KorAP: Find »[drukola/base=evreiesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...457 >

11,414 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232

n-a mai rezistat: — Bine, dom’le, adu-o - dacă e chiar așa căpiată, o să-i dau să mănânce. Să fi rămas el un pic surprins? Cine știe? În orice caz, femeii i s-a pus pe masă o mâncare evreiască. Cred că în viața mea n-am mai auzit la noi în casă cuvântul „evreiesc“ rostit de atâtea ori într-o singură seară și crede-mă că sunt un tip care am tot auzit la viața mea cuvântul „evreiesc“. — Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-i dau să mănânce. Să fi rămas el un pic surprins? Cine știe? În orice caz, femeii i s-a pus pe masă o mâncare evreiască. Cred că în viața mea n-am mai auzit la noi în casă cuvântul „evreiesc“ rostit de atâtea ori într-o singură seară și crede-mă că sunt un tip care am tot auzit la viața mea cuvântul „evreiesc“. — Asta-i adevărata tocăniță de ficat evreiască, Anne. Ai mai mâncat vreodată ficăței evreiești adevărați? Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
mâncare evreiască. Cred că în viața mea n-am mai auzit la noi în casă cuvântul „evreiesc“ rostit de atâtea ori într-o singură seară și crede-mă că sunt un tip care am tot auzit la viața mea cuvântul „evreiesc“. — Asta-i adevărata tocăniță de ficat evreiască, Anne. Ai mai mâncat vreodată ficăței evreiești adevărați? Ei bine, nevastă-mea se pricepe să-i facă așa cum trebuie, bag mâna-n foc. Poftim, ia și o felie de pâine. Asta-i adevărata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
n-am mai auzit la noi în casă cuvântul „evreiesc“ rostit de atâtea ori într-o singură seară și crede-mă că sunt un tip care am tot auzit la viața mea cuvântul „evreiesc“. — Asta-i adevărata tocăniță de ficat evreiască, Anne. Ai mai mâncat vreodată ficăței evreiești adevărați? Ei bine, nevastă-mea se pricepe să-i facă așa cum trebuie, bag mâna-n foc. Poftim, ia și o felie de pâine. Asta-i adevărata pâine evreiască de secară, cu grăunțe. Așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
casă cuvântul „evreiesc“ rostit de atâtea ori într-o singură seară și crede-mă că sunt un tip care am tot auzit la viața mea cuvântul „evreiesc“. — Asta-i adevărata tocăniță de ficat evreiască, Anne. Ai mai mâncat vreodată ficăței evreiești adevărați? Ei bine, nevastă-mea se pricepe să-i facă așa cum trebuie, bag mâna-n foc. Poftim, ia și o felie de pâine. Asta-i adevărata pâine evreiască de secară, cu grăunțe. Așa, Anne, zău că te descurci de minune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-i adevărata tocăniță de ficat evreiască, Anne. Ai mai mâncat vreodată ficăței evreiești adevărați? Ei bine, nevastă-mea se pricepe să-i facă așa cum trebuie, bag mâna-n foc. Poftim, ia și o felie de pâine. Asta-i adevărata pâine evreiască de secară, cu grăunțe. Așa, Anne, zău că te descurci de minune, nu-i așa că se descurcă de minune, Sophie, pentru o începătoare? Așa, drăguță, ia și o bucată faină de pâine evreiască, și-acum ia și o furculiță de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
felie de pâine. Asta-i adevărata pâine evreiască de secară, cu grăunțe. Așa, Anne, zău că te descurci de minune, nu-i așa că se descurcă de minune, Sophie, pentru o începătoare? Așa, drăguță, ia și o bucată faină de pâine evreiască, și-acum ia și o furculiță de tocăniță de ficat - și a ținut-o așa până la șarlotă - așa, Anne, și șarlota-i kușer, sigur, bine-nțeles că așa trebuie să fie, aa, nu, aa, nu, nu se pune frișcă în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
publicul spectator are de pus o întrebare: de ce ai adus, mai presus de orice, tocmai o șikse la noi în casă? Fiindcă n-ai suportat ideea ca o femeie neevreică să treacă prin viață fără să știe cum e șarlota evreiască? Sau fiindcă n-ai mai putut să-ți continui viața fără să-ți faci o spovedanie evreiască? Fără să-i înfățișezi nevesti-tii păcatul săvârșit, pentru ca ea să te poată acuza, ocărî, umili, pedepsi și însângera la nesfârșit, să te lecuiască

