1,036 matches
-
pentru că Leslie, ca toate fetele din generația sa, este prinsă în menghina a două morale contradictorii. Pentru că încearcă să traverseze, șovăitoare, această "punte nesigură între puritanismul străbunilor noștri și începuturile pornografiei publice" pe care o reprezintă anii '40. Madona aceasta evreică este profund marcată de rigorismul moral al mamei sale, de dezgustul profund pentru sex și pentru trup al acesteia. Însă ea se scaldă în egală măsură în atmosfera postbelică, identificându-se cu sex-simbolurile, cu bombele sexy etalate pretutindeni, în reviste
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vSRC provin din cele celulare (cSRC); d) a fost fixat locul pe cromozomi al genelor cSRC. În 1990, oncogeneticiana americană Marie Claire King a comunicat la rândul său, că în cancerul de sân a pus în evidență foarte frecvent, la evreicele așkenaze din SUA, pe cromozomul 17, oncogena BRCA1 (genă care pre dispune la cancerul de sân și ovarian, cu o mare frecvență în populația evreiască de origine ucraineanorusă, din cauza înmulțirii în izolațiile de tip ghetou). l Descoperirea antioncogenelor (gene care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lui iunie, Nel s-a dus cu maică-sa la Bacău să dea examen de admitere în liceu. Au fost găzduite de un prieten al lui Constantin, inspector la calea ferată, a cărui soție trecea drept nemțoaică (era, de fapt, evreică), originară din Cernăuți. Această confuzie îi blagoslovise pe cei doi soți cu o onoare de care s-ar fi lipsit bucuroși: un ofițer superior al Wehrmacht-ului se încartiruise la ei. Herr Oberst își făcea apariția totdeauna după masă, ras
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
închisă în sine, se plictisea de-a lungul săptămânii, așteptând-o pe Silvia care venea duminica. Dar timpul le era măsurat. Nel trebuia mai întâi să meargă la liturghie, care dura o bună parte din dimineață, iar Silvia, care era evreică, trebuia s-o ducă la internat înainte de căderea nopții, pentru a evita să fie arestată. Toamna, scurtând zilele, abia dacă le lăsa câteva ceasuri de petrecut împreună. Nel îi povestea despre zilele triste din internat, în vreme ce Silvia, în vederea acestei întâlniri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Basarabia, fuseseră închise în marele gheto înființat în acest oraș, unde muriseră înainte de a îndura un alt calvar: deportarea în Transnistria. Motea, care nu vrusese să se despartă de cele două surori, le-a împărtășit soarta, ea, care nu era evreică. Grigore nu avea intenția să se întoarcă în Basarabia, aștepta să vadă și, de altminteri, ca și șeful de gară, era de părere că trupele române ar fi făcut mai bine să se oprească la Nistru. Nu avea noutăți nici
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
urechea: "Unde vrei să ajungi?" "Ei bine, cred că tu ai fi un pivot mai bun decât Istvan pentru a înlătura ceea ce e de nedorit. Ești român de baștină și nu poți fi bănuit de antisemitism din moment ce soția ta e evreică... Trebuie să ți se ceară să scrii un omagiu!" " Să mă pretez la jocul ăsta?..." "Vrei să promovezi, da sau ba?" Ar cam fi timpul..." Atunci reflectează! Dinspre partea mea, o să văd ce pot face. Nu e normal să se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fi neajunsul moral, de vreme ce opereta ar putea atrage publicul și ar aduce bani la casă, să se joace opereta. La 3 octombrie se dă întâia reprezentație cu Giroflé-Girofla, operetă franceză tradusă de colonelul Bengescu. Dar succesul nul. Doamna Odeseanca, o evreică cu timbru plăcut, dar greoaie și fără joc de scenă, nu putu mișca publicul. ștefan Iulian, plin de talent și de vervă, nu învățase rolul. șt. Mateescu, de obicei actor cu succes, de data aceasta fu mai pe jos de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
jertfe, răsună zilnic, în măreția riturilor, glasul puternic al Vechiului Testament; aici, răsună cântul neîntrerupt al poeticei și sublimei Psalmodii ebraice; aici, se aude reevocarea continuată a vocii bătrânilor lui Israel; aici, în fiecare colț, este chipul preafrumos al unei evreice pe care lumea creștină o venerează ca pe propria Mamă; aici, este slava divină a poporului lui Israel: Isus Cristos. O fi a voastră, evreilor, istorica zi din Vinerea Sfântă, dar fiecărui păcătos îi revine datoria de a se recunoaște
