1,930 matches
-
teoriilor dependenței și ale subdezvoltării. Teoriile dependenței, precizează Alvin J. So, sunt un răspuns la „hegemonia teoriilor americane ale modernizării”. În realitate, ele sunt al doilea val de răspunsuri. Primul răspuns, cum s-a precizat deja, a fost al teoriilor est-europene: Maiorescu, Motru, Zeletin, Gherea, Madgearu, Manoilescu sau Kautski, R. Luxemburg. Momentul latino-american își are originea în strategia ECLA (United Nations’ Economic Commission for Latin America) de dezvoltare prin protecționism și de industrializare prin politici de substituire a importurilor. Acest model
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a cărui principală virtute nu era de a dezvălui ce înseamnă o economie și o societate capitaliste, ci de a măsura „nivelul de capitalism” prin permisivitatea față de pătrunderea capitalului occidental în economie (World Bank, 2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvălui ce înseamnă o economie și o societate capitaliste, ci de a măsura „nivelul de capitalism” prin permisivitatea față de pătrunderea capitalului occidental în economie (World Bank, 2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atât intelectualitatea instituționalizată occidentală, cât și cea a fostelor societăți socialiste. Aici s-au despărțit. Căci, în vreme ce instituțiile financiare internaționale și de integrare occidentală - strâns corelate între ele - au adoptat mai ales paradigma transformării instituționale, o bună parte dintre intelectualii est-europeni par a se fi orientat spre teorii mai apropiate de cele ale lui Weber și Schumpeter. La zece ani de la apariția cărții sale atât de influente în prima etapă a postcomunismului, Kornai (2001), recunoaște că unul dintre fundamentele teoriei sale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale de piață” (Deacon, 2000, p. 147). În acest context, tendința este de trecere de la universalitatea schemelor de securitate socială la selectivitate și de construire a așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și cele de finanțe, adepte ale celui american
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și 2% pentru 2005) nu au fost suficient promovate și susținute de instituțiile publice și este de așteptat ca pentru 2004 mecanismul de redirecționare a sumelor către sectorul nonguvernamental să se dovedească total ineficient în condițiile în care în țările est-europene care au implementat deja acest sistem de câțiva ani sumele direcționate către sectorul nonguvernamental variază între 25 și 35% din suma maximă ce ar putea fi alocată; condiții restrictive de acces la finanțări - înăsprirea condițiilor de acordare a finanțărilor, pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Altfel spus, comunismul este un regim politic, în vreme ce socialismul e o formă de organizare a societății. Ignorarea acestei diferențe a produs până acum destule confuzii ca să nu ținem seama de ea măcar de acum încolo. Este nedrept pentru mulți intelectuali est-europeni să îl considere pe Kornai drept purtătorul de cuvânt al întregii categorii sociale. Dar ideile sale au fost împărtășite de mulți economiști și intelectuali est-europeni (și occidentali), chiar dacă nu au fost neapărat inspirate din lucrările acestuia. Probabil cel mai celebru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca să nu ținem seama de ea măcar de acum încolo. Este nedrept pentru mulți intelectuali est-europeni să îl considere pe Kornai drept purtătorul de cuvânt al întregii categorii sociale. Dar ideile sale au fost împărtășite de mulți economiști și intelectuali est-europeni (și occidentali), chiar dacă nu au fost neapărat inspirate din lucrările acestuia. Probabil cel mai celebru reprezentant al acestei categorii este Ion Țiriac, un fost mare tenisman român, care s-a bucurat de o popularitate uriașă în primii ani ai tranziției
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
micul trafic 2. 2. Traficul de frontieră la Sântana: contextele naționale și locale Deși economiile socialiste nu au fost niciodată foarte generoase în ceea ce privește oferta de bunuri de consum în comparație cu economiile capitaliste, de-a lungul anilor ’60, ’70 și ’80, regimurile est-europene au abordat diferit problema distribuției către populație. În timp ce Ungaria sau Polonia au permis în anumite limite ca piețele să preia o parte din atribuțiile pe care economiile centralizate nu le puteau asigura, România a preferat să rămână în limitele unei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
literare și artistice au jucat un rol important, ajutând membrii clasei de mijloc, cărora li se adresau operele lor, să înțeleagă și să-și explice imoralitatea sistemului. Ei aveau nevoie de acest auditoriu receptiv, însă activitatea lor a distrus comunismul est-european” (1999, p. 49). Una dintre concluziile lui Chirot este că, o dată cu creșterea capitalului educațional, una dintre principalele cauze ale revoluțiilor viitoare va fi cea morală, deși nu vor înceta să existe probleme economice și politice. Autorul nu insistă pe efectul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările Les Rapports entre la Moldavie et l’Ukraïne d’après le folklore ukraïnien (1924), Hăis! Cea! (1927), Răzeș (despre cuvânt și instituție) (1928), The Beginning of Slavonic Culture in the Romanian Countries (1946). N. aduce o contribuție
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
posibil în atmosfera picturilor bisericești din țară. Înflăcărat, pe de o parte, de subiect, dornic, pe de altă parte, să releve Apusului valoarea acestor monumente unice în cultura universală, elaborează poate cea mai importantă lucrare despre pictura murală românească și est-europeană, Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural Painting of Eastern Europe, ce avea să apară abia după moartea sa, în 1970. Patosul și replica tăioasă a articolelor, studiilor și lucrărilor cu caracter științific izvorăsc din talentul de prozator al lui N.
