699 matches
-
2003. Băncilă, Vasile, Opere, vol. II, Scrieri inedite din tinerețe (1923-1926), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VI,. Sistem de filosofie I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008. Băncilă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VI,. Sistem de filosofie I, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2008. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VII, Sistem de filosofie II, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2009. Băncilă, Vasile, Opere, vol. VIII
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu preocupările Comisiei de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, s- au ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est-carpatic. C. A. Munteanu a debutat înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să-și consacre talentul evocării meleagului natal și nefericirii dezrădăcinatului.Constrâns\de\impreju rari ,dupa 1952 se refugiza in literatura pentru\copii Al. Ioachimescu organizator al reuniunilor foștilor elevi din școlile din stânga
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
păcate, Geuss nu este un autor care să procedeze în acest mod. Atunci când vine vorba despre cele mai "curajoase" și neverosimile dintre opiniile sale, el nu ne oferă practic aproape niciun argument. Poate că lipsa argumentării serioase este acceptabilă în eseistică, domeniu literar în care Geuss pare să exceleze (cel puțin din perspectiva plasticității - și, uneori, a eleganței - în exprimare). Geuss ar fi trebuit însă să știe că ea este cu totul inacceptabilă în filosofie - și cu atât mai mult în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
între ele, clișee metaforice („Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți” - Anestezic I), altele trăgându-se către zona milenarismului, de actualitate la data debutului. Având ambiții de „antropologie culturală”, eseistica din Modernități (2001), cu un sumar dat de inventarierea ofensivă a câtorva locuri comune ale postmodernității, aparține unui amator cultivat, care se sprijină pe bibliografie și se specializează în tăierea de noduri gordiene. Speculația are vervă, aplomb, claritatea expresiei susținând
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
gândirea și conștiința românească. Sunt puse în lumină și valențele particulare ale gândirii existențiale la Gabriel Marcel, Maurice Blondel, Jacques Maritain, dar permanent sunt avute în vedere repere precum cele oferite de opera filosofică a lui Lucian Blaga sau de eseistica lui Emil Cioran și Constantin Noica, a lui D.D. Roșca ori Grigore Popa. Cele mai importante scrieri de factură filosofică și principalele eseuri ale lui V. au apărut în „Libertatea românească”, „Destin”, „Buletinul Bibliotecii Române”, „Buna Vestire”, „Revista scriitorilor români
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
cheie neobișnuită. Bunăoară, întâmplări normale survenite într-o excursie își dezvăluie semnificații ieșite din comun, în Căzăcească un dansator rămâne suspendat în spațiu, sustras gravității, în timp ce corul se risipește în cer, iar în 18 carate ficțiunea trece pe nesimțite în eseistică. Autorul își definește demersul „o viziune stranie de vis”, iar sensurile căutate drept „slovă neînțeleasă, de oracol”. Deși a scris puțin, iar din paginile lui și mai puține s-au tipărit, Z. este un nume pe care istoria suprarealismului românesc
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
volume, dar ne avizăm la marii filozofi și la unele dintre „ideile” lor doar pentru a circumscrie un punct de vedere al unui diletant În materie, apt Însă, precum unii dintre maeștrii săi, un Brahms În muzică sau Unamuno În eseistică, de acel patos capabil de bune intuiții, mai iute și uneori mai exact, mai pertinent decât nu știu care cercetări fastidioase... A circumscrie și Înțelege, odată cu lectorul curios și dezbărat de unele prejudecăți, ceea ce „nu poate fi ocolit”! Cum este, nu-i
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nțelege - asupra acestei frământate a doua jumătăți de secol XX, totul susținut dar și comentat cu păreri, idei, teorii chiar, ce ating - ca și În textele sale ample de ficțiune - zone Învecinate epicului contemporan: sociologie, politologie, filozofie; de fapt, o eseistică fără pretenții, sub scutul sincerității auctoriale, ca o mărturie asupra sa, dar și a secolului și a contemporanilor săi. „Întoarcere a aceluiași fenomen”, dar, bineînțeles, nu a oricăruia, ci a celui, cum e cazul exemplului pe care l-am dat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