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
la noi în casă? Fiindcă n-ai suportat ideea ca o femeie neevreică să treacă prin viață fără să știe cum e șarlota evreiască? Sau fiindcă n-ai mai putut să-ți continui viața fără să-ți faci o spovedanie evreiască? Fără să-i înfățișezi nevesti-tii păcatul săvârșit, pentru ca ea să te poată acuza, ocărî, umili, pedepsi și însângera la nesfârșit, să te lecuiască de poftele tale interzise! Da, chiar așa, un desperado tipic evreu, taică-meu ăsta! Recunosc perfect acest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
într-o CRIZĂ TERIBILĂ devenise, pentru mine, viața așa cum trebuie să fie ea. Romancierul ăla, cum îi zice, Markfield, a scris undeva, într-o povestire, că până la vârsta de paisprezece ani a fost ferm convins că „enervare“ e un cuvânt evreiesc. Ei bine, cam același lucru l-am crezut eu despre „agitație“ și „balamuc“, două dintre cuvintele preferate ale maică-mii. Ca și „spatulă“. În clasa întâi eram deja marele favorit, despre care se credea că va câștiga la pas orice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
maică-mii, convingătoare, ca de obicei? — Las’ că, într-o bună zi, ai să vezi și tu cum e să fii părinte. Și-atunci, poate că n-o să-ți mai bați joc de-ai tăi. Legenda gravată pe aversul monedei evreiești - pe trupul fiecărui copil evreu! - nu e CREDEM ÎN DUMNEZEU, ci ÎNTR-O BUNĂ ZI O SĂ VEZI ȘI TU CUM E SĂ FII PĂRINTE. — Ce zici, Alex, mă întreabă ironicul de taică-meu, sunt șanse ca treaba asta să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
zece. Adică cinci! Adică, zero ani! Un bărbat evreu cu părinți în viață e, jumătate din timp, un bebeluș neajutorat! Auzi, ajută-mă, te rog - da’ repede! Catapultează-mă odată din rolul fiului pus cu botul pe labe în bancul evreiesc! Nu de alta, dar, la treizeci și trei de ani, începe să devinaă nițel plictisitor! Și mai și hoits, știi, presupune durere, simți un pic de suferință omenească, dacă pot să zic așa - numai că asta-i partea pe care Sam Levenson

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
a lacului din Parcul Irvington. În zilele lucrătoare pe înserat, iar sâmbăta și duminica dimineața până seara, când e soare cu dinți, patinez în cercuri-cercuri, în spatele șikselor din Irvington, orășelul ce se învecinează cu străzile și casele din cartierul meu evreiesc, cel atât de sigur și prietenos. Știu unde locuiesc șiksele după felul perdelelor pe care le pun mamele lor la geamuri. Și-apoi, goimii pun la fereastra din față și o bucată mică de pânză albă cu o stea brodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
audă oy-ul de la sfârșit și, atunci, s-a zis cu distracția. Hai să-i zicem Al Port, Al Parsons! „Am onoarea, domnișoară Gagică, aveți ceva împotrivă să patinez alături de dumneavoastră, mă numesc Al Parsons -“, dar Alan nu sună oare la fel de evreiesc și străin ca și Alexander? Știu că există un Alan Ladd, dar mai este apoi și prietenul meu Alan Rubin, jucător de câmp între a doua și a treia bază în echipa noastră de softball. Și stai să vezi când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
prezentau interes pentru Maimuța, exact opusul celui pe care a trebuit să-l înghită ea la optsprezece mile sud de Wheeling, într-un orășel minier numit Moundsville - în timp ce eu, în New Jersey, mă înecam în sirop (lăfăindu-mă în „căldura“ evreiască, după cum zicea Maimuța), ea, efectiv, îngheța de moarte acasă, în Virginia de Vest, un simplu animal de povară în ochii unui tată care, după cum reiese din vorbele ei, nu era cu mult mai breaz decât un catâr, și o grămadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-mă“, o să-i spun eu, „ai avea ceva împotrivă să te conduc până acasă?“ Să te conduc sau dacă te-aș conduce - cum o fi mai corect? Asta fiindcă trebuie să vorbesc o engleză impecabilă, să nu scap nici o vorbuliță evreiască. „Ce-ai zice să bem o ceașcă de ciocolată? Îmi poți da numărul tău de telefon, să-ți fac o vizită într-o seară? Cum mă cheamă? Mă numesc Alton Peterson“ - un nume pe care mi l-am însușit din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
venit. Ați făcut multe la viața voastră, băieți. V-ați distins, nu glumă. Și mai ales tu, continuă el, încrețind sarcastic din sprânceană către mine, tu care ai început liceul la doisprezece ani, care ai fost ambasador mondial al comunității evreiești din Newark... A-ha, m-am prins. Nu-i propriu-zis diavolul, ci Warshaw Grăsanu’, rabinachele. Liderul meu spiritual, umflat și îngâmfat! El trebuie să fie, după enunțul atât de pompos și după duhoarea de Pall Mall pe care o răspîndește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
comisiei de concurs! Da, mamă, „măr pădureț“, bine zis! „Mutră Acră“ e perfect, numai bine îi dai peste nas lui musiu Nas! „Domnul Hachiță“ - c’est moi! Iată un alt cuvânt despre care în copilărie am fost convins că e „evreiesc“. Hachiță. „Hai, dă-i ’nainte cu hachițele“, mă sfătuia mama. „Ia vezi dacă așa o să obții ceva, băiețelul meu strălucit.“ Oho, și cât îmi mai dădeam silința! Cât mă mai izbeam de pereții bucătăriei! Domnul Tărâță-Încinsă! Domnul Dă-Cu-Curu-De-Pământ! Domnu Sare-Bâzdâc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
făcut cunoștință (soții Perl, Sylvia și Bernie), iar aceștia kveln 1 și ei să vadă un tânăr avocat evreu, înalt, arătos (și burlac! o partidă bună pentru orice fiică!) ce izbucnește în plâns la contactul cu o pistă de aterizare evreiască. Și totuși, lacrimile nu mi-au fost stârnite, cum cred probabil Solomonii și Perlii, de prima priveliște oferită de patria-mumă, de revenirea în patrie a unui exilat, ci de faptul că aud răsunându-mi în urechi propriul meu glăscior de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
chiar atât de diferit de visele pe care ți le povestesc pacienții tăi? Să fie chiar atât de diferit de experiența din timpul somnului? Dar, în stare de veghe, cine-a mai auzit una ca asta? Scrisul de pe ziduri e evreiesc - graffiti evreiesc! Steagul e evreiesc. Fețele sunt aceleași pe care le zărești pe Chancellor Avenue! Chipurile vecinilor, unchilor, profesorilor, părinților prietenilor mei din copilărie. Chipuri asemănătoare cu al meu! Doar că evoluează pe un fundal de ziduri albe, soare orbitor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
de diferit de visele pe care ți le povestesc pacienții tăi? Să fie chiar atât de diferit de experiența din timpul somnului? Dar, în stare de veghe, cine-a mai auzit una ca asta? Scrisul de pe ziduri e evreiesc - graffiti evreiesc! Steagul e evreiesc. Fețele sunt aceleași pe care le zărești pe Chancellor Avenue! Chipurile vecinilor, unchilor, profesorilor, părinților prietenilor mei din copilărie. Chipuri asemănătoare cu al meu! Doar că evoluează pe un fundal de ziduri albe, soare orbitor și vegetație

