924 matches
-
fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca faze evolutive ale credinței religioase, îi apar lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă de criterii imaginare. El nu contestă existența acestor forme religioase, pe care etnologia o confirmă, ci concepția ce stă la baza interpretării. Realitatea studiată fără idei apriorice, dar documentar și obiectiv, ne duce la concluzia contrară și anume: nu politeismul polimorfic e forma originară de religie, ci monoteismul, care a fost degradat ulterior
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei este să recreeze lumea în mod spiritual. Cartea Cărților ne învață că formele de cultură s-au născut în jurul cultului religios și artele au fost inspirate omului pentru a sluji pompa și frumusețea cultului. Datele cele mai recente ale etnologiei ne spun cu alt grai același lucru. Există deci o legătură intimă, de la început, între religie și artă, legătură pe care istoria creștinismului o proclamă prin cea mai bogată înflorire, pe care artele au trăit-o pe tulpina credinței. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creații de cultură și de civilizație. Pe de altă parte, creația omenească apare de la început în simbioză organică cu religia și se simte legată de ca ca o fiică de mamă. Aceste motive, în care datele cele mai recente ale etnologiei concordă cu imaginea despre lume, pe care ne-o dă Biblia, ne îndreptățesc, credem, să formulăm ideea că: întreaga creație omenească se naște din nostalgia paradisului. În nostalgia paradisului noi vedem sentimentul adânc și universal omenesc, din a cărui substanță
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
peste toate locurile globului terestru, ne vorbește, ca însăși universalitatea credinței în Dumnezeu, de un destin originar și de un destin final al omenirii. Am amintit în cursul expunerii noastre, și nu e nevoie să revenim asupra acestui lucru, că etnologia contemporană, așezată într-adevăr pe baze științifice, studiind îndelung și amănunțit la fața locului viața celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele noi ale etnologiei religioase. Popoarele primitive, la care nu se găsesc sau aproape nu se găsesc urme de totemism, de animism și celelalte forme degenerate de religie, cred într-o ființă supremă, spirituală și veșnică, în care văd pe tatăl ceresc al omului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52 de subteme 133. Utilitatea acestor clasificări este enormă pentru antropologie și etnologie, dar aproape inexistentă pentru lingvistică. Din perspectiva acesteia din urmă, indiferent dacă aleg ca bază a clasificării cuvintele-temă sau sfera de activitate pe care o vizează proverbul, studiile tematologice neglijează de fiecare dată planul expresiei și comit astfel o eroare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de pitoresc ?i de reverie. F?r? �ndoial?, acestea s�nt semne precursoare ale eclectismului, �mbog??it �n secolul al XIX-lea prin l?rgirea considerabil? a op?iuni-lor posibile pentru modelele furnizate de progresul istoriei, al arheologiei ?i al etnologiei ?i vehiculate de nume-roase publică?îi precum: The Architectural Antiquities of Great Britain (21 de volume, 1820-1878) de Nodier ?i Taylor, �difices de la Rome moderne (1840-1857) de P.�Letarouilly; Denkm�ler der deutschen Baukunst (1815-1818) de G. Moller; sau Espa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
99 102 103 106 107 109 113 113 124 132 135 141 141 143 145 147 151 154 158 160 162 164 166 173 177 183 �n aceea?i colec?ie au mai ap?rut: Na?ionalismele europene, Paul Sabourin Etnologia Europei, Jean Cuisener Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler PRINTED ÎN ROMÂNIA � Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-?tiin?ific? Ia?i ��str. Lascăr Catargi nr. 43 ��C.P. 161���cod 700107 Țel./ Fax: 032/230197 ��euroedit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1856, s-a despărțit de soț și a plecat în Occident, stabilindu-se în Elveția, la Arau. Opera sa a fost variată, ea cuprinzând teme de istorie, politică socială, economie politică, religie, feminism, poezie populară sau pagini de istorie, etnografie, etnologie și folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană și engleză. În corespondența cu Giuseppe Garibaldi își expune ideile politice, propunând un plan de federație, formată din state independente, în Balcani care să cuprindă pe italieni
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
răspăr cu evoluțiile de aiurea, un model local, provincial (a cărei țintă era una demopolitică), de a judeca limitele corpului uman și șansele sale de ameliorare. Îndeosebi în anii tensionați de după 1933 (să nu eludăm Congresul internațional de antropologie și etnologie, care se va ține, în 1938, la Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
una demopolitică), de a judeca limitele corpului uman și șansele sale de ameliorare. Îndeosebi în anii tensionați de după 1933 (să nu eludăm Congresul internațional de antropologie și etnologie, care se va ține, în 1938, la Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante ale neamului românesc: sănătate, educație și economie. Eugeniștii transilvăneni conturau în fapt tendința
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care se pregătește de nuntă cu căpitanul Manuilă (ipostază în care este vie), Dorina din palatul de sticlă (în care este moartă) și Dorina din insula apoteozei solare, unde și-a lepădat veșmintele și aparține luminii. În studiile sale de etnologie și mitologie, Eliade arată că, pentru a intra în insula transcendentală de tip Svetadvâpa - "insula albă" - Insula Șerpilor, Insula lui Euthanasius, este necesară depășirea condiției umane, reîntoarcerea în starea adamică, paradisiacă; insula transcendentă este un simbol al realității absolute, imutabile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mântuleasa este un loc sacru, privilegiat, într-o geografie mitică din care face parte și Insula Șerpilor unde dispare Darvari, simbol al unei realități absolute, populată de ființe-arhetip, care nu devin (despre simbolismul insulei vorbește Eliade în studiile sale de etnologie și mitologie 489). 4.8.2. Șanțurile Mitologia comorilor se prelungește în nuvela Șanțurile, în proiect inițial, Bătălia de la Oglindești. Titlul proiectului, menit să păcălească pe cititor, exprima intenția autorului "de a arăta cum "românii au sabotat istoria"", deoarece bătălia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. Eliade, Mircea, "Arhetipuri și repetare", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. Eliade, Mircea, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, Europa, Asia, America...Corespondență, vol. III, R-Z, îngrijirea ediției și indice de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 2004. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han: studii comparative despre religiile și folclorul Daciei și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
I, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Jurnalul portughez și alte scrieri, volumul I, Humanitas, București, 2006. Eliade, Mircea, Memorii (1907-1960), Humanitas, București, 1991, 1997. Eliade, Mircea, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992. Eliade, Mircea, " Mitul eternei reîntoarceri", în Eseuri, Editura Științifică, București, 1991. Eliade, Mircea, Morfologia religiilor. Prolegomene, Editura Jurnalul Literar, București, 1993. Eliade, Mircea, Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, Humanitas, București, 1994. Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și profanul, Editura Humanitas, București, 2000, p. 109. 3 Ibidem, p. 99. 4 Ibidem, p. 118. 5 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 166. 6 Idem, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 137-138. 7 Idem, Jurnal, vol. I, Humanitas, București, 1993, p. 459. 8 Florin Țurcanu, Mircea Eliade: prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2005, p. 272. 9 Mircea Eliade, Europa, Asia, America... Corespondență, vol. III
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Toma Pavel, op. cit, pp. 54-55. 16 Ibidem, p. 61. 17 Constantin Noica, op. cit., p. 176. 18 Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1991, 1997, pp. 114-115. 19 Idem, "Comentarii la legenda Meșterului Manole", în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 31. 20 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 11. 21 Florin Țurcanu, op. cit., p. 32. 22 Interviul a fost acordat de către Alain Paruit, Martei Petreu și lui Ion Vartic în mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 91. 66 Florin Țurcanu, op. cit., pp. 125-126. 67 Matei Călinescu, op. cit., pp. 165-166 (nota 14). 68 Ștefan Borbély, op. cit., p. 45. 69 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 225. 70 Idem, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 157. 71 Ibidem, p. 189. 72 Ibidem, p. 190. 73 Mircea Eliade, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 139. Într-o scrisoare adresată lui Stig Wikander, din 22 iulie 1951, Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Acest eșec explică semnificația pe care autoarea o dă patronimului personajului a cărui semnificație este pragmatismul (haznă < magh. haszon= folos) și nicidecum profunzimea (tc. hazyne=bazin subteran) și intră în relație cu ceea ce Eliade afirmă în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 266: eroul, ca și sfântul, trebuie să realizeze ceea ce se numește phalatrishna vairagya, "renunțarea la fructul acțiunilor sale". 46 Mircea Eliade, Nuntă în cer, Editura "Eus", Chișinău, 1995, pp. 33-34. 47 Sabina Fânaru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
319 Ștefan Borbély, op. cit., p. 132. 320 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 172. 321 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 200. 322 Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, în Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 119. 323 Idem, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 190. 324 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 202. 325 Nicolae Baltă, Labirintul interpretării, în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
216. 359 Idem, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 267-268. 360 Ibidem, p. 269. 361 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 52. 362 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 224. 363 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 210, despre numele epifanic al personajului: "nume care conține ascuns numele lui Dumnezeu". 364 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, pp.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
despre posibila identificare a lui Lixandru cu anchetatorul Dumitrescu, fără a avea în vedere și etimologiile, vorbește și Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 145. 422 Mircea Eliade, op. cit., p. 161. 423 Ibidem, p. 104. 424 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 177-178: Eliade își exprima convingerea că la baza credințelor populare stau fapte și nu creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității specifice mentalității primitive, legile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
115. 428 Eugen Simion, op. cit., p. 265. 429 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 475. 430 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 1992, p. 96. 431 Ibidem, p. 99. 432 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 48. 433 cf. Tudor Pamfile, op. cit., p. 88. 434 Z. Panțu, Plantele cunoscute de poporul român, p. 96, apud Tudor Pamfile, op. cit., p. 88. 435 Mircea Eliade, op. cit., p. 241. 436 Ibidem, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade, op. cit., pp. 140-141. 483 Matei Călinescu, op. cit., p. 168. 484 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 133. 485 Ibidem, pp. 131-132. 486 Ibidem, p. 128. 487 Ibidem, p. 132. 488 Ibidem, p. 139. 489 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 321-322. 490 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 460. 491 Tudor Pamfile, op. cit., pp. 325-328. 492 Ibidem, p. 391. 493 Ibidem, p. 409. 494 Ibidem, p. 412. 495 Ibidem
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]