această din urmă provincie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ascunși în burnusuri. Cei care-și ridicaseră picioarele pe bănci se clătinau de zguduiturile mașinii mai mult decât ceilalți. Tăcerea, nepăsarea lor începeau s-o apese pe Janine. I se Părea că au trecut zile întregi de când călătorește, însoțită de escorta lor mută. Autobuzul plecase însă abia în zori, din locul unde se termina linia ferată, și de două ore se târa, în dimineața rece, pe un podiș pustiu'de piatră, care, atunci când porniseră, își întindea liniile drepte până în zarea roșiatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
amurg, la cotul dinspre insule, cine este tânăra ciudată care îl însoțește pe cunoscutul publicist. Mai sunt zece minute până la ultimul gong. Apar oficialitățile locale, dar și doi miniștri, vechi prieteni ai autorului, ba și președintele Uniunii Scriitorilor, cu o escortă de colaboratori. Surdina scenei plutește în descântecul naiv al mahalalei cu muzicalitatea ei elegiacă și farsele saltimbancilor iuți și tandri. Când se aprinde lumina pentru pauză, stăruie o stânje neală vinovată. Invitații își regăsesc însă repede vioiciunea, forțează exagerările, elogiul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
soldat pirpiriu. Apostol murmură leneș: ― N-am arme... Omul se opri la doi pași. Varga sâsâi nerăbdător, furios: ― Caporal, percheziție corporală! Apostol nu mai zise nimic. Mâinile soldatului pipăiră buzunarele, repede, speriate. ― Trăiți, don' locotenent, n-are... ― Patru oameni la escortă! strigă iar Varga, sec, rece. Caporalul rămâne la urmă! Apostol Bologa se lipi cu spatele de stâncă, să facă drum locotenentului. In trecere Varga se întoarse cu fața spre Apostol care-i simți respirația aspră, tăioasă, înțepătoare. Apoi fâșia de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
niciodată și, chiar în aceeași clipă, că va sosi prea curând. " În sfârșit... În sfîrșit!" îi bâzâi iar prin creieri drept răspuns la toate gândurile și simțămintele vălmășite. Apoi convoiul se opri într-o poiană. Varga păstră doi soldați pentru escorta prizonierului, iar restul patrulei, cu caporalul, porunci să se înapoieze la sectorul escadronului. Apostol, între cei doi soldați, porni după Varga, care acuma pășea mai repede și cu mai multă siguranță. În pădure drumul era larg, bun și cobora blând
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a arătat tocmai harta cu pozițiile? ― Înapoi! Nu-i voie! bufni un soldat, morocănos, către groparul care încerca să se mai apropie și care se retrase îndată ca mușcat de șarpe. Printre soldații grămădiți la ușă, apăru sublocotenentul, făcând semn escortei să înainteze cu prizonierul... Într-o odaie plină cu mese de scris de toate felurile, pretorul aștepta nerăbdător. Fusese înștiințat chiar în cursul nopții și pregătise tot pentru accelerarea lucrărilor. În sfârșit, avea un "caz excepțional"! își freca mâinile și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
transporta o lume într-alta), iar celălalt se ferește de ea. Întotdeauna plasticienii s-au înțeles mai bine cu poeții decât cu filosofii, aceste muște la arat. Apollinaire și Picasso, Char și ai săi "aliați substanțiali", Breton și splendida lui escortă de vizionari, Aragon și Matisse au comunicat, oricum ar fi, destul de bine prin telepatie. Dar Delacroix și Ravaisson, Renoir și Bergson, Vlaminck și Brunschvicg au întreținut dialoguri ale surzilor. Creierul drept vorbește cu creierul drept, dar nu este în simpatie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
asupra imaginii în Occident au avut aceste trei dimensiuni și i-au aruncat laolaltă în arenă pe clerici, pe artizani și pe soldați. Căci imaginea fabricată este deopotrivă un produs, un mijloc de acțiune și o semnificație. Veronese compare sub escortă strânsă în fața tribunalului Inchiziției, unde trebuie să explice prezența sacrilegă alături de Christos, în Nunta din Cana, a saltimbancilor și țopârlanilor. Se va vorbi în cazul lui de o "sinteză precipitată"? O istorie a privirii trebuie să fie indisolubil legată de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de bine de Jean Clair: "Creșterea exponențială a numărului de muzee pare nu atât un semn de desăvârșire, cât de decădere spirituală, la fel cum înmulțirea templelor romane nu marchează apogeul, ci sfârșitul unei mari civilizații"89. Simptomul alexandrin Pompoasele escorte ale puținului iau simptomul drept remediu. Este în gravitatea aceasta un comic involuntar. I se cere unei culturi devenite autistă, devitalizată să remedieze pierderea de vitalitate a legăturii sociale. Ca și cum această religie estetică fără energie comunitară ar putea răspunde cererilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
