32,222 matches
-
după energia sa, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sf. Grigorie Palama, Contra lui Achindin, P.G., CL, col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ceea ce ne scutește aici de analize amănunțite. Adversarii palamismului au ridicat obiecțiunea de diteism și politeism față de cei ce susțineau că, pe de o parte Dumnezeu este participabil, cognoscibil, și pe de alta, ascuns și neajuns. Însă prin precizarea că esența și energiile sunt invizibile, și că, cuvântul Dumnezeu e comun și ființei și lucrărilor, va fi respinsă acuzația de diteism sau politeism, și se va salva totodată posibilitatea comuniunii și cunoașterii lui Dumnezeu în experiența vieții duhovnicești. Din perspectiva logico-rațională
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
e antinomie, pentru că El este coincidentia oppositorum, în El cele contradictorii neluptânduse întreolaltă<footnote † Antonie Plămădeală, op. cit., pp. 251, 252, 254. footnote>. Pentru a răspunde acuzației de mesalianism, lansată de călugărul și filozoful calabrez Varlaam, care reproșa monahilor că văd esența dumnezeiască cu ochii trupești, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
op. cit., pp. 251, 252, 254. footnote>. Pentru a răspunde acuzației de mesalianism, lansată de călugărul și filozoful calabrez Varlaam, care reproșa monahilor că văd esența dumnezeiască cu ochii trupești, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin intelectual. Această lumină este divină și necreată. Vederea luminii dumnezeiești, nu este o analogie simbolică cu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
nr. 3-4, p. 9. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, ființa și energiile divine nu sunt două părți ale lui Dumnezeu, ci două moduri diferite ale existenței lui Dumnezeu, în natura Sa și în afara naturii Sale. Același Dumnezeu rămâne total inaccesibil în esența Sa și se comunică cu totul prin har. La fel ca în cazul dogmei trinitare, această dogmă a energiilor divine nu reduce în nici un fel simplitatea lui Dumnezeu, atât timp cât simplitatea nu devine o acțiune filosofică care pretinde să determine nedeterminatul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Cornelia Oros, Studiu introductiv diac. Ioan I. Ică jr. , Edit. Deisis, Sibiu, 1995, p. 134. footnote>. Oponenții Sfântului Grigorie Palama au văzut energiile necreate ca fiind efecte externe create ale naturii lui Dumnezeu. Energiile divine necreate nu sunt efecte străine esenței divine și nici acte exterioare lui Dumnezeu datorate voinței Lui asemenea actelor providențiale (prin care El a creat de exemplu lumea). Dumnezeu are și un alt mod de a fi decât cel dat de natura Sa incognoscibilă, de aceea El
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
creat-o. Putem spune că energiile necreate sunt ieșiri naturale ale lui Dumnezeu însuși, un mod de existență care-i este propriu<footnote Idem, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, Humanitas, București, 1998, p. 46. footnote>. Distincția dintre ființă sau esență și energii sau lucrări, așa cum este afirmată de sinoadele din secolul al XIV-lea este expresia dogmatică a tradiției privind atributele cognoscibile ale lui Dumnezeu pe care le aflăm la Capadocieni și mai târziu în opera lui Dionisie Areopagitul și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
-lea este expresia dogmatică a tradiției privind atributele cognoscibile ale lui Dumnezeu pe care le aflăm la Capadocieni și mai târziu în opera lui Dionisie Areopagitul și a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Această distincție dă naștere celor două căi teologice privind esența afirmativă și negativă una fiind Dumnezeu care se revelează, cealaltă care duce la unirea cu Dumnezeu în necunoaștere. Pentru o mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky ne sfătuiește să eliminăm orice idee referitoare la cauzalitate, iar
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
cu Dumnezeu în necunoaștere. Pentru o mai bună înțelegere a raportului energii natură divină, Vladimir Lossky ne sfătuiește să eliminăm orice idee referitoare la cauzalitate, iar dacă Sfântul Grigorie Palama folosește uneori expresii având legătură cu cauzalitatea atunci când vorbește despre esență și energii, nu trebuie să uităm că ne aflăm într-o teologie de tradiție dionisiană, în care cauzalitatea înseamnă manifestare<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate superioară, aceasta nu înseamnă nicidecum că
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
având legătură cu cauzalitatea atunci când vorbește despre esență și energii, nu trebuie să uităm că ne aflăm într-o teologie de tradiție dionisiană, în care cauzalitatea înseamnă manifestare<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate superioară, aceasta nu înseamnă nicidecum că Dumnezeu ar fi micșorat prin ieșirile sale naturale în afara esenței<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Dumnezeu nu este limitat de esența Sa, ci este mai mult decât aceasta, El fiind cu adevărat Dumnezeul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
într-o teologie de tradiție dionisiană, în care cauzalitatea înseamnă manifestare<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate superioară, aceasta nu înseamnă nicidecum că Dumnezeu ar fi micșorat prin ieșirile sale naturale în afara esenței<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Dumnezeu nu este limitat de esența Sa, ci este mai mult decât aceasta, El fiind cu adevărat Dumnezeul cel viu. Astfel, unirea cu Dumnezeu va fi una fără confuzie, fără amestecarea sau absorbirea identității umane
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
footnote Ibidem, p. 46. footnote>. Chiar dacă Palama numește energiile divinitate inferioară iar esența divinitate superioară, aceasta nu înseamnă nicidecum că Dumnezeu ar fi micșorat prin ieșirile sale naturale în afara esenței<footnote Ibidem, p. 47. footnote>. Dumnezeu nu este limitat de esența Sa, ci este mai mult decât aceasta, El fiind cu adevărat Dumnezeul cel viu. Astfel, unirea cu Dumnezeu va fi una fără confuzie, fără amestecarea sau absorbirea identității umane în cea divină, ci păstrându-se caracterul personal al celor care
