926 matches
-
a obținut doctoratul în filologie (1962) cu teza Balada populară „Miorița”. Din 1962 devine colaborator științific în secția de folcloristică a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Publică la „Limbă și literatură moldovenească”, „Revista de etnologie” ș.a. A făcut parte din colectivul care a realizat lucrarea Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A înregistrat materiale etnografice și folclorice în majoritatea localităților din Republica Moldova și în cele românești din regiunile Cernăuți, Odessa și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
Gage. Și-a luat doctoratul în filologie în 1974, cu teza Baudelaire și poeții români. Corespondențe ale spiritului poetic. Este membru în Authors Guild of India (din 1978), președinte al Asociației Culturale Româno-Indiene (din 1992), vicepeședinte al Societății Române de Etnologie, membru în International Association of Educators for World Peace și în International Union of Anthropological and Ethnological Sciences. A organizat Academia Internațională „Mihai Eminescu” în New Delhi (1981) și Grupul Român pentru Pugwash. A editat cărți și reviste în România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
natal (1938-1943), iar la Iași Liceul Național (1943-1951) și Facultatea de Filologie (1951-1956). După absolvire devine bibliotecar la Biblioteca „Gh. Asachi” (1956-1958), apoi preparator în cadrul Facultății de Filologie ieșene, la Catedra de literatură română și comparată, pentru disciplinele folclor literar, etnologie și estetică, construindu-și o carieră didactică până la gradul de profesor (din 1992). Obține doctoratul cu teza Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poesis”, „Dacia literară”, „Neamul românesc literar”, „Semn” (Bălți), „Datina”, „Porto-Franco”, „Oglinda literară”, „Ateneu”, „Bucovina literară”, „Saeculum”. În 2001, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
edit., Iași, 1975; Mihail Sadoveanu, Poezia populară, pref. edit., Iași, 1981, Spre Emaus, pref. edit., cu o Predoslovie de Bartolomeu V. Anania, Iași, 1993; Alexandru Vasiliu-Tătăruș, Literatură populară din Moldova, introd. edit., București, 1984; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. edit., Iași, 1992 (în colaborare cu Magda Ursache), Arta de a muri, pref. edit., Iași, 1993 (în colaborare cu Magda Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfața edit., Iași, 1994 (în colaborare cu Magda Ursache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
ființei naționale, CRC, 2001, 6; Camelia Burghele, Despre frumusețea cazului Mărie, CL, 2001, 8; Ion Buzași, „Doina”, ALA, 2001, 585; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Ilie Moise, Profesorul Petru Ursache la 70 de ani, „Studii și comunicări de etnologie”, 2001; Maria Andrei, „Etnoestetica”, „Revista de etnologie” (Timișoara), 2001; Cornel Ducan, „Cazul Mărie” sau Despre o cazuistică a frumuseții tradiționale românești, „Suflet oltenesc”, 2002, 2; Gheorghe Lupu, Porni Luceafărul, „Crai nou”, 2002, 20 aprilie; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 425-426; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Despre frumusețea cazului Mărie, CL, 2001, 8; Ion Buzași, „Doina”, ALA, 2001, 585; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Ilie Moise, Profesorul Petru Ursache la 70 de ani, „Studii și comunicări de etnologie”, 2001; Maria Andrei, „Etnoestetica”, „Revista de etnologie” (Timișoara), 2001; Cornel Ducan, „Cazul Mărie” sau Despre o cazuistică a frumuseții tradiționale românești, „Suflet oltenesc”, 2002, 2; Gheorghe Lupu, Porni Luceafărul, „Crai nou”, 2002, 20 aprilie; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 425-426; Constantin Cubleșan, Doina, expresie a mentalului românesc, „Cetatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca obiect, elemente care au fost inițiate pe terenul limbii engleze și au fost receptate de majoritatea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un derivat pe terenul limbii portugheze) de la care s-a format derivatul democratizaçăo "democratizare". Pe de altă parte, de la gr. éthnos a rezultat în portugheză prefixoidul etn(o)-, cu care s-au realizat mai multe derivate: etnogenia, etnografia, etnográfico, etnógrafo, etnologia, etnólogo, etnonímia. Adjectivul etnico a fost însă împrumutat din greacă, unde are forma ethnikós. Elementul germanic se regăsește în portugheză în împrumutul folclore < engl. folklore și în derivatele de la el: folclórico [fol΄kloricu], folclorista [folklo΄ri(t(]. O comparație între
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit naród cu mai multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate limbile europene, neogreaca nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
filologie, obiectivele esențiale fiind dovedirea originii romane a poporului român, a continuității lui în Dacia și a latinității limbii române. Pe lângă istorii, gramatici, dicționare, au fost întocmite cărți și broșuri de inițiere în filosofie, logică, etică, teologie, științe juridice, geografie, etnologie, științele naturii, precum și de îndrumare practică: pomărit, creșterea stupilor etc. Profesori, mulți dintre ei, la Blaj, sprijinitori cu toții ai școlilor românești din Transilvania, iluminiștii ardeleni au creat un învățământ ce avea să devină model pentru cel din Principate, întemeiat, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