zbor. Adevărat că râd cu lăutarii, Că plâng intens la fiece refren, În urma mea se-nchină ospătarii Dar parcă sunt o șină fără tren. Confuzia mi-a devenit aortă, Atâtea întrebări se scurg prin trup, Îmi sunt dușman, prieten sau escortă, Iar când sunt singur mă visez un grup. În mine se dospesc nesiguranțe, Așa mă regăsesc, incongruent, Când storc, ca într-un teasc, condoleanțe Pentru un presupus substituent. 14 august 2011 Ce n-am putut să fiu n-am putut
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
vă gândiți că veți scăpa basma curată. Cred că puțin mai mult timp În Închisoare o să vă ajute. Vom vorbi abia după ce veți fi gata să spuneți adevărul. Interogatoriu terminat la 13:36. Logan Îi ceru lui Watson să Îl escorte pe Nicholson la corpul de celule și rămase În camera de interogatoriu până aceasta reveni. — Ce crezi? o Întrebă. — Nu cred că el a fost făptașul. Nu este genul. Nu e Îndeajuns de inteligent Încât să mintă convingător. — Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ce s-a Întâmplat cu el? — Schizofrenie, ridică omul din umeri. Urmează tratament. — În grija comunității? — O, nu e periculos, spuse omul de la consiliu, dar Logan sesiză ezitarea din vocea lui. Ăsta era și motivul pentru care insistase pentru o escortă de poliție. În grija comunității sau nu, Îi era frică de Hoitar. — Și chiar e bun În ceea ce face, chiar e. — La răzuit mortăciuni. — Păi, nu le putem lăsa să putrezească la marginea drumului, nu-i așa? Adică nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fără să știe că vorbele sale aveau să ajungă la urechile lui Tiberius. Soarta a făcut ca decurionul și băiatul să ajungă chiar în clipa în care, de pe un cal plin de noroi până la piept, descăleca epuizat - urmat de o escortă la fel de obosită - un curier extraordinar, un tabellarius stator din îndepărtata Romă. Cu haina lui ceruită plină de apă, curierul se lăsă să alunece de pe cal și pe când, cu mâini amorțite, încredința frâiele unui grăjdar, ceru să-i fie anunțat grabnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
entuziasmului se auzeau cuvinte ce făceau aluzie mai mult la insurecție decât la bucurie. Dintre ele, unul se întipări în mintea băiatului: „Apără-ne!“. Iar el, cu adorație, îl vedea pe tatăl său înzestrat cu puteri supraomenești. Ofițerul care comanda escorta se aplecă în șa și-i șopti: — Privește: să mărșăluim împotriva Romei cu legiunile ar fi fost un joc. În glasul lui se ghiceau părerea de rău, mânia și, dincolo de ele, îngrijorarea. Gajus asculta în tăcere. Călărea fără probleme, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
întâmpinarea lor venise o mulțime imensă de prieteni și discipoli, patricieni, cavaleri, senatori, familii înrudite cu ei, militari - și sute de necunoscuți. — Dacă măcar una dintre legiunile pe care le-am lăsat acolo ar fi fost acum aici, murmură comandantul escortei, am fi ajuns direct pe Palatinus. I se adresă apoi lui Gajus: — Privește și nu uita, asta era ziua pe care ne-o dăruiseră zeii. Dar în clipa aceea Gajus o văzu pe frumoasa lui mamă îmbrățișând un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
greacă. — O perfectă diglosie, comentă cu simpatie meditativă puternicul și bogatul senator Junius Silanus. Însă nimeni nu-și imagina ce avea să le aducă destinul peste doar câțiva ani. Pe malul Tiberis-ului, mulțimea era și mai mare, ajungând să înghită escorta și să se transforme în cortegiu. — Toți oamenii sunt aici numai pentru că Germanicus se întoarce dintr-o călătorie, observă supărat senatorul Annius Vinicianus, superior printre optimates. Iar definirea anilor grei de război pe care Germanicus fusese obligat să-i îndure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tânăr, foarte frumos, amabil, faimos și iubit, însă privit de prea mulți cu suspiciune și cu