977 matches
-
stil de instruire; sănătate (echilibru) mentală; ethos și autoritate morală recunoscute; timp alocat pregătirii și autoperfecționării; preocupare pentru transferul și/sau conversia de know-how predării în know-how de învățare; inovație; umor creativ și entuziasm; echilibrul conduitei stimulative/punitive; calitatea proceselor evaluative etc. 7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
care vine în completarea celor două condiții rezumate mai sus, se traduce prin necesitatea de a ajunge la o explicație și la un cod comun în raport cu fenomenele și obiectele de RS. Ea se concretizează prin conversații și formulări descriptive și evaluative ale obiectului, în interacțiune cu membrii grupurilor de apartenență sau de referință. Scopul acestor tranzacții verbale și cognitive este de a ajunge la un acord asupra conținutului RS și de a reduce complexitatea unei probleme pentru a o adapta imperativelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
tipurile de raporturi sociale și divers formulate în multiplele straturi ale societății. Acest mecanism se manifestă printr-un uzaj finalizat, incarnînd interese sau, cu alte cuvinte, printr-o instrumentalizare a obiectului reprezentat de către actori. Un anume sens sau o orientare evaluativă sânt date categoriilor descriptive care au fost selecționate, structurate într-un model figurativ, iar apoi naturalizate. De exemplu, psihanaliza va exprima sau incarna un atribut al grupurilor sociale (bogații, femeile, intelectualii), relațiile dintre acestea (lupte de clasă, antagonism franco-american), un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
centrale și periferice, bazîn-du-ne pe anumite precizări făcute de Moscovici (1976, pp. 65-72). Structurarea unei RS se efectuează, într-adevăr, în jurul: informației despre obiect (cunoștințe și conținuturi); cîmpului și înlănțuirii elementelor unui astfel de sistem (organizări); atitudinii care corespunde orientării evaluative globale sau reacțiilor pozitive sau negative față de un același obiect. Conținutul unei reprezentări se poate împărți în cogniții descriptive, care definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe marginea calității și folosinței acestuia. Această dublă funcționalitate se aplică atît
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și conținuturi); cîmpului și înlănțuirii elementelor unui astfel de sistem (organizări); atitudinii care corespunde orientării evaluative globale sau reacțiilor pozitive sau negative față de un același obiect. Conținutul unei reprezentări se poate împărți în cogniții descriptive, care definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe marginea calității și folosinței acestuia. Această dublă funcționalitate se aplică atît la nivelul nucleului central, cît și la nivelul sistemului periferic. Cele patru cîmpuri cognitive ale unei RS Pol descriptiv Pol evaluativ Nucleu Definiție Norme Periferie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe marginea calității și folosinței acestuia. Această dublă funcționalitate se aplică atît la nivelul nucleului central, cît și la nivelul sistemului periferic. Cele patru cîmpuri cognitive ale unei RS Pol descriptiv Pol evaluativ Nucleu Definiție Norme Periferie Descrieri Așteptări După P. Molnier, Images et représentations..., op. cit., p. 97 Primul cîmp reunește elementele de definiție, indisociabile de obiectul reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la studenți, este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acest tip. Această entitate categorială va organiza, în sistemul periferic, scheme de interpretare a acestui obiect. Cîmpul normelor cuprinde "cogniții centrale investite cu o valoare pozitivă sau negativă în ochii indivizilor" (Moliner, op. cit., p. 98). Aceste elemente au o pregnanță evaluativă în măsura în care, aparținînd sistemului central, le oferă indivizilor posibilitatea de a repera criteriile de conformitate, de legitimitate sau de normalitate a acestui obiect. În ancheta evocată mai sus, profitul este cel care joacă acest rol. Este analizat drept criteriu esențial de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
element este văzut ca mijloc de atingere a normei (profitului) și indică buna sănătate a unei astfel de organizări și desfășurarea ei spre viitor. Dar așteptările nu includ numai operaționalizări ale cognițiilor normative. Ele se pot compune și din elemente evaluative, mai puțin direct legate de noțiunea de profit ca, de exemplu, ideea de dezvoltare personală. Diversitatea conținuturilor acestui cîmp, sursă de poziționări individuale, de atracție/respingere față de obiectul reprezentării sociale, trimite la funcțiile clasice ale atitudinii într-un astfel de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
