629 matches
-
puteri pentru a-l consola pe aproape neconsolabilul Rufus), a băgat distrat mâna în buzunar și mi le-a întins. Abia când am ajuns la ușă și-a venit în fire suficient ca să mă întrebe ce fac. Nimic, am spus evaziv. Trebuie doar să verific ceva. Mă întorc repede. M-am instalat la biroul lui Harry și am deschis sertarul din mijloc de sus, cu gândul că era locul cel mai logic pentru numărul de telefon al lui Dryer. Eram dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care nu au nici un model standard al acestui „nou” vizionar, al fantasmei de „modernitate” care pare a-i bîntui pe toți. Și, în mod surprinzător, funcționalitatea spațiului domestic, destinația practică a încăperilor nu sînt grija principală a proprietarilor, care rămîn evazivi sau visători în această privință. Casa pare să fie, de cele mai multe ori, un soi de „operă deschisă”. Dar cel mai semnificativ este faptul că, în ultimă instanță, nu se știe prea bine pentru cine se ridică aceste case. Este „casa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
noi un tulburător concubinaj. Nu poți vindeca trupul fără aprobarea psihicului. Omul superior se îndârjește împotriva lui însuși. Tradițiile încorsetează la modul sublim. În absența contradicțiilor și a îndoielilor, inteligența se moleșește. Poate fi scuzat răspunsul eronat, nu și întrebarea evazivă. Omului i-a fost dată gândirea ca pe o recompensă. Deși o percepem ca pe o pedeapsă. Din bufon, țâșnește adevărul ca puroiul din rană. Ferește-te de tine însuți. Arta se străduiește să facă absolutul ceva mai comestibil. Omul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din mână pentru cea de pe gard. -Și totuși, domnule profesor Nabu, de ce atâta moarte în cartea pe care ați publicat-o? - răsună la nesfârșit, ca un ecou hodorogit, întrebarea. Răspunsul meu nu putea fi decât mai mult sau mai puțin evaziv: Ca să fie mai tentantă căutarea vieții, doamnă scumpă. Ca să vedeți că, fără moarte, viața ar fi o gogoașă goală pe dinăuntru. E o temă a romanescului în genere, numai pentru că, asemenea iubirii, „ea exclude fericirea.” Plictisit, plafonat și dezamăgit, la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
scurtcircuitase cândva începuturile adolescentine și-mi monopolizase întreaga adolescență dominată mai apoi de Delilah din cântecul lui Tom Jones. Nu avea cum să fie așa și totuși simțeam că tocmai acest fel de a fi, dintr-o bucată și ușor evaziv, îi dădea Iozefinei o notă aparte, un șarm rar întâlnit. Adică exista în felul ei de a fi ceva special, care îți dădea senzația că ea nu are pentru nimeni nimic de ascuns și că este o femeie ca toate
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Prejudecată și reproș. Iozefina risca să-mi cadă în dizgrație știind mai ales că n-avea cum să fie imaculată. Nu înțelegeam totuși, refuzul ei. Dar nu numai refuzul. Auzind propunerea mea, ea practic nu răspunsse la obiect. A răspuns evaziv, apoi, folosind încă o comparație agricolă, și-a luat poșeta și a plecat lăsându mă singur printre rafturile cu cărți. Atât de mult aș fi vrut să stăm de vorbă, să-mi încânt auzul cu timbrul vocii ei ca de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
dumnealui, nu eu. Scuze, dle Gerard - și Valy arătă spre Gerard. Amândoi, și Iozefina și Valy păreau acuma mai mult decât chercheliți de la băutură. Se observa aceasta nu numai din vorbă, ci și din gesturile prea necontrolate, de-a dreptul evazive. Valy o luă pe Iozefina în brațe și o așeză pe genunchii lui Gerard zicând: Acesta e locul tău. Iată un Pieta ultramodern, cu rolurile inversate, cu mama în brațele fiului. Această replică putea fi luată de Iozefina și ca
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu deplină convingere: — Este un om bun. El acceptă fraza și cu asta lăsă să-i iasă doctorul din minte. — Trebuie să te Întinzi, spuse el, și să Încerci să dormi. Dar n-a mai fost nevoie de răspunsul ei evaziv, „Cum să dorm cu femeia aceea și stomacul ei?“, ca să și-l amintească pe domnul Peters pândind din colțul lui Întoarcerea fetei ca să-și reia micile lui plăceri inofensive. — Trebuie să iei cușeta mea, zise el. — Cum? La clasa Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
glas. Dac-aș fi fost, ar fi scris despre mine În ziare. — Te lasă să citești ziarele? — Da, desigur, doar nu-i o Închisoare. Spune, nu-i așa că nu sînt o persoană importantă? stărui el. — Nu, nu ești, răspunse ea evaziv. — Presupun că doctorul te-a rugat să nu-mi dezvălui nimic. El ține ca memoria să-mi revină treptat de la sine. Eu, Însă, te-aș ruga să calci măcar Într-o singură privință promisiunea pe care i-ai făcut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