vechi ranchiune. Și, mai ales, nu avea funcții și nu avea cu ce să-și umple zilele. În sfârșit, era înconjurat de o sinistră escortă de pretorieni, oamenii împăratului, care țineau Roma în mână. Cremutius Cordo încheie: — Gândurile lui Tiberius sunt ca un șarpe în iarbă. Tu te plimbi și nu știi... Șarpele din iarba înaltă — Senatorii discută, iar Tiberius pare că nu aude pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Tribunul Creticus, cel mai credincios colaborator al său, îl privea fascinat: printre cupele de vin abandonate pe masa aceea se năștea o neașteptată filosofie de guvernare. De dimineață, Gajus și Zaleucos, obosit, văzură la intrarea palatului, înconjurat obraznic de o escortă înarmată și de însemne strălucitoare, un bărbat la vreo șaizeci de ani, înalt și mândru, evident puternic, care se apropie de scări de parcă ar fi vrut să le cucerească și apoi le luă cu asalt treaptă cu treaptă, neobosit, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și lui Gajus, însă nu obiectă; era prima oară când se despărțeau, însă cel care vorbea era capul unei dinastii, iar acelea păreau ordine de război. Germanicus le explică: — Vom călători incognito, fără să anunțăm pe nimeni dinainte și fără escortă, cu un cortegiu mic. Iar Gajus, fiul pe care Germanicus nu-l pomenise încă, așteptă cu răsuflarea tăiată ca ochii tatălui său să se oprească asupra lui. Germanicus îl privi. Ne vom îmbrăca precum grecii. Vom vorbi grecește. Un neguțător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a-l salva. Astfel, după două ședințe dramatice ale tribunalului senatorial - unde se adunară acuzații violente, mărturii incendiare și apărări la fel de furioase, dar fără ca Tiberius să fie de față -, în mod neașteptat, Calpurnius Piso a fost însoțit acasă de o escortă armată. Și acolo, în timpul nopții, într-o liniște totală, uimitoare, s-a sinucis. Cei care l-au descoperit a doua zi dimineață spuseră că au trebuit să spargă ușa camerei sale. — Și-a străpuns gâtul, spuse Nero agitat, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Tyrrhenum de unde, în zilele senine de iarnă, se vedeau colinele Albani, munții Lepini și, spre miazăzi, insulele și coasta golfului Partenopeo. Nero fu exilat pe învecinata insulă Pontia, numită astăzi Ponza. Lumea povestea că Agrippina făcuse călătoria în lanțuri, cu escortă militară, însă într-o lectică închisă, pentru ca nimeni să nu se poată apropia de ea. Și, parcă printr-o îndelungată cenzură, paginile lui Cornelius Tacitus care îi povesteau obiectiv destinul au fost smulse, au dispărut. Despre procesul acela rapid, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ultimului nepot, în vârstă de șaisprezece ani. Acolo, după mulți ani, primise sfaturi și Tiberius, implicat în scandalul otrăvirii lui Germanicus. Acum pretorienii pășeau disciplinat de o parte și de alta a ofițerului și a lui Gajus; puteau fi o escortă de onoare sau puteau însemna captivitatea. De la primul pas pe care-l făcu în atriu, lui Gajus, mirosul acelei case îi făcu silă; mergând, privirea i se încețoșa. „Chiar și un om ca Augustus, care avea inima unui zeu“, scrisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care altuia i s-ar fi părut înspăimântătoare. Dar Sertorius Macro era un om pe măsura misiunii ce i se încredința; la fiecare poruncă a împăratului încuviința, întipărindu-și-o în minte, fără să ceară explicații. Își alcătui repede o escortă de încredere și plecă imediat, refăcând în sens invers traseul de la venire și ajungând la Roma în a optsprezecea zi a lunii octombrie. Îi convocă pe senatori din porunca lui Tiberius, fără să le dezvăluie motivele, iar apoi, pe când aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zile înainte ca vremea să se strice“, prezisese în timpul călătoriei gubernator-ul rapidei biremis. Prima senzație, neașteptată, fu parfumul amețitor, incomparabil al aerului. Pe chei îl întâmpină, cu o impecabilă rigoare militară, un tribunus, un ofițer de rang înalt, urmat de escorta somptuoasă a gărzilor imperiale, Augustinienii. Îl invită să urce pe cal, îl observă de-a lungul urcușului și îl complimentă pentru stilul lui de a călări, dar apoi îi spuse: — Pe insula asta poți călări liniștit, ușor, într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]