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
trupești i-a scandalizat pe adversarii Sfântului Grigorie. La acuzațiile lui Varlaam că lumina pe care o văd isihaștii este o fantezie, un artificiu simbolic, o lumină a minții sau una sensibilă, și că isihaștii o socotesc ca fiind însăși esența divină, Sfântul Grigorie răspunde că cei care pot avea experiența duhovnicească a luminii sunt sfinții, ei fiind singurii care pot să vorbească despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
lumina, adevărul și viața, numiri pe care teologii le atribuie prin excelență dumnezeirii celei mai presus dumnezeire, și acestea sunt nume de lucrări<footnote Idem, Apologie ..., în Viața ..., p. 223. footnote>. De cele mai multe ori, sfântul Grigorie Palama evită termenul de esență (ούσία), găsindu-l nepotrivit, insuficient pentru a indica ceea ce Dumnezeu este prin natura sa. Esența, ființa lui Dumnezeu întrece orice esență și orice ființă. El preferă conceptul de supraesență (ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
presus dumnezeire, și acestea sunt nume de lucrări<footnote Idem, Apologie ..., în Viața ..., p. 223. footnote>. De cele mai multe ori, sfântul Grigorie Palama evită termenul de esență (ούσία), găsindu-l nepotrivit, insuficient pentru a indica ceea ce Dumnezeu este prin natura sa. Esența, ființa lui Dumnezeu întrece orice esență și orice ființă. El preferă conceptul de supraesență (ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi numit. A fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de lucrări<footnote Idem, Apologie ..., în Viața ..., p. 223. footnote>. De cele mai multe ori, sfântul Grigorie Palama evită termenul de esență (ούσία), găsindu-l nepotrivit, insuficient pentru a indica ceea ce Dumnezeu este prin natura sa. Esența, ființa lui Dumnezeu întrece orice esență și orice ființă. El preferă conceptul de supraesență (ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi numit. A fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Dumnezeu este prin natura sa. Esența, ființa lui Dumnezeu întrece orice esență și orice ființă. El preferă conceptul de supraesență (ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi numit. A fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat de esența sa, El fiind mai mult decât esență<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 47. footnote>. Nu avem cuvânt ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Esența, ființa lui Dumnezeu întrece orice esență și orice ființă. El preferă conceptul de supraesență (ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi numit. A fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat de esența sa, El fiind mai mult decât esență<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 47. footnote>. Nu avem cuvânt ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
orice ființă. El preferă conceptul de supraesență (ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi numit. A fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat de esența sa, El fiind mai mult decât esență<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 47. footnote>. Nu avem cuvânt ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii nu văd ființa lui Dumnezeu. Unul singur a
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ύπερουσιότης), împrumutat de la Dionisie, pentru a desemna ceea ce nu poate fi numit. A fost nevoie să se distingă în Dumnezeu esența și ceea ce nu este esență tocmai pentru că Dumnezeu nu e limitat de esența sa, El fiind mai mult decât esență<footnote Vladimir Lossky, op. cit., p. 47. footnote>. Nu avem cuvânt ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii nu văd ființa lui Dumnezeu. Unul singur a văzut ființa lui Dumnezeu așa cum este, dar
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
necreată fiind însăși manifestarea, revelarea acestei dumnezeiri. Ele sunt manifestări libere și voluntare ale Divinității comune celor trei Persoane dumnezeiești, prin care Dumnezeu intră în contact cu omul și cu întreaga creație. Dar energiile necreate nu vor fi efecte străine esenței divine, și nici acte exterioare lui Dumnezeu datorate voinței Lui asemenea actelor providențiale (prin care El a creat de exemplu lumea). Dumnezeu are și un alt mod de a fi decât cel dat de natura Sa incognoscibilă, de aceea El
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni ce s- au născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
alcătuită din mai multe povești, ca o frînghie făcută din batiste Înnodate, oamenii mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
cronologie specifică fiecărui plan, ca mai apoi, În ultimul capitol, scriitorul, aducând „timpul narațiunii În timpul cititorului” (D. Irimia), Îi oferă acestuia ocazia să asiste, printr-un artificiu stilistic, la formarea „coroanei” - Întemeierea propriului caiet de memorii, respectiv a romanului. În esență, Toate bufnițele prinde viață ca roman fluid, cu o consistență bogată și ritmică, muzicală (a frazei), aflată uneori la mică distanță de calofilie, dar amintindu-și mereu adevăratul scop: de a reprezenta povestea ca o valoare de schimb; una indispensabilă
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
gândurile. După cum bine știi, asta ai făcut și tu scriind romanul Ambasadorul invizibil. Am rămas profund impresionată de felul În care ai pus probleme, de modul În care ai vorbit, prin intermediul unor persoanaje banale la prima vedere, dar complexe În esența lor, despre viață, despre lipsa de sens a istoriei sau despre abisul și degringolada psihicului uman. Am observat că ai avut un limbaj detașat, că ai reușit să faci cuvintele să curgă de la sine, ca o poveste spusă Înainte de culcare
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]