n-ar fi putut avea cunoștință de existența lor, după cum a recunoscut-o Însuși ministrul. — Da, da, e adevărat. — Ar fi straniu ca un deputat să lanseze o știre falsă. Și ai băgat de seamă că ministrul, În răspunsul său evaziv specific politicienilor, nu tăgăduiește, de fapt, că la un moment dat documentele au dispărut. Pretinde doar că ele n-au fost necesare În dimineața aceea, dar că au fost prezentate la momentul oportun. — Crezi cumva că a fost timp suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Nu sînt eu acesta.“ Rowe Întorcea mașinal foile dosarului. Nu putea crede că viața lui se desfășurase printre asemenea oameni. Șovăi totuși, tulburat, În fața fotografiei unui bărbat cu părul lins, cu un creion vîrÎt În buzunarul stîng și cu ochii evazivi, puțin mijiți, ce voiau parcă să scape de reflectorul prea puternic al fotografului: — Îl recunoști? Întrebă detectivul. — Nu. De unde pînă unde? Am crezut, o clipă, că-i un negustor din cartierul meu, dar m-am Înșelat, nu-l cunosc. Continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pregătit acum să-și deschidă sufletul. ― Într-o seară, ― continuă doctorul Luca ― mi-a atras atenția că orice om are o limită și că ea era foarte aproape de acea limită. "Ce vrei să spui?" am întrebat-o. Mi-a zis, evaziv: "Nu toată lumea are tăria să reziste, Luca". "Să reziste la ce?" i-am întors vorba, agasat. Ea a rîs: " Nu fi îngrijorat, iau asupra mea dilema care, probabil, te preocupă". Am bănuit la ce se referea. La faptul că un
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în patru ani n-am scris literatură, și tot așa am fost nevoită ca, de vreo doi ani încoace, să tot ruminez vizavi de faptul că nu scriu literatură. Și ruminarea aceasta s-a însoțit cu vinovăție, rușine, scuze, explicații evazive, promisiuni vagi, perioade mari de uitări ale scrisului... care au coincis cu la fel de lungile uitări de sine. Pachețelul a rămas întredeschis, dar a început să se transforme. Să începem însă cu începutul. „Vine Eric !“ stătea scris, cu literele contorsionate ale
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
puțin cam mult pentru furturile din supermarket? — Ha! Asta nu-i pentru furturile din supermarket. Asta-i o fraudă la scală mare a corporațiilor pe care o investighez. Dau din cap spre ofițerul angajat din spatele supermarket-ului. — Înțeleg, spune ea evaziv, pe cînd fiul ei vine lîngă ea. Îți aduci aminte de domnul Robertson. Polițistul. El a Încercat să-l ajute pe tatăl tău. — Bună, zîmbește micuțul, dar cînd mă ginește face un pas Înapoi. Pantalonii mei miros urît. Un val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cu cine împărți grijile, era calm. Liniștit, scrise câteva pagini, răspunse întrebărilor profesorilor din comisie și, plecă. Dacă l-ar fi întrebat cineva de-i fusese greu, rezultatele urmând a fi anunțate prin poștă până pe întâi octombrie, ar fi răspuns evaziv: “Mai mult așa, decît așa...“ Excluzând posibilitatea de a mai rămâne în Iași încă vreo două săptămâni, până la afișarea rezultatelor, cum nu-i rămăseseră decât vreo 50 de lei, se hotărî să plece acasă pe jos. Era o hotărâre importantă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
fără crize. Lydia spuse liniștit: - Voi fi scurtă, din moment ce fără îndoială vă gândiți la o politică înaltă și campanii militare viitoare. Am venit aici la cererea nepotului meu lord Clane Linn. - Mutația - Czinczar dădu din cap. Remarca lui a fost evazivă, o identificare nu un comentariu. Lydia simți un șoc la gândul că cele știute de Czinczar despre fracțiunea conducătoare vor trebui să se extindă și asupra lui Clane, care încercase să se țină în umbra vieții linneene. Nu îndrăzni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
