2,623 matches
-
însemnări, cronici. Colaborează cu poezie V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Botta, Mihai Beniuc, Ion Bălan, Emil Giurgiuca, N.I. Herescu, Virgil Nistor, Iulian Vesper, D. Ciurezu, Vlaicu Bârnă; semnează eseuri Basil Munteanu, Octavian C. Tăslăuanu, Dan Botta, Th. Capidan (un studiu etnografic despre aromani, publicat în numărul 2/1941), Mircea Vulcănescu, Sever Pop, Al. Busuioceanu, G. Murnu. În numărul 2/1941 apar fragmente din românul istoric Marcu Crăișorul de Anton Balotă. Cronică literară este semnată de Dragoș Vrânceanu și Emil Giurgiuca, iar
DACIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286648_a_287977]
-
Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A. Lupeanu, Datinile noastre de Crăciun, Folcloriștii Blajului, Ion Pop-Câmpeanu, Plantele în poezia populară). Revista dă indicații cum să se culeagă folclorul și își informează cititorii despre înființarea la Cluj a Societății Etnografice, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, sau despre activitatea Astrei. Mai colaborează Al. Viciu, G. Bichigean, Petrea Dascălul, Lucian Costin, N.I. Dumitrașcu, Ion Bianu, Șt. St. Tuțescu, A. Anderco, Em. Elefterescu, Ștefan Pop, At. Popa, D. Măgdaș, Gr. Calianu, Iosif N.
COMOARA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
sugestivă, să analizeze minuțios și detașat conflictele integrate în narațiune. De remarcat că, totuși, traducerile prezente în C. selectează mari scriitori (Turgheniev, A. N. Ostrovski, Dostoievski, Flaubert, Zola ș.a.). Notabil este, de asemenea, interesul arătat creației populare. Sunt inserate informații etnografice, se traduc lucrări teoretice, apar câteva studii care indică drept necesară culegerea fidelă (I. Nădejde, M. Schwarzfeld), se publică folclor din mai toate provinciile românești, sunt tipărite câteva poezii populare comunicate de I. Creangă, deși, tot aici, prolificul Th. D.
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
interpretarea literaturii populare. O poziție categorică adoptă, în această privință, A. Lambrior, în studiul Literatura poporană (1874), unde susține necesitatea culegerii nu numai exacte, dar și în totalitate a variantelor, spre a se putea alcătui un corpus, util pentru studiile etnografice, istorice și lingvistice. Atitudinea este caracteristică tuturor lucrărilor despre folclor tipărite în C.l., care a respins orice interpretare falsă, făcută din punctul de vedere al latiniștilor. Așa au procedat, de exemplu, I. D. Caragiani, G. Vârnav-Liteanu, G. I. Pitiș, M. Strajanu
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
până la organizarea statelor feudale românești. Pentru credibilitate sunt amintiți istoricii „Dion, Evtropii, Carion, Cavații, Bonfin-ungur” ș.a., precum și mărturii ale contemporanilor italieni, uimiți de asemănarea limbii și moravurilor la italieni și la români. Argumentele istorice și lingvistice sunt dublate de probele etnografice, toate înmulțite de Dimitrie Cantemir în monografia Descriptio Moldaviae. Pentru forma lucrărilor în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
deși în realitate au doar puține elemente livrești și mărturisesc o vagă influență a lui V. Alecsandri și, poate, a lui G. Coșbuc. Sunt, în fapt, rezultatul impresiilor puternice lăsate de amintirea lumii în care a copilărit, de particularitățile ei etnografice. Pe lângă „angucitori” (cimilituri) și poezii populare (culese din împrejurimile satului natal și publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
și putreziciune, vălmășagul de patimi, viclenii și cruzimi, orgolii, ambiții, ipocrizii, de intrigi și lupte pentru putere, adevăratul chip a ceea ce se ascunde „sub strălucirea purpurei bizantine”, acolo, în jurul tronului împărătesc, a cărui fascinație orbește, distruge. La Emanoil Bucuța, pretextul etnografic generează o poematizare fastuos calofilă (revărsare de detalii plastice, într-o cuprindere barocă, sinteză de reverie și ceremonial) a „spațiului” dobrogean (Fuga lui Șefki). E multă culoare și atmosferă balcanică, dar și, mai larg, orientală, în proza lui Panait Istrati
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei sale de culegător, exeget, metodolog
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
