699 matches
-
rând apariției, la noi, a spiritului public? Și abia apoi, adaug, literaturii din perioada 1780 - 1840. Răspunsul cuvenit e scuturat de ornamente: oricum, numai descriptiv nu. Multe din ideile tutelare ale Originilor romantismului românesc au intrat deja, pe cale didactică sau eseistică, într-un fel de folclor intelectual de bună calitate. Repetarea lor ar conduce, cred, la spectacole cronicărești complet lipsite de interes, de nivelul examenelor bine pregătite. Pe de altă parte, a rezuma convingător Originile romantismului ar reprezenta în chip esențial
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
în ochii filistinilor erau demne de dispreț. Într-atât de puternic era personajul pe care-l ilustra, încât puțini se mai referau la el, în ultimii ani, ca la un scriitor. Or, Alexandru Paleologu a întrupat spiritul ironic-paradoxal inaugurat în eseistica română de Paul Zarifopol - acesta însuși ieșind din mantaua lui Caragiale - și ajuns azi, spre imensa noastră pagubă, de izbeliște. Într-o lume de încruntați și de corecți-politic, evident că relativismul susținut cu superbie de Alexandru Paleologu zgâria neplăcut urechile
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
ale acestui artist al sfidării și ironiei amorsate retoric. Caz rarisim, tot ce a scris Alexandru Paleologu nu numai că e valoros, dar va trece cu siguranță proba timpului. Eleganța stilistică, mascată de-un savant colocvialism, e aceea a marii eseistici de totdeauna, de la Montaigne la oamenii de spirit ai Franței interbelice. Regretul de a nu fi încheiat cele două cărți care ar fi fost, cu siguranță, capodopere - una despre ,abisalul Caragiale", cealaltă, volumul de memorii - este cu atât mai mare
Eleganța sfidării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11338_a_12663]
-
de tip totalitar, dar și asupra naturii umane. Astfel încât modelul lor trebuie căutat poate mai degrabă în povestirile filosofice ale secolului al XVIII-lea (Voltaire, Diderot, chiar și marchizul de Sade), secol față de care scriitoarea manifestă certe afinități. Semnificativ pentru eseistica Mioarei Cremene este volumul Iisus sau provocarea prin moarte (Editura Vinea, 2011), cuprinzând - ține să precizeze autoarea - „o selecție a preocupărilor și cercetărilor mele din ultimele două decenii, expuse în general dinaintea unor cercuri ezoterice pariziene”. Iar aceste conferințe aduc
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
aceeași e-carte pe Andrei Oișteanu, Gellu Naum, Saviana Stănescu și Răzvan Țupa poate fi, nu încape îndoială, extrem de interesant. În fine, e-cartea - care, abia acum constat, nu are titlu - este împărțită în mai multe secțiuni ușor de accesat: eseistică, filosofie politică, roman, povestiri, poezie, teatru, critică de teatru și film, istoria literaturii, reviste, antologiile virtuale Noesis și filme digitale. Alături de scriitori mai puțin cunoscuți, chiar debutanți, se numără autori cu îndelungată experiență în publicarea cărților ,,de hârtie". Enumerăm câțiva
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
din aceeași revistă, în care Erwin Kessler, sub pretextul unei cronici de artă plastică, lansa un atac la adresa MNAC. „...pe ce se bazează vizibilitatea fenomenului reprezentat de E. Kessler?”, se întreabă Raluca Velisar, care, imediat, oferă și un răspuns convingător: „Eseistica sa nu aduce nimic la nivelul analizei, nu contribuie la stabilirea unui climat de dezbatere și la efortul necesar de creare a unui sistem de valori; este doar un bruiaj bazat pe resentimente, pe opinii tăioase care se contrazic în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4026_a_5351]
-
să te molipsești de un iz de josime. Norocul Mădălinei Diaconu e că, fiind prea cultă spre a se lăsa atrasă de detalii pe cît de exotice, pe atît de serbede sub unghi speculativ, nu cade în morbul pestriț al eseisticii facile. Un simptom al crizei prin care trece filosofia este extravaganța de nișă a subiectelor abordate, autorii aplecîndu-se asupra unor teme despre care un Kant s-ar fi rușinat să scrie măcar un rînd, din convingerea că sînt prea meschine
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
fi simțit vinovată că nimic nu se schimbă, ca într-un blestem", precizează revelator poeta. O exorcizare fie și cu efect parțial, a acelor "coșmare de fabricație proprie", a "cutremurătoarelor viziuni" prin care demonia artistului se confruntă cu demonia universală. Eseistica Anei Blandiana e un etaj al importantei d-sale personalități populat cu propoziții pe care poezia nu le poate exprima sau le exprimă implicit, într-un climat al unor proiecții mutual eliberatoare, al vieții care transcende poezia și al poeziei
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.". Mai sunt prezenți cu articole, eseuri, poezii, contribuții istorico-literare: Nora Iuga, Magda Ursache, Petre Got, Constantin Călin, Constantin Trandafir, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Florescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