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu prilejul dezbaterii în Parlament a legii învățământului superior , înfiera comportarea unor profesori și studenți, fiind în afara normelor universitare. În concret se făcea referire la directorul ziarului Gazeta Poporului. Traian Brăileanu care curios lucru, nepotul unui evreu și al unei evreice, colaborator la revista Wahrheit și profesor de științe sociale, dădea lecții de fals patriotism studenților săi. În același număr ziarul informa: condamnarea a 10 studenți gardiști la câte 3 ani închisoare iar doi la câte un an de către Consiliul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906, realizat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Uniunii Sovietice. A fost scos din toate funcțiile, arestat și, câțiva ani mai târziu, condamnat la moarte și executat În 1954. A urmat, În 1952, gruparea Ana Pauker-Vasile Luca. Spre deosebire de „naționalistul“ Pătrășcanu, handicapul lor era „invers“, Ana Pauker fiind evreică, și Vasile Luca, ungur. De fapt, principiile invocate și acuzațiile formulate contau prea puțin. Se dădea o luptă pentru putere, atâta tot. Și, treptat, conducerea se româniza. Inițial, ponderea principală a avut-o gruparea moscovită, liderii care stătuseră ani de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost — totuși! — și români, foarte mulți români, care au susținut comunismul, Începând cu numărul unu al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej. A face din el un „om bun“, care nu a avut Încotro În fața presiunii rusești din afară și evreiești dinăuntru, contrapunându-l evreicei Ana Pauker, nu este chiar cea mai onestă dintre abordări. Amândoi, un român și o evreică, și alții pe lângă ei, indiferent de naționalitate, și-au Împărțit răspunderea angajării României pe drumul comunismului stalinist. Evreii s-au lecuit de altfel destul de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej. A face din el un „om bun“, care nu a avut Încotro În fața presiunii rusești din afară și evreiești dinăuntru, contrapunându-l evreicei Ana Pauker, nu este chiar cea mai onestă dintre abordări. Amândoi, un român și o evreică, și alții pe lângă ei, indiferent de naționalitate, și-au Împărțit răspunderea angajării României pe drumul comunismului stalinist. Evreii s-au lecuit de altfel destul de repede de comunism. Încă din anii ’50, ei au Început să părăsească România, lăsându-i pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
înainte. Citesc două poeme: Vara '93 și Omul deteriorat. Lectura în franceză este făcută de o actriță, Eve Griliguez, „foarte cotată”, cum mi-a recomandat-o scriitoarea Sanda Stolojan, pe care o întâlnesc tot aici, la cafenea. Eve este o evreică originară din Iași, dar nu vorbește românește, doar câteva cuvinte. În scurtul dialog pe care l-am avut cu ea înainte de lectură, mi-a spus că familia ei a părăsit Iașiul în 1940. „Erau mulți evrei în Iași până la pogrom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cursurilor, care ținuseră cam o lună, avea același scop: să emigreze în State, ceea ce a și făcut până la urmă, dar nu înainte de a poposi, pentru un timp mai lung, în Israel, unde-l dusese „biletul de ieșire” al soției sale, evreică, obținut la rubrica „reunificarea familiei”. Povestea se întâmpla prin ’89-’90. Dincolo de chipul alb, lipsit de riduri, al profesorului nostru, ceea ce am reținut peste ani din acea experiență insolită era „metoda” de predare a lui Costică Mămăligă, copiată după nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
publică. În Israel, el este strategic. Mai mult decât cariera liderilor politici, el afectează chiar viitorul națiunii, în care balanța migratorie este vitală, mai ales după adoptarea Legii Întoarcerii (1950): acordarea automată a cetățeniei oricărui imigrant născut dintr-o mamă evreică. Războiul de Șase Zile a dat și mai multă importanță imigrației evreiești (alyah), iar deschiderea frontierelor URSS a permis instalarea precipitată a unui milion de persoane, printre care și o bună treime de neevrei veniți din rațiuni economice. Nici nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