personală. Diversitatea conținuturilor acestui cîmp, sursă de poziționări individuale, de atracție/respingere față de obiectul reprezentării sociale, trimite la funcțiile clasice ale atitudinii într-un astfel de sistem. Combinația celor două modalități de abordare a structurii (sistem central/periferic; dimensiune descriptivă/ evaluativă) autorizează un clasament al conținutului reprezentărilor sociale în cîmpuri operaționale, din punctul de vedere al practicilor de cercetare. O anchetă pe marginea RS a între-prinderilor la șomerii pe termen lung ilustrează acest model. Rezultatele simplificate prezintă, mai jos, tendințele principale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acest model. Rezultatele simplificate prezintă, mai jos, tendințele principale ale unei analize factoriale în componente principale. Prezentarea datelor acestui studiu s-a făcut cu o anumită libertate, cu moduri originale de transcriere. Reprezentarea întreprinderii la șomerii pe termen lung Dimensiune evaluativă (min = 10) (max. = 80) Grad de centralitate (max. = 80) ↓ (min.= 0) DEFINIȚIE NORME Zgomote Ierarhie de constrîngere Participare individuală necesară Aportul unui loc de muncă Salariu Contracte de scurtă durată Ambianță prietenoasă Frică de concediere DESCRIERI AȘTEPTĂRI Angajare pe termen
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la cu indivizi conducerea Toată lumea se cunoaște Proastă înțelegere între salariați Diversitate Proiect în de viață procedurile -Respect de Șeful care muncă ascultă O ambianță Evoluție pozitivă Implicare permanentă Conducere onestă după P. Molnier (op. cit., p. 105) "Abscisele" (dimensiunea descriptivă/evaluativă) corespund primului factor, iar "ordonatele" (dimensiunea centralității), celui de-al doilea. Coordonatele și gradările unităților, transcrise foarte aproximativ, echivalează cu valorile absolute ale saturărilor lor pe cei doi factori. Anumite lucrări preferă denumirea de "sistem central" (Abric, 2000, a 5
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe marginea evenimentelor curente: lansarea unui satelit, anunțarea unei descoperiri medicale, discursul unui personaj important, o experiență trăită și povestită de un prieten, o carte citită." Ibid., p. 49 Lucruri ciudate, noi sau obiecte prea cunoscute, per-cepute, așadar, în manieră evaluativă sau orientată afectiv (corpul sau prietenia), sînt date la schimb pe o "piață a discursului" alimentată în permanență cu cunoștințe și judecăți emise de cei apropiați, de cei cu care ne aflăm în relații de muncă, dar și de jurnaliști
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ierarhizării unei RS ne va permite deci să cunoaștem și să prevedem imaginile sociale pe care indivizii le vor produce plecînd de la diverse surse de informare. Prin aceasta, ele sînt structurate în jurul a două componente: una este descriptivă, iar cealaltă evaluativă, în manieră izomorfă în raport cu ceea ce sînt RS. Este propusă o metodă de abordare care respectă cronologia următoare: O cronologie a metodelor pentru studiul imaginii Întrebare Metodă 1. Care este obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului (problematizare, definiția obiectului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Grila "praxis" (P) definește operațiile legate de descrierea acțiunii. SCB "atribuire" (A) se compune din ansamblul operațiilor de gîndire care fac sau nu să corespundă atributul "cuvîntului asociat" cu stimulul, de exemplu relația de frecvență dintre cele două sau cea evaluativă etc. 16. Descrierea chestionarului SCB EVOCARE: Plecînd de la termenul "SĂRĂCIE", scrieți foarte rapid trei cuvinte sau expresii care vă vin în minte: Răspunsul nr. 1 ................................. Răspunsul nr. 2 .................................. Răspunsul nr. 3 .................................. JUSTIFICARE: Justificați mai jos răspunsurile date Am răspuns ........................................... .. (răspunsul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin pregnante, în funcție de context. Ajută la distingerea caracterului definițional, funcțional sau normativ al
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rară sau mai frecventă, recurentă sau obișnuită, care îi conferă unui comportament caracterul de permanență sau reversibilitate; unei tehnicități sau eficacități și a unor aspecte pro-cedurale, care trimit, dacă este cazul, la codificări rigide sau suple; unui calcul sau analiză evaluativă și cognitivă, prealabil acțiunii. În acest caz, putem distinge între "calcule" mai mult sau mai puțin lungi, urmate sau nu de concretizări "acționate", colineare, apropiate de elaborarea reprezentațională. Schimbarea structurală a unei RS se confirmă atunci cînd un element central
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
face să apară termeni induși ale căror centralitate (valență, conexitate), semantică și lexic se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul "propagare" de construire a unei reprezentări, și definit ca o predispoziție la acțiunea unui subiect. Atribuire: elaborare cognitivă (schemă cauzală sau de eveniment) care servește producerii unei explicații
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
