759 matches
-
calitative. (c) Precizați modul în care definiți sedimentele și biota, de exemplu sediment cu sau fără materie în suspensie (gama de dimensiuni ale particulelor) și tipul de biota. 1.-17. (Denumirea substanței) Ape continentale Estuare Ape maritime teritoriale, altele decât estuarele Apele mării teritoriale Apă ( ) Sediment 1 ( ) ( ) Biota 1 ... ... 1 Obligatoriu numai în măsura în care pentru anumite substanțe există prevederi pentru "stagnare" (de exemplu DDT, PCP). 9. (Stații de) Monitorizare Câte stații de monitorizare pentru monitorizarea mediului acvatic (apă, sedimente, biota) funcționează pentru
jrc2688as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87842_a_88629]
-
calitative pentru apele de suprafață Ce standarde/obiective calitative sunt prevăzute pentru apele de suprafață în general pentru autorizarea evacuărilor în apele de suprafață (vezi B3/B4)? (Art. 7.2) NB: (a) Apele de suprafață cuprind: ― apele interioare de suprafață, ― estuarele, ― apele maritime teritoriale altele, decât estuarele, ― apele mării teritoriale. (b) Precizați între paranteze anul în care au intrat în vigoare aceste obiective. 8. (Stații de) Monitorizare Câte stații de monitorizare pentru monitorizarea obiectivelor calitative pentru substanțele propuse pentru lista I
jrc2688as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87842_a_88629]
-
standarde/obiective calitative sunt prevăzute pentru apele de suprafață în general pentru autorizarea evacuărilor în apele de suprafață (vezi B3/B4)? (Art. 7.2) NB: (a) Apele de suprafață cuprind: ― apele interioare de suprafață, ― estuarele, ― apele maritime teritoriale altele, decât estuarele, ― apele mării teritoriale. (b) Precizați între paranteze anul în care au intrat în vigoare aceste obiective. 8. (Stații de) Monitorizare Câte stații de monitorizare pentru monitorizarea obiectivelor calitative pentru substanțele propuse pentru lista I și pentru substanțele din lista II
jrc2688as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87842_a_88629]
-
internațională de stații de măsurare prevăzută în Decizia Consiliului 77/795/CEE30, completată, după cum este cazul, de stații de monitorizare care nu sunt cuprinse în rețeaua în cauză din bazine hidrografice importante/zone de coastă sau ape interioare de suprafață, estuare, ape maritime teritoriale altele decât apele estuariene și apele mării teritoriale, în mod analog cu A8. Explicații pentru B3/B4: Standardele de emisie care trebuie indicate se referă la valorile naționale sau regionale obligatorii sau recomandate prevăzute de autoritățile competente
jrc2688as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87842_a_88629]
-
CHAR 8 longitudine Format: YSGGMMSS Y = V (vest) E (est) S = spațiu GG = grade MM = minute SS = secunde Codeau NUM 1 tipul de apă din care s-au prelevat probe coduri: 1 = apă de mare 2 = râu 3 = lac 4 = estuar Rem CAR 80 observații libere 2. Fișier de date generale (fișier conținând informații generale pentru fiecare tip de apă pentru îmbăiere) Numele atributului Tip dimensiune Conținut Numind CAR 18 cheie de acces Annee NUM 4 an Debdat NUM 8 începutul
jrc2688as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87842_a_88629]
-
dincolo de capacitatea naturală a mediului; organismele rămân proprietatea persoanei fizice sau juridice în cursul fazei de creștere sau cultivare, până la și incluzând recoltarea; (e) "zonă de pescuit": o zonă cu un țărm marin sau lacustru ori incluzând iazuri sau un estuar, cu un nivel semnificativ de ocupare a forței de muncă în sectorul pescuitului; (f) "microîntreprindere, întreprindere mică și mijlocie": o microîntreprindere, o întreprindere mică sau mijlocie, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/ CE a Comisiei din 6 mai
32006R1198-ro () [Corola-website/Law/295420_a_296749]
-
96. (1) Debarcări de hering capturat în zonele de pescuit utilizând plase cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă egale sau mai mari de 32 mm. (2) Cu excepția stocului Blackwater: se face trimitere la stocul de hering din regiunea maritimă a estuarului Tamisei într-o zonă delimitată de o linie trasată de la Capul Landguard (51°56´ N, 1°19,1´ E) la latitudinea 51°33´ N și apoi spre vest către un punct pe coasta Regatului Unit. (3) Transferuri de până la 50
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
La Toba, ― bazinul hidrografic al Río Cabriel, de la izvoare până la barajul Bujioso. 4.A. ZONE DIN FRANȚA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV ȘI NHI 4.A.1. ADOUR-GARONNE Bazine hidrografice - bazinul râului Charente, ― bazinul râului Seudre, ― bazinele hidrografice ale râurilor litorale din estuarul Gironde, din departamentul Charente-Maritime, - bazinele hidrografice ale râurilor Nive și Nivelles (departamentul Pyrénées-Atlantiques), - bazinul râului Forges (Landes), - bazinul râului Dronne, de la izvoare până la barajul Églisottes la Monfourat (Dordogne), - bazinul râului Beauronne, de la izvoare până la barajul Faye (Dordogne), - bazinul râului Valouse