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
visele pe care ți le povestesc pacienții tăi? Să fie chiar atât de diferit de experiența din timpul somnului? Dar, în stare de veghe, cine-a mai auzit una ca asta? Scrisul de pe ziduri e evreiesc - graffiti evreiesc! Steagul e evreiesc. Fețele sunt aceleași pe care le zărești pe Chancellor Avenue! Chipurile vecinilor, unchilor, profesorilor, părinților prietenilor mei din copilărie. Chipuri asemănătoare cu al meu! Doar că evoluează pe un fundal de ziduri albe, soare orbitor și vegetație tropicală țepoasă. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
ziduri albe, soare orbitor și vegetație tropicală țepoasă. Și nu-i nici Miami Beach! Nu, sunt chipuri din Europa de Est, dar la numai o azvârlitură de băț de Africa! Bărbații în pantaloni scurți îmi amintesc de instructorii-șefi din taberele de vacanță evreiești unde lucram vara în anii de studenție - numai că aici nu-i nici vreo tabără de vacanță! E acasă! Ăștia nu-s profesori de liceu din Newark care, timp de două luni, pleacă în munții Hopatcong din New Jersey cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
mă duc să mă bălăcesc în apa mării, cu evreii cei fericiți. Fac baie unde-i îmbulzeala mai mare. Mă joc într-o mare plină de evrei. De evrei ghiduși, care țopăie în neștire! Ia te uită la mădularele lor evreiești, cum se mai zbenguie în apa evreiască! Ia te uită la copiii evrei, cum râd cu gura până la urechi, se poartă de parcă ei ar fi stăpâni aici... Cum, de fapt, și sunt! Și salvamarul, tot evreu e! În susul și-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
mării, cu evreii cei fericiți. Fac baie unde-i îmbulzeala mai mare. Mă joc într-o mare plină de evrei. De evrei ghiduși, care țopăie în neștire! Ia te uită la mădularele lor evreiești, cum se mai zbenguie în apa evreiască! Ia te uită la copiii evrei, cum râd cu gura până la urechi, se poartă de parcă ei ar fi stăpâni aici... Cum, de fapt, și sunt! Și salvamarul, tot evreu e! În susul și-n josul plajei, cât cuprind cu privirea, evrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]