4,374 matches
-
14.4. Etiologia IRA Etiologia IRA este diversă, pe primele locuri aflându-se hipovolemia absolută și relativă, precum și agresiunea toxică directă a epiteliului tubular, acestea fiind, de altfel, principalele cauze de necroză tubulară acută, forma comună de IRA intrinsecă. Frecvent, etiologia IRA este multifactorială, același pacient suferind degradarea funcției renale datorită, de exemplu, deshidratării, acțiunii medicamentelor care interferă cu autoreglarea renală (AINS, IECA) și a celor nefrotoxice directe (aminoglicozide) și sepsis-ului. Funcție de cauza și sediul agresiunii renale, IRA se clasifică în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se vor ameliora semnificativ după corectarea volumului intravascular și a TA. La subiectul sănătos, dopamina în doză redusă (1-3 μg/kgc/zi) produce vasodilatație renală, natriureză și creșterea RFG. Pe baza acestor constatări, mult timp pacienții cu IRA de diverse etiologii au fost tratați cu dopamină în doză „renală”. De fapt, așa cum au arătat studii și metaanalize recente, dopamina în doză „renală” nu are nici un efect asupra funcției renale, necesității dializei, duratei spitalizării sau mortalității pacienților cu IRA. Mai mult, la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în prevenția IRA nu s-a confirmat în practică. Mai mult, manitolul poate precipita IRA prin diureză excesivă (la pacienții responsivi), respectiv edem pulmonar acut la pacienții hiperhidratați non-responsivi la manitol. Tratamentul afecțiunii specifice care a determinat IRA. Dată fiind etiologia foarte variabilă a IRA (vezi tabelul 2), terapiile specifice sunt foarte variabile. Aceste măsuri terapeutice sunt cunoscute din manualele de medicină internă (de exemplu, pentru insuficiența cardiacă congestivă) sau sunt abordate în alte capitole ale acestui manual. 14.8.4
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Am Soc Nephrol 2001 Feb.:S40-3. Figura 1. Mecanisme fiziopatologice ale lezării renale acute 15. BOALA CRONICĂ DE RINICHI 15.1. Definiția și epidemiologia bolii cronice de rinichi (BCR) Boala cronică de rinichi (BCR) reprezintă un proces fiziopatologic complex, cu etiologie multiplă, care are drept consecință alterarea ireversibilă a structurii și funcției nefronilor, conducând frecvent la boală cronică de rinichi terminală (BCRT, end-stage renal disease), situație în care supraviețuirea pe termen lung nu mai este posibilă în absența substituției cronice a
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
indicațiile medicale în general, frecvența crescută a infecțiilor etc. Consumul cronic de analgezice/antiinflamatoare (mai ales în combinație) în cantități mari reprezintă atât o cauză posibilă de BCR (nefropatia analgezică), cât și de progresie accelerată a disfuncției renale, indiferent de etiologia acesteia. Hiperhomocisteinemia reprezintă un factor de risc cardiovascular recunoscut. Subiecții cu BCR prezintă niveluri crescute ale homocisteinei serice în comparație cu indivizii fără afectare renală. Conform unor date din literatură, hiperhomocisteinemia reprezintă și un factor de risc pentru progresia bolii renale, fără
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
osos anormal de redus; consecințele clinice sunt însă similare celor din hiperparatiroidism; osul adinamic fiind incapabil de a absorbi calciul și fosfații, acestea vor precipita în sânge, determinând calcificări ale țesuturilor moi, în primul rând ale vaselor mari și cordului. Etiologia bolii osoase adinamice este necunoscută; într-o minoritate a cazurilor, se datorează acumulării de aluminiu (tratament intempestiv cu pansamente gastrice conținând săruri de aluminiu) sau tratamentului excesiv cu vitamina D activată. Diagnosticul exact al osteodistrofiei osoase se face prin puncție
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
eficacitatea tratamentului (simptome clinice, examen citologic al dializatului), în funcție de care se decide continuarea sau modificarea sa. în caz de evoluție nefavorabilă, se ia în discuție reevaluarea diagnosticului (peritonită secundară?) sau ablația cateterului de DP. Durata optimă a tratamentului depinde de etiologie și de evoluția clinică. în peritonitele cu germeni Gram-pozitivi (mai puțin cele cu S. aureus), cu germene Gram-negativ unic și în cele cu cultură negativă, antibioticele trebuie continuate cel puțin o săptămână după ce dializatul devine limpede (sau nr. leucocite scade
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Markeri ai leziunii renale, incluzând anomalii ale compoziției sângelui sau urinii sau anomalii la testele imagistice BCR este prezentă indiferent de prezența sau absența leziunilor renale dacă RFG este ≤60 ml/min/1,73 mp pentru ≥3 luni. Tabelul II. Etiologia bolii cronice de rinichi terminale în țările europene Boala Proporția din totalul pacienților dializați ( %) Glomerulonefrite cronice primitive Nefropatii vasculare Nefropatii interstițiale cronice Nefropatie diabetică (tip II - 90 %) Nefropatii ereditare Boli sistemice Cauze nedeterminate 15 - 20 15 - 25 10 - 15 15
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