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
piscicole "Laluque", ― Bazinul râului Gouadas, de la izvoare până la barajul Étang de la Glacière la Saint-Vincent-de-Paul, ― Bazinul râului Bayse, de la izvoare până la barajul Moulin de Lartia și Manobre, ― Bazinul râului Rancez, de la izvoare până la barajul Rancez, ― bazinul râului Eyre, de la izvoare până la estuarul Arcachon, ― bazinul hidrografic al râului Onesse, de la izvoare până la estuarul râului Courant de Contis. 4.A.5. MIDI-PYRÉNÉES Bazine hidrografice ― Bazinul râului Cernon, de la izvoare până la barajul Saint-Georges-de-Luzençon, ― Bazinul hidrografic al râului Dourdou, de la izvoarele râurilor Dourdou și Grauzon până la
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
de la Glacière la Saint-Vincent-de-Paul, ― Bazinul râului Bayse, de la izvoare până la barajul Moulin de Lartia și Manobre, ― Bazinul râului Rancez, de la izvoare până la barajul Rancez, ― bazinul râului Eyre, de la izvoare până la estuarul Arcachon, ― bazinul hidrografic al râului Onesse, de la izvoare până la estuarul râului Courant de Contis. 4.A.5. MIDI-PYRÉNÉES Bazine hidrografice ― Bazinul râului Cernon, de la izvoare până la barajul Saint-Georges-de-Luzençon, ― Bazinul hidrografic al râului Dourdou, de la izvoarele râurilor Dourdou și Grauzon până la barajul Vabres-l'Abbaye. 4.A.6. AIN ― Zona continentală a
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
barajul Oltresarca, în localitatea Villa Rendena. 7.A. ZONE DIN SUEDIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV ― Suedia 2: ― cu exceptia zonei de pe coasta de vest cuprinsă într-un semicerc cu o rază de douăzeci de kilometri în jurul fermei piscicole din insula Björkö, precum și estuarele și bazinele hidrografice ale cursurilor de apă Göta și Säve până la prima cale de trecere a peștilor (situată la Trollhättan, respectiv la intrarea lacului Aspen). 7.B. ZONE DIN SUEDIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE NHI - Suedia 2. 8. ZONE DIN REGATUL UNIT
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
de 12 septembrie 1944, zi ce marchează eliberarea ultimului oraș din - Le Havre. Regiunea este puternic marcată de fluviul Sena care are cursul inferior pe teritoriul ei. Aceasta formează o vale largă și la vărsarea în Marea Mânecii formează un estuar. În rest, relieful este valonat, fără înălțimi foarte mari, și tradițional peisajul era de tip bogage, pășuni și terenuri agricole, delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor, uneori acoperindu-le. Acest aspect, datorită amenajărilor teritoriului
Normandia Superioară () [Corola-website/Science/301205_a_302534]
-
la nord și Masivul Central la sud-vest, astfel că relieful este valonat, dar fără direfențe foarte mari de nivel. În partea vestică, la malul Golfului Biscaia, relieful este plat cu înălțimi de maxim 350 m iar aici se află câteva estuare ale diferitelor râuri, cele mai importante fiind Gironde și Charente. La Rochelle este un important port și o stațiune turistică des vizitată, iar Poitiers este un oraș dezvoltat din punct de vedere industrial. Se vorbește "parlanjhe" (poitevin-saintongeais) și occitană la
Poitou-Charentes () [Corola-website/Science/301312_a_302641]
-
Componenta geografică cea mai pregnantă a regiunii este coasta sa. Cu o lungime de 2800 km, aceasta este aproape de două ori mai lungă decât distanța în linie dreaptă dintre punctele extreme. Fiind foarte sinuoasă, există un număr mare de golfuri, estuare și insule. În partea de nord, coasta este mult mai abruptă decât în partea de sud, dar o caracteristică generală este succesiunea de faleze stâncoase și golfuri cu plaje de dimensiuni variate. Porțiunile de coastă sunt denumite fie după culoare
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
golf aproape complet închis cu un număr mare de insule (foarte multe dintre acestea fiind locuite) și cu un număr mare de plaje mici cu nisip fin. Această caracteristică contrastează cu plajele lungi ce se găsesc în sud-estul peninsulei, spre estuarul Loarei. Numărul mare de insule din largul Bretaniei este o altă particularitate, cea mai mare fiind Belle-Île-en-Mer, în continuarea peninsulei Quiberon. Principalele insule sunt: "Bréhat", (Enez Vrihad în bretonă), arhipelagul "Sept-Îles" - șapte insule (ar Jentilez), "Batz" (Enez Vaz), "Ouessant" (Enez
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