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
epocii barocului, atitudinile sale - în chestiunile religioase, de pildă - sunt exemplare în acest sens. Chiar dacă nu a scris polemică religioasă în înțelesul strict al speciei, lucrarea sa Enchiridion..., tipărită la Paris în 1669, îl așază lângă ceilalți cărturari români (și est-europeni), laici și clerici, capabili să distingă pericolele aflate în spatele ofensivelor confesionale îndreptate contra ortodoxiei. Nu este deloc întâmplător că, începându-și cariera de scriitor cu Istoria despre sfânta icoană a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Maria, tradusă probabil după un
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
unui mic encomion, Alegerea ca țar a țarului Mihail Feodorovici, și tălmăcirea, din latină în grecește, a cărții lui Pierre Gilles - Despre topografia și antichitățile Constantinopolului. Prin ideile puse în lucru aparținând, sigur, unui set de idei al istoriografiei baroce est-europene, aceste cărți se apropie și de lucrările istoricilor din Țările Române: descrierea genealogică va fi utilizată și de Nicolae Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir teoretizează „creșterea și descreșterea”, în circulație la noi era și va fi conceptul „monarhiilor
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Acta Linguistica”, „Filológiay közlöny”, „Foaia noastră”, „Helikon”, „Irodalomtörténeti közlemények”, „Kortárs”, „Nagyvilág”. Depășind stadiul comparatismului de prim palier, P. s-a străduit să scoată la iveală interferențele filosofice și ideatice care apar între cele două literaturi și, în general, între literaturile est-europene, ca efect al dezvoltării lor în condiții socio-culturale foarte apropiate. Dintr-o astfel de perspectivă analizează Țiganiada lui I. Budai-Deleanu și Țiganii de la Nagyida a lui Arany János, comediile lui Vasile Alecsandri și cele ale lui Kisfaludy Károly, ideile critice
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
circulație sporite, traducerile. Cărturarul a tălmăcit din latină în slavonă, cu deosebit talent și aplicație, cunoscuta scriere ascetică De imitatione Christi atribuită lui Thomas a Kempis. Exercițiu de durată și acțiune programatică, traducerea introducea pentru prima dată în mediul ortodox est-european o lucrare catolică a cărei popularitate a concurat la un moment dat cu cea a Bibliei. Textul care a făcut însă ca zeci de copiști să o transcrie este transpunerea în românește a romanului popular Viața sfinților Varlaam și Ioasaf
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
lecție despre relația formelor literare (scheme, viziuni, imagini, toposuri mai mult sau mai puțin extinse) cu contextul lor sociocultural, evaluând potențialul mediator al creației între teoretic și politic. Într-una dintre dimensiunile sale esențiale, studiul vizează literaturile atipice, central și est-europene, în mod special literatura română. Deosebindu-se de pastorală, cu care e în mod curent confundat, obiectul vizat nu este un gen, ci un model literar - idilicul - având o acoperire empirică heteroclită. Conform ipotezei lui N., la temelia ontologică a
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
intervențiile sale în chestiuni politice, ideologice, de strategie culturală sau strict literare apărând ritmic în „România literară”, „Orizont”, „Euphorion”, „22”, „Dilema” ș.a. Dincolo de orice diferențe, ele au ca numitor comun implicarea pătrunzătoare în dezbaterea pe marginea condiției intelectualului central și est-european în lumea contemporană, o condiție asumată și în același timp problematizată de autor. Spirit ecumenic, el nu a știut nici să piardă ceea ce cultura română are bun de oferit lumii, nici să deprindă viciul arivist al supraadaptării la condițiile țării
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
special prin combinarea unor concepte generale care sunt inteligibile tocmai datorită aplicabilității lor pe scară largă. Ronald Reagan, de exemplu, a fost un președinte Republican, actor, conservator din punct de vedere ideologic, orator de talent etc. România este o țară Est-Europeană, fostă comunistă, guvernată democratic și cu o istorie marcată de lupta pentru identitate culturală și națională. Înțelegem fenomenele mai ales în raport cu apartenența lor la categorii mai ample, care au tendințe centrale și game de variații previzibile. Mai mult chiar, adesea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o lume populată de câini, scaune, case, copaci, fulgi etc., în care nici măcar doi dintre dintre membri vreunui grup nu sunt perfect identici. În mod similar, trăim într-o lume politică în care sunt revoluții, răscoale, războaie, alianțe, state naționale est-europene, regimuri democratice și partide politice liberale. Filozofii polemizează de mult pe tema sursei unității care dă sens unui concept. Numai rareori putem identifica o trăsătură centrală care trebuie să fie prezentă pentru toți membrii unui grup. Mai degrabă, după cum a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tranziția” socioeconomică din România (D. Kideckel et al., C. Papa și V. Redini, F.M. Zerilli). John Cole evidențiază deosebirile teoretice și metodologice dintre ,,antropologia anglofonă” și ,,fragmentatele” Școli europene de etnologie (franceză, olandeză, suedeză, germană - Völkerkunde - etc.). Pentru Cole, etnologiile est-europene - Între care și cea românească - sunt niște ,,odrasle ale naționalismului” În opera de construire a culturilor și identităților naționale respective. Autorul enumeră mai multe ,,contraste majore” Între tipurile de abordare anglofonă și europeană a disciplinei (sau disciplinelor?) etnoantropologice, precum observarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aibă asemenea specialiști Întrucât nu figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din considerente etnocentrice (cf. R. Muršič, Slovenia), fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]