1919, când se înapoiază la Brașov, B. călătorește în Suedia, Norvegia, Franța, pledând, oricând i se ivește prilejul, cauza Ardealului său. Făcea parte din Consiliul Național al Unității Românilor, în care calitate a colaborat, la Paris (1918-1919), la alcătuirea hărții etnografice a Transilvaniei. A fost inspector școlar (1924-1925), preot paroh la biserica „Sf. Nicolae” din Șchei și protopop al Brașovului (din 1924), președinte al Eforiei școlilor românești ortodoxe din Brașov (din 1925). Între 1928 și 1931, a fost vicepreședinte al Senatului
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
sale de fin observator al realităților sociale și economice. Proza scurtă, risipită în revistele „Vrerea”, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, „Orizont”, nu se ridică la nivelul romanului. B. este și autorul unor volume în care reportajul literar se îmbină cu studiul etnografic și cu cercetarea sociologică. Scriitorul a coordonat, de asemenea, o valoroasă antologie (Poezia nouă bănățeană, 1944), prin care a încercat să impună atenției cititorilor un grup de tineri poeți, dintre care unii au confirmat previziunile editorului. SCRIERI: Oameni și locuri
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
populare la români, CL, 1879, 10; T. T. Burada, Bocete populare române, CL, 1879, 2, 7; T. T. Burada, Cântece de miriologhi, CL, 1883, 12; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 165-167; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1972, 7-28; I. C. Chițimia, Cântece populare funerare, RITL, 1959, 3-4; I. C. Chițimia, Bocetul românesc în interpretarea lui George Coșbuc, LL, 1966; Gheorghe Vrabie, Folclorul, București, 1970, 250-275; Ist. lit., I
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
41-53; Ernest Bernea, Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976, passim; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 192-217; Dicț. lit. 1900, 106-107; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 446-496; Ion H. Ciubotaru, Cântecul funerar și contextul său etnografic (Moldova), în Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), Iași, 1986, I-CXXXV. I.H.C.
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
seria de nouă studii ale lui Marcu Beza despre vestigiile românești din Balcani și din Orientul Apropiat, dar și alte contribuții aparținând lui Scarlat Lambrino, Radu Vulpe, Radu Rosetti, C. Mătasă, Const. Moisil. Notabile sunt și articolele pe teme filologice, etnografice, sociologice, pedagogice, geografice, medicale, colaboratorii fiind în general nume de seamă ale științei românești: Traian Herseni, Al. Borza, Valeriu L. Bologa, Gr. Antipa ș.a. Acoperirea atâtor domenii conferă revistei un caracter aproape enciclopedic, diversitatea fiind, alături de valoarea informației și de
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
1940, Arborea, j. Botoșani), etnolog și istoric literar. Este fiul Elenei (n. Sauciuc) și al lui Haralambie Ciubotaru, țărani. După ce face liceul la Dorohoi și, între 1961 și 1966, Facultatea de Filologie a Universității din Iași, devine muzeolog la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași (1966-1967), iar din 1968, cercetător la sectorul de folclor al Institutului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, Filiala Iași. Își ia doctoratul în etnologie cu teza Cântecul funerar și contextul său etnografic pe Valea
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași (1966-1967), iar din 1968, cercetător la sectorul de folclor al Institutului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, Filiala Iași. Își ia doctoratul în etnologie cu teza Cântecul funerar și contextul său etnografic pe Valea Șomuzului Mare, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca în 1978. Colaborează la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), redactând articole despre folcloriști, genuri, specii folclorice și reviste de specialitate. Din octombrie 1991
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
anii 1979 și 1991, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei (zece volume). În principalele lucrări ale lui C. fie că este vorba de cercetarea unei localități (Vânătorii, 1971), fie a unui gen, fie, în fine, a unei zone etnografice, tratarea este de regulă monografică. Cercetarea ceremonialului funebru din Moldova are, prin D. Cantemir, Al. Lambrior, T.T. Burada, S. Fl. Marian, Elena Niculiță-Voronca și T. Pamfile, o veche tradiție. Dar C. propune în Marea trecere (1999) nu o confirmare a