anume: expulzările, confiscările de terenuri, demolarea caselor. Restriștea unor oameni tratați ca intruși într-o țară în care locuiau de secole, de către niște străini debarcați aici în ajun, și care le vorbesc ca stăpâni pentru că pot invoca argumentul unei mame evreice. Și fără a ține cont și de amabilitatea palestinienilor. Atunci a formulat în sinea lui o întrebare care, în poziția lui ar fi fost mai bine să n-o pună: întoarcerea unui popor în țara lui e legitimă, dar trebuie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
avea puterea de a mai spune o glumă, primea vizite frecvent, pentru că avea mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu ziduri mucede și cu duzi bătrâni; ca și pe institutorul G.D. Scraba, mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i cei patruzeci de ani petrecuți de poporul ales În cort și În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de-al meu, care l-a angajat. Constantin Beldie era foarte independent și crea greutăți la fabrică. Proprietarul fabricii, prietenul meu, m-a rugat să-l scap de Beldie și să-l iau. Prin 1940 s-a Împrietenit cu o evreică. O gazetăriță mică și cochetă pusese mâna pe el. Beldie nu mai venea acasă nopțile și nu mai dădea bani În casă. Până atunci toate pasiunile sale se rezolvau ziua, dar această nouă iubire complica lu crurile și familia s-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Cu această formație se organizau cele mai frumoase reuniuni studențești la cantină Bagdazar a mediciniștilor, unde cu greu se putea gasi câte o invitatatie. La cantină Bagdazar am mâncat la „iepureala” iar un an a stat în gazdă la o evreica în Târgu Cucului, împreună cu regretatul coleg Wolf Hugo care cântă mereu la vioară. M-am transferat în 1955 la Institutul de Medicină Generală și Farmacie București pe care l-am absolvit în anul 1959, devenind medic. La București, după ce am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93312]
-
gândesc la unele sloganuri auzite demult, în copilăria mea sibiană, când superbii ofițeri germani, în uniformele lor impecabile, aproape că asediaseră Hermannstadt-ul, iar noi, mama și cu mine, tremuram când ieșeam la plimbare pe Corso cu Frau Weiss, proprietăreasa noastră evreică. Pe vremuri, când Madi (Mariana Marin) încă mai trăia și mulți poeți germani din Aktionsgruppe Banat veneau la ea acasă (locuiam foarte aproape și ne vedeam zilnic), ea povestea întâmplări halucinante cu securiști deghizați în chelneri sau în taximetriști care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sens, cu a sa declarată „omogenitate etnică și religioasă a populației grecești” (chipurile, 98%) și cu refuzul oficialităților de a accepta existența (În prezent și În trecut) a minorităților naționale. Iată ce declara, cu câțiva ani În urmă, o intelectuală evreică din Salonic despre situația culturală actuală din acest oraș În care, În 1913, peste 50% dintre locuitori făceau parte din comunitatea evreilor sefarzi : „Astăzi [= octombrie 1990], la Univer- sitatea din Salonic nu există vreo catedră, vreun curs sau ceva de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ritual, a fost fie redusă la un incipient fragment nerelevant, fie Înlocuită de un succint rezumat neutru. Nici măcar foarte recenta ediție a Povestirilor... nu remediază această situație <endnote id=" (528)"/>. Celebra carte a lui Lion Feuchtwanger Die Jüdin von Toledo (Evreica din Toledo) a fost tradusă În românește sub titlul neutru Balada spaniolă <endnote id=" (509)"/>. Pe de altă parte, semnatara prefeței la cartea lui Elias Canetti Die gerettete Zunge - roman autobiografic care descrie copilăria autorului În cadrul comunității evreiești din Rusciuc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor pe străzile Iașiului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Totul Îi deosebea [pe evrei] de români, și totul Îi făcea pe aceștia să se revolte sau să se Îngrijească. Portul atât la evrei, cât și la evreice era deosebit ; bonetele acelea de catifea garnite cu blană, antereele lungi, barbele inculte și prolixe și perciunii cei interminabili, iar la femei perucele mari și păroase de pe cap cu cărarea lor lată (femeile la măritare Își tăiau părul) care se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]