Este fiul Anei Vulcănescu (n. Ionescu), muncitoare, și al lui Horia Vulcănescu, tehnician cadastral. Urmează școala primară și patru clase de liceu la Galați, continuă la Liceul „Spiru Haret” din București, unde va face și studii de sociologia culturii și etnologie la Facultatea de Litere și Filosofie (1934-1937). E profesor de filosofie și drept (1937-1950), de drept și chimie (1950-1957) la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, la Giurgiu și București. Sub îndrumarea lui D. Gusti, își ia doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
implicațiile mitologice ale acestor forme de folclor ludic și propune o nouă clasificare a lor. SCRIERI: Chestionar mitologic, Târgoviște, 1938; Două tipuri de mitologie română, București, 1944; Fenomenul horal, Craiova, 1944; Boșimanii, București, 1967; Etnografia: știința culturii populare, București, 1968; Etnologie juridică, București, 1970; Incașii, București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
1968; Etnologie juridică, București, 1970; Incașii, București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
București, 1970; Măștile populare, București, 1970; L’Écho de quelques monuments mégalithiques dans le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista de filosofie”, 1982, 2; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista de filosofie”, 1982, 2; Paul Caravia, Enciclopedia mitologiei românești, RL, 1985, 43; Valeriu Rusu, „Mitologie română”, SPM, 1985, 48; Silviu Angelescu, Portretul literar, București, 1985, 200-201; Mihai Rădulescu, Restituirea mitologiei române, LCF, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
române, LCF, 1986, 5; Mihai Coman, O sinteză discutabilă, SLAST, 1986, 12-14; Ion Itu, „Mitologie română”, AST, 1987, 8; Vasile Vetișanu, Germina Comanici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 198-202; Datcu, Dicț. etnolog., II, 284-286; Rusu, Membrii Academiei, 563-564; Ioan Godea, Etnologia română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat, București, 2002, 411-414. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
G. "Viața socială"; H. "Interacțiunea socială"; J. "Comunicarea"; K. "Poziția socială"; L. "Convenții și norme"; M. "A deprinde și a învăța"; T. "Timpul și spațiul"), iar, în cadrul acestora, 52 de subteme 133. Utilitatea acestor clasificări este enormă pentru antropologie și etnologie, dar aproape inexistentă pentru lingvistică. Din perspectiva acesteia din urmă, indiferent dacă aleg ca bază a clasificării cuvintele-temă sau sfera de activitate pe care o vizează proverbul, studiile tematologice neglijează de fiecare dată planul expresiei și comit astfel o eroare
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care are rol de cadru de referință1. Povestirea traiectoriilor de carieră-viață în formă autoreflexivă, scrisă șidestinată publicării, în care autorii înșiși se pun în scenă, fără intruziunea cercetătorului, oferă un material documentar foarte valoros pentru toate științele socio-umane (antropologie, sociologie, etnologie, psihologie, istorie, filologie, științele educației etc.) care, cel puțin în ultimii treizeci de ani, se deschid către cercetarea calitativă, istoria vieții și metoda biografică. De asemenea, lectura acestor texte este pentru orice cititor un câștig în planul conștientizării prin conexiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion”, „Convorbiri literare”, „Mișcarea literară”, „Discobolul”, „Echinox”, „artPanorama” ș.a. Este director-fondator al revistei de etnologie „Zestrea” (1998). Principiul disoluției pare să caracterizeze toate scrierile lui U. Mai întâi e vorba de o disoluție a genurilor: indiferent de (sub)titlurile anunțate, autorul se complace în a topi convențiile generice într-un continuum discursiv, în care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
de Filologie a Universității din Iași, devine muzeolog la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași (1966-1967), iar din 1968, cercetător la sectorul de folclor al Institutului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, Filiala Iași. Își ia doctoratul în etnologie cu teza Cântecul funerar și contextul său etnografic pe Valea Șomuzului Mare, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca în 1978. Colaborează la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), redactând articole despre folcloriști, genuri, specii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
halta Găneasa cine să se uite! țuica a stat în buruieni, jumătate de sticlă pe cărare, rîzi dintr-un dinte, cît mai ai, pălărie, coatele au împuns aerul, vin de la muncă, de la oraș! termină sticla, ai băut mai mult decît etnologia, vie cît ruralitatea Dunării, ai băut etiologia, se bea la cîmp cu bota, cu botul, cotloane de adăpat ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]