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
cu aparatură specializată, cât și prin dezvoltările teoretice de temeinică ținută științifică). Fenomenul este abordat în întreaga sa complexitate, având în vedere și zonele ignorate până atunci sau mai slab cercetate. Într-o primă secțiune a studiului, autorul analizează contextul etnografic al cântecului funerar în Moldova, iar în cea de-a doua - cântecele de înmormântare, bocetele, cântecele ritual-ceremoniale, verșurile funebre. Bocetele îi rețin cu precădere atenția, fiindcă ele „se remarcă prin realizări artistice deosebite și prin capacitatea de a pune în
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
pe întreg spațiul carpato-dunărean”. Un bogat capitol inventariază motivele existente în cântecele funebre din Moldova. În Valea Șomuzului Mare (I-II, 1991), C. realizează o monografie nu doar a spiritualității zonei situate în Podișul Sucevei, ci și a coordonatelor ei etnografice. Investigarea etnografică și folclorică a cincizeci de localități, de-a lungul a mai bine de două decenii, a determinat lărgirea ariei de cercetare, mulți locuitori din zonă fiind urmașii unor băjenari din Transilvania. Constatarea unor identități între folclorul șomuzean și
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
spațiul carpato-dunărean”. Un bogat capitol inventariază motivele existente în cântecele funebre din Moldova. În Valea Șomuzului Mare (I-II, 1991), C. realizează o monografie nu doar a spiritualității zonei situate în Podișul Sucevei, ci și a coordonatelor ei etnografice. Investigarea etnografică și folclorică a cincizeci de localități, de-a lungul a mai bine de două decenii, a determinat lărgirea ariei de cercetare, mulți locuitori din zonă fiind urmașii unor băjenari din Transilvania. Constatarea unor identități între folclorul șomuzean și cel transilvănean
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, în cadrul căreia universul culturii populare este investigat în toată complexitatea sa (fondul arhivistic conține peste 170 000 de documente etnofolclorice). SCRIERI: Chestionar folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din Moldova și identitatea lor etnică, CRC, 2002, 11; Dumitru Pop, O monografie etnologică esențială, TR, 2003, 9. I.D.
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste demersuri culturale, unde analiza etnografică se îmbină cu ideologia naționalistă, culturalul cu politicul, istoricul cu literarul, sunt, în esența lor, convergente. Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace (I-IV, 1917-1918), memorialistica din Amintiri și portrete (1975; Premiul Uniunii Scriitorilor), ca și studiul Originile, dezvoltarea și
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
în gură ca un ornament, iar dinții de animale pot fi purtați la gât ca o bijuterie. Apare dintele util și dintele estetic (de exemplu: cel îmbrăcat în aur - fără a exista o motivație medicală - obicei răspândit în unele zone etnografice din țară). Dintele economic este și un simbol de statut social, deci un dinte simbolic. Fiecare parte din corpul nostru are și o valoare simbolică pentru personalitatea noastră; investim organul cu o însemnătate ce nu are legătură directă cu fiziologia
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
să ajungă la neatârnare și să inspire spaimă, iar pe de alta căutau a-nmuia guvernul împărătesc prin dese prădăciuni în învecinatele provincii bizantine. Regatul Asanizilor, foarte amestecat în privirea originei, compunerii și direcției, de-o formă hibridă în privire etnografică, a limbilor și a elementului politic, își avea punctul său de gravitație în antipatia comună a populațiunilor sale contra împărăției romane din Răsărit, acest protivnic de căpetenie urât tuturor câți nu erau greci, precum și în ținerea la un loc, dictată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
București, 1913. 4. „Metalul - mai cu seamă sub formă tăioasă, cum ar fi cuțitul... - e și azi considerat ca un bun apărător contra spiritelor rele, chiar în Europa” (5, p. 195). 5. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric. Spicuiri folklorice și etnografice comparate, Editura Minerva, București, 1979. 6. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 7. Dumitru Berciu, Arta traco-getică, Editura Academiei, București, 1969. 8. Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]