edeme refractare trebuie avute în vedere următoarele aspecte: - posologia diureticului insuficientă; - nerespectarea regimului hiposodat; - forma galenică necorespunzătoare a diureticului (absența formei retard); - absorbție proastă a diureticului; - durata de acțiune a diureticului prea scurtă. Tratamentul factorilor fiziopatologici ai edemelor depinde de etiologia în cauză. în cazurile în care retenția renală de sodiu este secundară, obiectivul este restabilirea unei volemii eficace normale: creșterea debitului cardiac în cursul insuficienței cardiace congestive, sunt porto-cav în ascita ciroticilor, perfuzie de macromolecule (albumină) înaintea injecției de diuretice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cronică asimptomatică este diferită: • Evaluarea inițială cu cercetarea unei cauze subjacente; • Hipotiroidismul și insuficiența adrenală pot fi cauze posibile; dacă se dovedesc, se impune tratament hormonal; • Cercetarea atentă a medicației posibil incriminate și eventuala ajustare; • Pentru pacienții cu SIADH cu etiologie neidentificată sau care nu pot fi tratați se recomandă măsuri conservative: - restricție de fluide; - agenți farmacologici care antagonizează acțiunea vasopresinei la nivelul tubului colector: demeclocicline 300-900 mg/zi; - antagoniști ai receptorilor vasopresinei (sunt în studiu); - Excreția crescută de solviți: diuretic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de vasodilatație sistemică globală Efect vasoconstrictor pulmonar Pierderea eficacității aminelor presoare dacă pH < 7 Răsunetul hidro-electrolitic: pH < 7,38 (HCO3-) < 22 mmol/l PCO2 < 44 mmHg Kaliemia variabilă (crește în caz de insuficiență renală, post medicamentos) Cloremia este variabilă în funcție de etiologie: (1) crescută: acidoze tubulare, pierderi digestive de bicarbonați, intoxicații cu derivați de acizi clorați; (2) normală: insuficiență renală; (3) scăzută sau normală: exces de aport de acizi exogeni sau endogeni b) Principalele cauze ale acidozei metabolice în funcție de mecanism sunt: pierderea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
HCO3-) > 26 mmol/l, PCO2 > 44 mm Hg; hipokaliemie indusă de alcaloză (kaliemia scade cu 0,4 mmol/l prin creșterea cu 0,1 a pHului); deshidratare extracelulară: hemoconcentrație, natremie normală sau scăzută, insuficiență renală funcțională; hipocloremie, clorurie variabilă (în funcție de etiologie). c) Principalele cauze de alcaloză metabolică A. Alcaloză prin aport excesiv de alcaline: sindromul lapte alcaline din tratamentul ulcerului gastro-duodenal; aport excesiv de bicarbonat sau rebound după corecția unei acidoze metabolice sau a unei hiperkaliemii; administrarea combinată de antiacide nonabsorbabile și de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hemolitice autoimune; Forme severe de policondrită atrofiantă, mai ales cu afectare renală; Sindromul Churg-Strauss, când corticoterapia este insuficientă, sau în formele corticorezistente; Boala Behçet, mai ales în formele oculare; Uveite autoimune; Boala Crohn, pentru prevenirea recăderilor; Crioglobulinemii simptomatice, indiferent de etiologie. 4. Contraindicații: Sarcina (contraindicație relativă, nu au fost demonstrate efecte teratogene) și alăptarea; Alergia la AZA. 5. Precauții: Evitarea expunerii la soare; Diminuarea posologiei în caz de insuficiență hepatică sau renală; Diminuarea posologiei în cazul asocierii cu allopurinol; Supraveghere hematologică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
din nou în contact cu elementele figurate. Plasmafereza se utilizează în boli în care se produc mari cantități de proteine cu proprietăți imunogenice importante (auto-anticorpi). Principalele boli în care intervine acest mecanism patogenic sunt: boala Goodpasture, miastenia gravis, trombocitopenii de etiologie imună, cazurile severe de lupus eritematos sistemic sau glomeruloscleroză focală și segmentală etc. De asemenea, PL se utilizează în boli în care se produc cantități mari de proteine cu diferite proprietăți patogenice (paraproteine, crioglobuline, complexe imune circulante, lipoproteine în cantități
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pune în practică dializa hepatică se numește MARS (Molecular Adsorbents Recirculating System). Principala indicație a dializei hepatice este insuficiența hepatică acută (IHA), survenită pe un ficat anterior indemn sau ca urmare a decompensării unei hepatopatii cronice severe. IHA, indiferent de etiologie (etilică, virală, intoxicații acute cu ciuperci sau cu medicamente), este grevată de o mortalitate foarte ridicată; tratamentul clasic de susținere, cât și metodele „tradiționale” de epurare extrarenală (hemodializa, hemodiafiltrarea, plasmafereza) nu aduc beneficii majore în majoritatea cazurilor. Utilizarea dializei hepatice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ai istoriei Neglijarea factorilor externi Binevoitoare, paternală, adaptată Descriere precisă a comportamentului problemă Identificarea variabilelor actuale, interne și externe Explorarea istoriei Ipoteză(e) explicativă(e) Deductivă, nomologică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ/sistem (fiziopatologie) ← factor biologic (etiologie) Istorică-psihogenetică Raport de cauzalitate liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta o atitudine mai degrabă de provocare în fața obstacolelor decât o atitudine de evitare, ceea ce este probabil câștigul esențial al terapiei sale cognitiv-comportamentale. 