proiecte educative, umanitare, științifice sau politice, sfaturi de lectură, vizite la expoziții sau ateliere de plasticieni, mici conversații de «cîteva minute», reacții prompte la evenimentele zilei etc. Mi se dau la citit: sute și sute de pagini de proză, versuri, eseistică, filozofie, schițe de reformă a învățămîntului, strategii de politică externă, planuri de «acțiuni» culturale. Totul construit pe două presupoziții: 1) Mă pricep la orice. 2) Pot scoate pe gură, fără pregătire, fără efort, panglici multicolore de cuvinte”. Nu o dată am
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2724_a_4049]
-
propensiunea spre temeiurile filosofice ale literaturii, didacticismul superior, solemnitățile de stil și respectul aproape religios față de scris. Ca acel monah care sărută coala albă de hîrtie înainte de a începe să înșire cuvinte pe ea, după cum scriam. îi recunoșteam, cu onestitate, eseisticii lui Nicolae Balotă, însușirile principale, care nu mi se păreau a fi și ale generației mele. Și nu erau. Mai mult: nu puteau să fie. Autorul lui Euphorion era un supraviețuitor al unei lumi pe care noi n-o apucasem
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
noi n-o apucasem decît, cel mult, în prima copilărie. Formația lui intelectuală era alta și cu mult mai serioasă decît a noastră. Vorbea despre lucruri care nouă nu ne erau, pur și simplu, necunoscute, dar inaccesibile. Spiritul însuși al eseisticii lui ne lua prin surprindere. Nu mă refer acum la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
de astăzi este depășirea inhibiției corectitudinii politice. Relevarea antisemitismului robust al multora dintre liderii de opinie interbelici prețuiți pentru alte calități ale prestației lor intelectuale (anvergura operei de scriitor și istoric al religiilor la Eliade, profunzimea scepticismului și rafinamentul expresiei eseisticii la Cioran, anvergura subversivă a modelului paideic și originalitatea filosofică non-marxistă a filosofiei lui Noica), a creat un complex, mărturisit sau nu, admiratorilor acestuia, determinându-i, pe unii, să se piardă în tentative inutile și contraproductive de a-i spăla
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
afirmare teoretic egale cu cele ale practicantului unei formule unice. Cu modestie, dl. Spiridon își notifică postura de "martor" al vieții publicistice și literare, astfel: "nu mi-am propus a face critică, în sensul curent al cuvîntului, și nici obișnuita eseistică. Aceste articole exprimă sau/și afirmă, cu prioritate, cîteva opinii, în genere o atitudine cît mai coerentă față de un eveniment, îndeobște literar, fie o carte, o personalitate, o temă în dezbatere curentă sau referitoare la viața revistei «Convorbiri literare»". Prudent
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
îndrăgostiți, Polirom, 2010). Scriitorul face parte dintr- un soi aparte, tentat de specii și genuri diferite: romane, proză scurtă, poeme, eseuri. Poate, din acest punct de vedere, i-ar corespunde în literatura noastră Marin Sorescu - acaparat de poezie, roman și eseistică, dar cu pasiunea picturii. Alasdair Gray este recunoscut ca întemeietor al Școlii literare de la Glasgow, iar coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”, Bogdan-Alexandru Stănescu, l-a declarat prozatorul său preferat. Sebastian Faulks, mai tânăr cu aproape 20 de ani, s-a născut
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
unei cărți precum Sistemul modei - pe care Barthes prefera să o conceapă ca pe un act poetic al omului structural, asemănător celui al unor Butor, Mondrian sau Boulez, când organizează un anumit obiect care se va numi tocmai compoziție. Din eseistica critică a lui Barthes ni se dau unele mostre semnificative, exemplificate prin relațiile lui elective cu noul roman, anume cu Robbe-Grillet, căruia i-a fost unul dintre primii admiratori, cum reiese dintr-o scrisoare entuziastă pe care i-a adresat
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
ierarhic, asemenea benzilor de energie din fizica atomică, fie pe acelea ale unui sistem contiguu având în centru, axial, generalitatea și, radial, specialitatea. Sintetic exprimat, poate prea sintetic, acesta e traseul logic pe care îl propune Despre idei & blocaje. Pentru că eseistica digresivă, rafinată și ancorată istoric din jurul noțiunii de cultură generală sau problematizarea pe filieră maioresciană a câtorva metehne locale nu se pot rezuma nici măcar sub pretextul plezirist al parantezelor. Imposibil de subminat sau de chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
plus, stilul cursiv și exemplele din experiențele personale ale autoarei în cîmpul muncii din țară transformă această carte într-o lectură accesibilă și incitantă pentru categorii foarte largi de cititori. Debutul editorial al Monicăi Heintz este un cîștig incontestabil pentru eseistica românească.