mă monitorizau, eram convinsă că sistemul de supraveghere al revistei Runway ar fi făcut până și Mafia să se rușineze. Virajul Paranoic Runway Își făcuse din nou apariția. — Mda, am zis eu și m-am străduit să par indiferentă și evazivă. E un loc cam ciudat. Eu nu prea le am pe astea cu moda - aș prefera să scriu, dar presupun că nu e un loc prea rău pentru un Început de carieră. Tu cu ce te ocupi? — Sunt scriitor. — Zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Atunci, am oprit un bărbat care trecea și l-am rugat să se aplece, a fost amabil făcându-se capră!“ „Și ce-ai văzut?“ „Păi ce să văd?“ „L-ai văzut pe M.?“ „Da, l-am văzut“, spune ea cam evaziv. „Și ce făcea?“ „Era În pijama și...“ „Și ce?“, o forțez eu să spună tot. „Și se scărpina...“ „Cum?“ „Lasă asta...“ „Și ce-ai mai văzut?“ „Nimic, am sărit din spinarea celui care mă ținea pentru că Începuse să mă pipăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu domnitorul, pentru a încerca să-i deschidă ochii asupra abuzurilor guvernului său, pentru a-i cere concesii în favoarea opiniei publice, libertatea presei, pentru a obține responsabilitatea miniștrilor, pentru a ușura țăranul de poverile care-1 apasă. Prințul se arată însă evaziv, își spune patriot înflăcărat, însă demonstrează că Țara Românească nu este pregătită pentru asemenea reforme. După mărturia consulului Marii Britanii la București, puterea domnitorului provenea din divizarea partidului liberal. Departe unii de alții, dar convinși, tinerii formați în străinătate lansează o
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Madonei nu poate fi sub nici o formă considerată "postmodernistă", în acest sens al cuvîntului. Dimpotrivă, atît videoclipurile mai realiste, cît și cele moderniste transmit semnificații și mesaje, deși în cele mai accentuat moderniste, precum "Express Yourself", semnificațiile sînt adesea mai evazive și mai dificil de surprins. Strategia modernistă de a adopta tehnici care să șocheze este un element de permanență în creația Madonei și deși ea face uz de ironie și umor temele și subiectele abordate sînt adesea serioase. Așadar, într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
său semiologic asupra obiectului America. Gane este, așadar, lectorul limitat care îmi interpretează cu totul eronat interpretarea, distorsionîndu-mi critica, oferindu-și apoi propria sa "interpretare" încîlcită care reflectă stilul lui Baudrillard în mod fatal sau poetic (p. 182). Gane, mereu evaziv, îl îndreaptă forțat pe cititor spre o notă de subsol pentru a descoperi ceea ce înțelege autorul printr-o formă "în mod potrivit superficială" a unei "interpretări fatale". Acesta este doar un moment din actul de interpretare: acela care urmează unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în situațiile în care: * Problema este neînsemată; * Nu ai șanse să obții ceea ce dorești; * Este necesară reducerea tensiunii, calmarea și redobândirea perspectivei asupra problemei; Este nevoie de mai multă informație; * Problema este simptomatică odată cu apariția altei probleme mai serioase. Stilul evaziv este caracterizat prin: * Indivizii recunosc existența conflictului dar nu sunt pregătiți să-l înfrunte; * Munca nu aduce satisfacții pentru că nu pot fi atinse obiectivele personale/organizaționale; * Indivizii își reprimă sentimentele și dorința de a vorbi despre conflict; * Managerii de nivel
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Deși în cazul unei companii particulare ar putea fi acceptabilă discreția referitoare la sponsorizare sau la scopul studiului, o astfel de abordare ar putea avea efecte negative în sectorul public. Reacția publicului nu este favorabilă atunci când o agenție publică este evazivă sau pare a fi înșelătoare. În cele mai multe situații, este de preferat o atitudine deschisă. De ce este acest studiu în interesul publicului? Cine va beneficia de pe urma lui? Cum pot fi folosite rezultatele? Acestea sunt temele pe care persoanele ce se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
toată lumea. Solicitarea întrebărilor în acest moment este un lucru periculos, deoarece există o serie de întrebări la care este posibil să nu doriți un răspuns până spre sfârșitul întâlnirii. Formularea acestora prea devreme poate crea impresia că moderatorul este defensiv, evaziv și își cere scuze. Regula generală afirmă că nu trebuie să solicitați întrebări, dar dacă unul dintre participanți pune totuși o întrebare, va trebui să luați decizia dacă să răspundeți atunci sau să amânați acest lucru. Întrebările puse în timpul discuțiilortc
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
cineva care dorește să răspundă la întrebare?”. Aceasta este de multe ori o strategie pe care e bine să o adoptați dacă întrebarea se referă mai degrabă la opinii decât la informații concrete. Este important ca moderatorul să nu pară evaziv. Dacă întrebarea se adresează în mod special acestuia, va fi mai dificil să o paseze altei persoane. O altă strategie este amânarea răspunsului. Dacă subiectul va fi discutat mai detaliat într-un moment ulterior al reuniunii, puteți spune: „Vom vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]