1,566 matches
-
familie”) cărora ei trebuie să le atribuie un scor (de la 0 la 100, sau de la -5 la +5) în funcție de prețuirea acordată. Cuvintele și expresiile date spre apreciere exprimă cât mai multe și mai variate categorii de valențe, reflectând mai amplu evantaiul de trebuințe, tendințe, dimensiuni sau orientări ale personalității. O pondere mare o au în listă itemii aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca realitate) între bărbat și femeie, de ce părinții să mai aibă un copil în plus în speranța că va fi băiat? În societățile tradițional-rurale, fenomenul producerii de mulți copii din dorința de a avea un băiat este încă prezent. Un evantai larg de factori intercondiționali au determinat nu numai o descreștere a fecundității în general în contemporaneitate în țările dezvoltate, ci mai ales o scădere a numărului de copii născuți și crescuți în familia conjugală. Astăzi a crescut destul de rapid proporția
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
survin astfel probleme suplimentare legate de relațiile între frați și (sau) surori, de competiția pentru a obține cât mai mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a duratei medii de viață, școlaritatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor, al puterii lor discriminativ-teoretice: - familia funcționează ca un sistem, cu granițe (limite) bine conturate față de exterior. Ea este un teritoriu - termen pe care analiștii socioumani l-au împrumutat din biologie (etiologie și ecologie) - care se autoprotejează. Protecția cuprinde un evantai larg de bunuri, începând de la cele materiale (proprietate, slujbă etc.), trecând prin apărarea stilului propriu de viață, până la cele înalt spirituale, simbolice (onoare, mituri de familie, filosofia ei); - funcția de protecție a familiei ca întreg, a bunurilor și membrilor ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni în cel mai bun caz metafore reușite. Și tot astfel, relații și cauzalități psihosociale cărora li
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în primul rând valorile-substantiv (ca principii, idei), și nu valorile-atribut. Distincția expresională nu este un simplu subterfugiu lingvistic. Între propozițiile „X este un om bun” și „Binele este valoarea supremă”, deosebirile sunt de adâncă semnificație umană (psihosocială) și antrenează un evantai larg de consecințe logico-metodologice. În ceea ce privește logica judecăților de valoare, a discursului evaluativ, complicații artificiale sau simplificări grosiere au apărut în urma tratării abstracte a cuvintelor „bun”, „bine”, „rău” etc., ignorând sau neglijând funcțiile lor semantice contextuale; în anumite secvențe lingvistice, ele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să intre în cuprinsul unui volum? Asupra căror zone putem să ne aplecăm mai cu migală, asupra căror alte astfel de arii de dezvoltare a fenomenului comunicațional este suficient să deschidem cititorilor perspective pentru reflecție? Cum trebuie să legăm acest evantai de linii de forță și zone de umbră pentru ca analiza comunicării eficiente să se dovedească ea însăși eficientă? Iată câteva întrebări la care am încercat să ofer un răspuns adaptat și util în prima și apoi - dezvoltând schimbări multiple - în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elemente, dar rezolvarea nu este evidentă în așa măsură, deoarece ponderea pe care o acordăm fiecărei dimensiuni este în funcție de mulțimea variabilelor școlare implicate. Cum rezolvăm însă problema? În opinia noastră, fiecăreia dintre valorile propuse de Gibb îi corespunde un întreg evantai de polarizări spre alte valori; dacă vom concepe o analiză procesuală, sistemică și profundă, vom putea identifica trasee comune care unesc așa-numite valori-tranzit, valori pe care individul nu le oferă în interrelaționările cu celălalt, dar prin prisma cărora își
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental, pe trei perspective asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea verticală și cea orizontală și, în perspectiva codului folosit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și sistemic (spre exemplu, un cursant care stă cu brațele încrucișate pe piept poate sugera o poziție de închidere față de interlocutor, dar poate să fie pur și simplu frig în sala de curs); - contactul fizic poate să ne sugereze un evantai extrem de larg de factori care conduc la afecțiune, dependență, agresivitate, dominanță etc. în interrelaționările persoanelor cu care venim în contact, definind statusul acestora. În același timp, așa cum am văzut în matricea oferită de Cook, alte caracteristici exterioare limbajului trupului pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elemente de ritm, ton, folosirea pauzelor etc.). Unele cercetări apreciază că 39% din înțelesul comunicării depinde de paralimbaj. 