7. Afirmarea de sine FrșdȘric Fanget și Bernard Rouchouse∗ 1. Contribuții teoretice Definiție și categorii de comportamente Etiologia absenței afirmării de sine 2. Studiu de caz Analiză funcțională Diagnosticul tulburărilor asociate Evaluarea unei absențe a afirmării de sine Jocuri de rol teste Terapie de grup sau terapie individuală Planul terapiei Terapia de grup Tehnicile generale Desfășurarea ședințelor (terapie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
între ele. Afirmarea de sine și încrederea în sine se referă mai degrabă la comportamente, stima de sine mai degrabă la personalitate. Tratamentul acestor trei domenii este diferit și este important să se facă diferența dintre ele în cadrul analizei funcționale. Etiologia absenței afirmării de sine Cauzele și factorii menținerii absenței afirmării de sine sunt, schematic, de patru categorii. Non-dreptul personal este un factor cognitiv: pacienții implicați nu-și permit să se afirme: ei cred că a cere, a refuza sau a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de sine necesită participarea acestor terapeuți ca asistenți, alături de animatori experimentați și supervizarea lor de către un terapeut experimentat. 8. Fobia socială Christophe Andrș∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Criterii diagnostice Principalele simptome Forme clinice Diagnostic diferențial și comorbiditate Epidemiologie și evoluție Etiologii 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Analiza funcțională Alte informații Descrierea globală a tratamentului Sedințele de evaluare și de motivare Terapia individuală Grupul de expunere Activitățile de menținere Rezultate și comentarii 3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Terapeuții și-au
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
necunoscute și/sau neobișnuite). Aproximativ o treime dintre copiii care au acest patern bio-comportamental (în cadrul căruia regăsim și semnele unei activări simpatice intense în situația respectivă) prezintă un risc de dezvoltare ulterioară a fobiei sociale sau a tulburării de panică. Etiologii Intr-un efort firesc de a se înțelege pe sine, dar uneori și din preocuparea de a-și ajuta proprii lor copii să evite să trăiască aceleași suferințe, pacienții își pun întotdeauna problema originii tulburării lor. Datele actuale oferite de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Recent, acesta a constituit obiect de controverse și a suscitat numeroase intervenții, provenind în special din direcția asociațiilor victimelor. 1. Contribuții teoretice Criteriile stresului post-traumatic Dispunem, în prezent, de criteriile DSM care fac din stresul post-traumatic singura tulburare a cărei etiologie este cunoscută. Totuși, legătura dintre traumatism și răspunsul la stres nu este întotdeauna evidentă. Traumatism și memorie Există cazuri în legătură cu care nu există nici o ambiguitate: o rană pe un câmp de bătălie, un accident de mașină, violențe observate sau prezentate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o treime bărbați. 15% dintre militarii expuși operațiunilor, cât și 50% dintre prizonierii de război și mai mult de 75% dintre victimele unui viol suferă de această tulburare. S-a constatat o comorbiditate frecventă cu tulburările anxioase, schizofrenia și depresia. Etiologie Principalii factori de risc, înainte de producerea traumei, sunt traumele sexuale precoce, existența unei prime traume care a pus în pericol viața subiectului sau a unei persoane apropiate, problemele psihologice și psihiatrice, separarea și utilizarea drogurilor. Subiecții care suferă de tulburări
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități și cu diverse mijloace, iar pe de altă parte, victima sau victimele care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și epurări pe considerente ideologice, recrutări de profesori și studenți mai mult decât dubioase, Înscenări incredibile, practici didactice Înapoiate, contrafaceri și duplicități condamnabile. Existența cotidiană era marcată de ubicuitatea fricii. Radu Clit devine un expert al descrierii acesteia. Având o etiologie complicată, dar ținând - până la un punct - de normalitatea umană, această stare a avut În comunism o existență plenară, marcând acțiuni și destine. Totalitarismul comunism a ridicat teroarea la strategie de stat, de pârghie sigură de directivare și manipulare. Autorul menționat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amplificare a faptelor de violență și agresivitate îndreptate împotriva vieții și integrității fizice a persoanelor, ce produc numeroase victime umane și prejudicii materiale, generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și cele comise asupra persoanei și patrimoniului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]