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
inventar, dar în această piesă, rolul adevăratului Mihail Sebastian îl joacă însuși Crudu. Aproape ca în bancurile despre multilateralul regizor-actor-scenarist-cascador-ș.a.m.d. Sergiu Nicolaescu. Dacă Jurnalul publicat în 1996 revelase un Sebastian încântător, inteligent, generos și teribil de subtil, dacă eseistica și foiletonistica acestuia confirmă un spirit admirabil și întru totul onest, devenit - prin forța lucrurilor - huligan, piesa lui Crudu mai păstrează foarte puțin din toate acestea. Întâlnim un personaj greu de recunoscut, paralizat de spaimă, excesiv de nesigur, aflat la limita
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
spune cu voce tare ce gândește, chiar și atunci când concluziile la care ajunge nu sunt dintre cele mai flatante. Studiul despre critica din Basarabia și modelul francez începe cu o frază-șoc, de ironie dusă până la limita sarcasmului, desprinsă parcă din eseistica lui Paul Zarifopol: "Franța a dat lumii două lucruri care, în timp, au devenit, fiecare în parte, câte o năpastă pe capul umanității: revoluțiile și academiile". Trece apoi în revistă, în-tr-o notă ușor caricaturală, reverberațiile marilor dezbateri de idei din
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
tradiționale, tangente la mesianismul pașoptist ori al barzilor ardeleni cu liră rural-națională, defel întîmplător Pandrea s-a dedicat cu pasiune dreptului, practicînd avocatura și elaborînd solide studii de specialitate, dintre care unul intitulat Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu. Întreaga eseistică a lui Petre Pandrea ar putea fi văzută ca o pledoarie în favoarea unei morale cu fundamente etnice și biologice, dar animată de un duh umanist, fără partizanatele înguste atît de răspîndite în mediul "sarabandei valahe". Perspectiva se pierde în zările
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Totuși, sunt convinsă că cititorii slovaci vor fi în stare să-și facă o idee destul de veridică despre ceea ce se întâmplă în ultima vreme în literatura română, odată ce vor ajunge să îi cunoască pe acei reprezentanți remarcabili ai prozei, poeziei, eseisticii și dramaturgiei: ne gândim la Ana Blandiana (Proiecte de trecut), Mircea Nedelciu (O zi ca o proză scurtă; Partida de taxi-sauvage), Mircea Cărtărescu (Nabokov la Brașov; Mendebilul), Mircea Dinescu (poezii din vol. Moarte citește ziarul), Simona Popescu (din vol. Juventus
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
și autor, publicat atunci în revistă Contrapunct. Epistolarul are ca temă, propunerea lui Mircea Nedelciu, spiritul transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune, Scara de serviciu, conține materiale care îl privesc direct pe Gheorghe Crăciun: dificultățile debutului sau cu amînări și umilințe repetate, motivația interioară a scrisului
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
Autorii interesați de amintitul proiect sunt rugați să trimită la sediul Muzeului Național al Literaturii Române București următoarele informații: data nașterii, debutul publicistic și/sau în volum, volume publicate (titlu, an de apariție), genul literar (poezie, proză, dramaturgie, critică literară, eseistică etc.) și date de contact (în regim de confidențialitate). Pentru informații suplimentare, autorii sunt invitați să o contacteze pe Aurelia Ulici, inițiatoare a proiectului, la telefon 021/212 58 46, mobil 0744-332 764 sau pe adresa de e-mail rulici 42
Agenda2005-31-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284003_a_285332]
-
mirare că Zarifopol și-a atras fulgerele lui Călinescu. Doar că autorul Încercărilor de precizie literară nu pretindea să fie nici critic, nici istoric literar. Era un eseist de școală nouă, mare admirator al lui Proust, Gide sau Anatole France. Eseistica lui e una de gust, expresie a unui spirit fin și cultivat de amator superior. Vocația modernității se traduce la el prin preocuparea exclusivă de „arta literară”. Ceea ce a fost interpretat ca snobism l-a împiedicat să fie popular chiar
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]