5. Comunicarea nonverbală este comunicarea care se petrece în afara limbajului verbalizat; ea este continuă (comunicăm nonverbal în orice moment) și include un evantai larg de forme (de la contactul vizual, expresiile feței, limbajul trupului la îmbrăcăminte și mobilier). 6. Metacomunicarea reprezintă apariția unor implicații ale mesajului care nu pot fi direct atribuite înțelesului cuvintelor sau modului cum au fost ele spuse; orice mesaj aflat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de grup; spre exemplu, utilizarea unor tehnici de învățare prin interacțiunea de grup se va produce, așa cum vom vedea mai departe, folosind nu doar latura funcțional-operațională a muncii în echipă, ci și prin utilizarea și dezvoltarea simultană a unui întreg evantai de sentimente și afecte, exterioare activității propriu-zise, dar care concură la integrarea membrilor, la dezvoltarea interesului și a motivațiilor pentru o astfel de activitate etc. Hybels și Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) iau în considerație zgomotul ca interferență care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Capitolul 8" Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea tc "Tactici folosite în conflict. Negocierea și medierea " 8.1. Tactici folosite în conflict tc "8.1. Tactici folosite în conflict " Câteodată, într-un conflict, cei cu care interacționăm folosesc un evantai cuprinzător de tactici, care ne pot manipula să ne dăm acordul pentru cel ce folosește astfel de modalități. Dale Carnegie folosește o metaforă foarte nimerită: „În fiecare vară”, spune autorul, „mă duc la pescuit pe lacul Maine. În ceea ce mă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă ceea ce ne interesează este o relație de comunicare dezvoltată pe termen lung, atunci este important să folosim metode ce încurajează realizarea unui avantaj pentru toți cei care interacționează (am numit aici tehnicile de negociere și de mediere). Există un evantai extrem de cuprinzător de tactici care sunt folosite în conflict, iar utilizarea acestora ține de o multitudine de variabile, ca: stilul/compoziția personal(ă), desfășurarea acțiunii, influențele de putere, obiectivele urmărite, valoarea „recompenselor” ce urmează rezolvării conflictului. Iată de ce se cuvine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întreg „salamul”, felie cu felie, va trece în posesia negociatorului care folosește o astfel de tehnică. • Tehnica „amortizorului” presupune o diminuare a poziției celuilalt prin folosirea unor strategii de reducere la tăcere a acestuia. Joseph DeVito (1988) ne oferă un evantai larg de astfel de strategii: o persoană izbucnește în plâns făcând-o pe cealaltă să încerce comportamente pozitive pentru a o liniști sau poate simula o durere de cap sau de inimă extremă în același scop etc. Marea problemă este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
când ne referim la dimensiunea creativă, la potențialul de inovare ascuns în acțiunea conflictului. Dezvoltarea unei valori maxime a conflictului în interiorul activităților de comunicare, în general, și a metodelor de interacțiune, în special, reprezintă o resursă importantă în dezvoltarea unui evantai foarte larg de variabile cu impact direct sau mediat asupra formării-dezvoltării participanților la comunicarea educațională. Figura 25. Procesul apariției unui optimum al conflictului (adaptare după L.D. Brown) Astfel, preluându-l pe L.D. Brown, putem spune că este important ca o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nuanțată asupra acesteia; în ceea ce privește acțiunea educațională de comunicare, Emil Păun caracterizează o necesitate stringentă a școlii referitoare la acest fenomen: „Nu e important cât comunicăm, ci cum comunicăm” (Păun, 1999, p. 119). Rezumat 1. Tacticile folosite în conflict reprezintă un evantai extrem larg de modalități prin care un comunicator poate să obțină anumite avantaje într-o negociere. Printre astfel de tactici întâlnim: tehnica ingrațierii (a flatării adversarului), tehnica disimulării, tehnica om bun/om rău etc. 2. Negocierea este procesul prin care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și construirea, dezvoltarea și optimizarea conceptului de echipă educațională (în care, pe lângă mecanismele proprii echipelor didactice, urmărim obiective supraordonate, cum ar fi climatul educațional intern, motivația pentru lucrul în respectivul grup, legătura dintre aceasta din urmă și performanță, însușirea unui evantai larg de roluri etc.). Facem aceste precizări în momentul de față deoarece - în opinia noastră -, dacă la nivel de echipă didactică practica școlară înregistrează un exercițiu cotidian destul de bogat, în cel de-al doilea segment de cercetare activitățile se află