criteriile realismului-socialist, eram convinși că textele noastre - unele dintre ele, se’nțelege! - erau valabile estetic și nu numai că puteau fi comparate cu cele de dinainte de război, dar puteau concura cu cele occidentale; În poezie, În proză, chiar și În eseistică, În unele cazuri. De asta Încercau să ne convingă criticii și teoreticienii generației noastre și ai momentului, harnici cronicari, membri ai juriilor premiilor literare, redactori influenți la importantele reviste literare, dascăli universitari - Balotă, Negoițescu, Doinaș, care făcea și cronică literară
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la 13 decembrie se naște primul fiu Theodor (jr). 1969, 22 mai. Debut în critica literară, în "România literară", sub girul lui Geo Dumitrescu, cu articolul polemic Moștenire culturală sau... dezmoștenire? 1970. Își susține teza de licență cu tema Critica eseistică a lui Mihai Ralea. Îndrumător, prof. univ. Ion Sârbu. Debut în proză, cu Ozana, cinci capitole din romanul Marele zid (la recomandarea lui Ion Istrati) la nou reînființata revistă "Convorbiri literare". Continuă colaborarea cu critică literară. Au loc mari inundații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pântecul meu are dreptate: și-l va primi!/ Fă-l, Doamne, mare: mare va fi/ Iubitul cui al raclei cari/ Mi-o înjghebară solarii!" Epopeea vieții și a morții pe care o cuprinde toată opera lui Cezar Ivănescu, inclusiv cea eseistică (lucru demonstrat de toți cei care au referit despre ea), povestea, nouă și veche de când lumea, a începutului și a sfârșitului existențial, este concentrată toată aici, precum gustul apei marine într-un minuscul bulgăre de sare. M-au frapat atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
publicate anterior, este aureolată de ideea creației patronate de dragoste. Dacă autorul n-are harul iubirii, e bine să-și caute de alte treburi, eventual să se ocupe de afaceri. Lucrul acesta îl observă și Edgar Papu, spirit tutelar al eseisticii și gândirii estetice românești de după război, și care, prin nota ce i se inserează pe coperta a doua a cărții, devine nașul de spirit al lucrării. Fragmentele lui Lamparia ocupă un loc distinct în activitatea scriitoricească a lui Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întâmplat în ținuturile valahe) la un minorat consimțit, la o subordonare încuviințată; lenea, abulia, consimțământul, tihna, oportunismul, deja trădarea și simbioza, mai mult, adaptarea sunt cu siguranță confortabile. În opera literară a lui Mihail Diaconescu (e constituită dacă nu socotim eseistica, lucrarea științifică, istorică și filologică numai din romane), ideea în chestiune a lui Theodor Codreanu își găsește repede justificarea, împlinirea: acceptând, susținând, în felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ethos, bar dincolo de aceste insatisfacții considerăm demersul autorului ca fiind unul necesar, pasionant și referențial. "Revista de filosofie", tomul LIV, nr. 1-2 ianuarie-aprilie 2007 Mircea DINUTZ "Transmodernismul", de Theodor Codreanu Fără să fie o sinteză sau un punct terminus al eseisticii sale, Transmodernismul se dovedește a fi un foarte încăpător topos, unde se întâlnesc mai toate marile teme; idei directoare, atitudini, reacții și argumente (unele reluate) din celelalte cărți ale sale ce explorau universul unor creatori emblematici ai literaturii naționale: Modelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nucleului dur, reprezentat de Ion Bogdan Lefter și fanii săi a sfârșit prin a mă îndepărta cu totul de o paradigmă culturală în care doar talentul de excepție mai poate salva câte ceva; în al treilea rând, lecturile din ultimii ani (eseistică, filosofie, poezie) m-au ajutat să înțeleg mai bine complexitatea fenomenului, antagonismele ireconciliabile de poziții, consecințele nefaste pe care le au "antitezele monstruoase" în care ne aflăm prinși ca într-o capcană, întrezărind cu o sinceră satisfacție, în sfârșit, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca semn dacă mai era nevoie al dialogului între om și Dumnezeu. Astfel, unitatea dialogică a lumii lumen "se împlinește în orizontul misterelor