science politique, PUB, Bruxelles, 2000-2001, pp. 1-19. 56 Gerry Stoker, "Introduction", în David Marsh și Gerry Stoker (ed.), Theory and Methods in Political Science, MacMillan, Basingstoke, 1995, p. 14. 57 Astfel, Gerry Stoker distinge teoriile normative (teoriile prescriptive și cele evaluative) și teoriile descriptivo-empirice (teoriile predictive, modelele și cadrele conceptuale). Vezi Gerry Stoker, op. cit., pp. 16-18. 58 Ibidem, pp. 17-18. 59 Gary King, Robert O. Keohane și Sydney Verba, Designing Social Inquiry. Scientific Inference in Qualitative Research, Princeton University Press, Princeton
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
conținuturi, o stabilitate minuțioasă a relațiilor reciproce dintre materiile de învățământ. O metodă de evaluare flexibilă, complexă și integratoare, care asigură promovarea interdisciplinarității, este portofoliul. Acesta preia funcția de investigare a majorității „produselor” care de obicei rămân neinvestigate în actul evaluativ, reprezentând, în același timp, un stimulent pentru desfășurarea întregii game de activități didactice, nu doar pregătirea stereotipă pentru teste de cunoaștere. În cele ce urmează, menționăm evaluarea realizată sub formă de portofoliu la obiectul „Științe” la clasa a IVa , cu
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
relaxat, elevii fiind evaluați în mediul obișnuit de învățare, prin sarcini contextualizate: realizează experimente, elaborează proiecte, alcătuiesc portofolii, acestea fiind în același timp sarcini de instruire și probe de evaluare . Este important ca elevii să înțeleagă criteriile de evaluare, procesul evaluativ, pentru a putea reflecta asupra performanțelor obținute, a le explica și a găsi modalități de progres. Elevii nu trebuie evaluați unii în raport cu ceilalți, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de a vedea evoluția, progresul , achizițiile. Utilizând pentru evaluare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
reprezintă pe primele. 2: Descrierea retorico-referențială Ghidul turistului, mai degrabă decît enciclopedia, este un model pentru acest al doilea tip de descriere. Unitățile sînt acum combinate pe baza adiacenței componentelor, dar și pe funcția lor tematică. Cea din urmă este evaluativă. Obiectivul este de a comunica cunoașteri, dar și de a convinge. Persuasiunea apare prin punerea-în-cuvînt (un ritm plăcut, un stil ce reflectă valoarea obiectului de descris, de exemplu un stil "bogat" pentru a descrie bulevardul Champs-Elysées) și prin conținuturi; persuasiunea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prin punerea-în-cuvînt (un ritm plăcut, un stil ce reflectă valoarea obiectului de descris, de exemplu un stil "bogat" pentru a descrie bulevardul Champs-Elysées) și prin conținuturi; persuasiunea apare de asemenea prin alegerea sub-temelor valorizate tradițional, ca și prin adăugarea predicatelor evaluative. Chiar și atunci cînd un număr de metafore este inclus într-o asemenea descriere, construcția textului continuă să urmărească principiul contiguității. 3: Metonimia metaforică Aici, din nou, contiguitatea este principiul dominant de construcție. Dar, în acest caz, metaforele se construiesc
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
is a common perception and magic and divination that doesn't distinguish between these two. Yet, there is also a scientific perception that includes the divination into magic (for example, divinatory magic). If in the former case things are evident (evaluative social perception predominates often the motivations are economic, familial, juridical and professional), in the latter one I have proved that the two elements the magic and the divination are different things. Therefore, if by its method, the divination is closer
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
l-am numit eu (Barnes 1981:15, 22; 1990: 4-5), are tendința de a înflori, și afirmații pe care Griaule le considera minciuni au devenit nu obstacole, ci informații cu o semnificație anume. Diferite genuri de înșelăciuni apar în cercetările evaluative. Deși informațiile culese într-o asemenea anchetă pot fi uneori incorecte, investigarea bazată pe chestionare rămîne un instrument important și este folosită la o scară mult mai largă în cercetarea socială decît orice alt fel de anchetă. Cercetătorii depun eforturi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și Whiting, Beatrice B., ed., Handbook of cross-cultural human development. New York: Garland STPM Press, pp.675-687 [261]. Bush, Cristopher 1949. The case of the purlioned picture. London: Macdonald [295]. Bussey, Kay 1992. Lying and truthfulness: children's definitions, standards, and evaluative reactions. Child Development 63: 129-137 [306]. Butler, Samuel 1964. Ernest Pontifex or The way of all flesh, Boston: Houghton Mifflin [343]. Byatt, Antonia Susan 1990. Possession: a romance. London: Chatto & Windus [296]. Byrne, Richard W., și Whiten, Andrew 1988, ed.
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]