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltare a activității de interrelaționare, cuprinzând un feedback de profunzime, se poate face punând în legătură oricare dintre celelalte elemente subliniate și considerate definitorii de către Mitchell. 9.2. Caracteristicile grupuluitc "9.2. Caracteristicile grupului" Grupurile pot fi studiate pe un evantai tipologic extrem de extins, diversitate care este potențată și de variabilitatea intersecțiilor dintre aceste tipuri ale grupurilor. Referindu-ne la obiectul studiului nostru, grupurile mici, considerăm util inventarul oferit de către John Brilhart și Gloria Galanes (Brilhart, Galanes, 1995). Astfel, în abordarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de comunicare în relaționările pe care le întreprindem cu ceilalți (motivarea în direcția comunicării reprezintă cheia stabilirii și dezvoltării oricărei relații). Pornind de la această tipologie a grupurilor putem acum să delimităm câteva caracteristici ale acestora. Chiar dacă, la o primă vedere, evantaiul de elemente care caracterizează grupul este, practic, nelimitat (ținând de aria vastă de variabile ce intervin direct și își intersectează influențele asupra grupului privit ca entitate), în literatura de specialitate s-au putut evidenția câteva caracteristici bazale ale grupului; astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
terminarea); alți autori vorbesc despre etape succedate de crize ce ar face posibilă o etapă superioară (etapa creativității - criza conducerii, etapa direcției - criza autonomiei, etapa delegării - criza controlului, etapa coordonării - criza birocrației, etapa colaborării - criza „?”). 2. Grupurile pot avea un evantai larg de caracteristici, în funcție de tipul lor. La nivel bazal putem distinge între grupuri primare și grupuri secundare (acestea din urmă dezvoltându-se pe o arie largă de subtipuri). Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o a treia ipostază să-și consolideze un proiect care să combine cele două fațete distincte ale problemei în cauză). Este un exercițiu util, mai ales în cadrul științelor socioumane, unde, de cele mai multe ori, realitatea este un ansamblu unic al unui evantai de factori psihologici, sociali și fizici (la un nivel mai puțin elaborat, o atare tehnică se înscrie în ceea ce vom denumi, în capitolul final al lucrării, controversa creativă). Privitor la schimbările atitudinale, este util să aducem în discuție cercetările lui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Iată de ce îi solicităm cititorului să-și dezvolte strategii de integrare a aspectelor prezentate aici într-un sistem complex și adaptat situațiilor de viață cu care acesta se confruntă. În literatura de specialitate (vezi, spre exemplu, DeVito, 1988) regăsim un evantai extins de funcții ale leadership-ului; acestea se pot adopta și dezvolta, mai ales în legătură cu diferitele teorii în ceea ce privește fenomenul în cauză. Pentru moment, ne vom limita la a descrie succinct câteva dintre funcțiile generale ale leadership-ului: - activarea interacțiunii grupului este o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conform căruia în afaceri ne confruntăm cu echipe de producție sau echipe de luare a deciziilor, în universități cu echipe de cercetare, în dezvoltarea organizațională cu echipe de experți, în școli cu echipe de profesori, demers în urma căruia putem observa evantaiul larg de posibilități și de forme sub care poate apărea conceptul de echipă. Forsyth mai spune că, „la fel ca toate celelalte grupuri, echipele sunt influențate de caracteristici (norme, roluri, structură, mărime, obiective) și procese (presiunea spre conformare, putere, conducere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de normare, din modelul lui Tuckman; considerăm, de aceea, că o abordare comprehensivă ne poate furniza un unghi de vedere funcțional, util demersului nostru de optimizare a actului de predare-învățare. Schmuck specifica, de altfel, că abilitățile de cooperare recomandă un evantai cuprinzător de factori vizând formarea și oportunitatea dezvoltării. Luce și Raiffa (pentru ca mai târziu modelul să fie preluat de mulți alți autori, printre care Robert Axelrod și Anatol Rapoport, care au oferit posibilități de cercetare multiple) au adus în atenție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]