lumii cu afectivitate" (p. 243-244). Privind așa lucrurile, e de la sine înțeles că nu putem delimita rigid eseistica de literatura propriu-zisă a Svetlanei Paleologu-Matta, născută în 1928, la București, cu studii de romanistică la Paris și Zϋrich, autoarea unor prestigioase lucrări de luminoasă metafizică asupra operei lui Bacovia și Eminescu. E un caz clasic în care autoarea i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în acest fel de zona sacrului și de dimensiunea profunzimii, aparținând, din aceste motive, cel puțin postmodernismului înalt, la câțiva pași doar de transmodernism. Calicantus: Scene din viața lui Cristal (2005), o tulburătoare "biografie interioară", funcționează ca un pandant al eseisticii sale, exprimând una și aceeași personalitate ce aspiră spre puritate și transparență cu depășirea decisă a naturii sale contradicționale între duritatea fizică (a cristalului) și reflecția polimorfă eterogenizantă tocmai prin ceea ce autoarea însăși numește "diferența ontologică". Nu e greu de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apărea târziu, în 1998, și, asemenea cărții pe care o discutăm, cu problema lui politică aflată aproape în suspensie. Fiindcă, între timp, realitățile sociale și politice ale țării s-au schimbat. Pusă față în față cu realizările din critica și eseistica lui Th. Codreanu, Numere în labirint ne oferă o imagine mai familiară și puternic personalizată a celui care a scris Eminescu Dialectica stilului, și-avem în față o creație care depune mărturii asupra unei epoci, din fericire apusă, ce prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avansuri spre a îmbrățișa cariera de ziarist la "Vremea nouă", redactorul șef pe atunci Vasile Avram, fiind "îmboldit" de "articolele mele din "România literară"" (3275). Tot în acest an finalizează studiile universitare și proiectează teza de licență cu titlul Critica eseistică a lui Mihail Ralea (3011). Asta nu-l împiedică să-și continue lecturile și să urmărească controversele și polemicile din presa literară ori să emită judecăți pe seama societății socialiste și comuniste, setea de putere a unor nebuni sugrumând idealurile sociale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
critica, se realizează printr-un capitol numit Punct de purcedere, pentru ca cea de-a doua, Ermetismul canonic, să se încheie cu un capitol 19, reluând titlul părții și completându-l cu sintagma Final contrapunctic. Rare asemenea demersuri în critica și eseistica românească (am mai întâlnit, de pildă, compoziție contrapunctică în Ființa muzicală a lui Aurel Ion Brumaru, un alt mare discret al literaturii române contemporane). Așadar, două părți în care sunt puse în oglindă, metodic, perspectivele unei critici care l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoricul și profesorul universitar Dumitru Preda. Am avut norocul să fiu primul care s-a bucurat de această onoare, datorită, probabil și faptului că eu publicasem multe cărți până atunci. Acelea erau, însă, din domeniul creației literare poezie, proză, dramaturgie, eseistică pe când acum era vorba de "O lume cea a diplomației, în acest caz al diplomației române, adesea necunoscută marelui public, misterioasă, fascinantă, spectaculoasă nu de puține ori, dar care înseamnă, în același timp, un necontenit efort din creație, inițiativă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mult timp printre stele, dar arderile mele interne sunt întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: „Afară, printre oameni sub bolta de scântei, „Fii, omule, tu însuți, se spune de-obicei.” Prof. Mariana T. Coteț Botezatu Partea I Amintirile unui geograf I. Bodaricii Călmățuiului brăilean În încercarea mea de a reface traseul unei copilării
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prezumata rezervă prudentă, spre a exclama: "Mărturisesc că nu prea multe pagini ale publicisticii noastre actuale mi se par atât de atracțioase prin aerul lor inteligent-justițiar, prin neobosita lor vervă personalizată, precum cele ale autoarei ieșene". Ion Rotaru crede că eseistica Magdei U. "transgresează de fiecare dată în artă a cuvântului". Florentin Popescu opinează că "rafinat și în permanență sprijinit de bogate și alese lecturi, spiritul critic al d-nei Magda Ursache are darul de a-l scoate pe cititor din inerție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]