gepidă. Prezența lor relativ îndelungată în Transilvania, Oltenia, Banat și Câmpia Tisei le conferă o importanță în descifrarea istoriei României în perioada antichității târzii și a evului mediu timpuriu. Patria originară li s-a aflat inițial în regiunea Mării Baltice, aproape de estuarul Vistulei, de unde, în migrația lor spre sud, gepizii au ajuns în nord-estul Panoniei după ce traversaseră Carpații Nordici. i s-au așezat, în perioada numită "Migrația popoarelor" (), în nordul-vestul Daciei postromane, care, după retragerea romană aureliană, a fost frecvent teritoriu de
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
vânt sunt peninsula Apșeronski și periferiile zonelor Mahacikala și Derbent. Tot acolo a fost înregistrată cel mai înalt val: 11 m. Circularea apei în Marea Caspică este influențată de gurile de vărsare a râurilorși de vânturi. Întrucât cele mai numeroase estuare se găsesc în Caspica de nord, predomină curenții nordici. Curenții intensivi de nord transportă apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una dintre care continuă traiectoria de-a lungul malului vestic
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune. Aceasta se realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba, Sf. Laurențiu). Procesele cu rol secundar însoțesc acțiunea apei marine. Procesele mecanice au o largă desfășurare pe țărmurile înalte și se manifestă prin alunecări, prăbușiri, sufoziune. Ele sunt intensificate de acțiunea valurilor și curenților. Procesele fizico-chimice sunt
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride). Estuarele și deltele reprezintă forme de vărsare ale fluviilor în mare. Estuarele reprezintă guri de vărsare sub formă de pâlnie, ale fluviilor ce debușează în mări cu flux și reflux puternic, capabile să transporte în larg aluviunile cărate de fluviu. Fluxul
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (în regiunile litorale aride). Estuarele și deltele reprezintă forme de vărsare ale fluviilor în mare. Estuarele reprezintă guri de vărsare sub formă de pâlnie, ale fluviilor ce debușează în mări cu flux și reflux puternic, capabile să transporte în larg aluviunile cărate de fluviu. Fluxul înaintează uneori adânc în interiorul continentelor (1700 km la Amazon, 500 km
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
său vitreg, șubredul Ivan, a murit subit la Moscova. Realizează repede că Rusia are nevoie urgentă de o flotă. O creează și prima bătălie navală ia sfârșit în avantajul rușilor. După ce împrăștie navele turcești ancorate în dreptul Azovului, flota țarului blochează estuarul spre a împiedica aprovizionarea. Ofițerii și inginerii austrieci calculează cu atâta precizie unghiul de tragere al tunurilor încât turcii sunt în pericol. Pe 18 iulie 1696 cetatea Azovului se predă. Țarul trimite 50 de bărbați ruși de neam în străinătate
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
( , , sau "Pòmòrze" ) este o regiune istorică care se află de-a lungul coastelor meridionale ale Mării Baltice. Este împărțită între Germania și Polonia și se întinde de la estuarul râului Recknitz în vest, prin delta Odrei, la delta Vistulei în est. Grupările etnice predominante în această regiune sunt polonezi, germani și, în extremitatea sa de est, cașubieni. a fost puternic atinsă de schimbările frontierelor statale și mișcarile migratoare ale
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
poporul a întors la credințele tradiționale slave. În 1176 sau 1182 s-a stabilit o nouă dioceză cu sediul episcopului în Kamień Pomorski, iar chiar mai înainte, în 1152, s-a clădit prima abație în regiune, Abația Stolpe, situată în jurul estuarului râului Peene. În secolul XII a apărut o schiță a următoarei împărțirii regiunii în partea de vest, dominată de ducii din Szczecin și alte orașe aparținând Pomeraniei Occidentale, și partea de est, sub controlul ducilor din Gdańsk. În timpul fragmentării feudale
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
și Platoul Canadian. O mare parte din pădure a fost tăiată pentru a face loc agriculturii și pentru exploatarea lemnului, dar partea care a rămas este bine protejată. În această parte a Canadei, Golful Sfântul Laurențiu este cel mai larg estuar din lume. În timp ce relieful acestor terenuri joase este plat și regulat, batoliți cunoscuți ca Dealurile Monteregian sunt răspândiți pe o linie aproape dreaptă de-a lungul zonei. Cei mai cunoscuți sunt Vîrful Royal din Montreal și Vârful Saint Hilaire. Aceste
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
km distanță de Oceanul Atlantic, la sud de Santander, în Munții Cantabriei. Cursul său în lungime de 600 km se întinde de-a lungul poalelor Munților Pirinei. Este singurul râu din Spania care la varsare prezintă o deltă și nu un estuar. Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de către factorii antropici (adică de om). Fiind foarte lung și lat, prezintă toate tipurile de formațiuni: secțiuni cu apă adâncă lângă baraje sau mică în alte locuri, cu apa repede și învolburată lângă
Ebru () [Corola-website/Science/299943_a_301272]