40,541 matches
-
acesta de voință negativă e discret obliterat: remarcăm doar că naratorul ne spune că s-a îndreptat către oglindă, dar nu ne spune și ce a văzut, sau dacă a văzut ceva acolo. Și nu întîmplător - doar știm că literatura exclude hazardul sau măcar îl "îmblînzește" - chiar în acel moment, apare Celălalt. Contemplarea sinelui în presă aduce moartea sau duce la ezitarea între un tărîm și celălalt. Opinia comună presupune că privirea în oglindă e menită să provoace certitudini. Adică remediul
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
propagandistice, a unei ideologii nu diferită în esență de Teroarea survenită după 1789... Fiindcă între cele două revoluții, europene, există un factor comun: utopia, dezlipirea de realitate, în raport cu Zeița pragmatică americană. Dacă un stat a fost mai apropiat de realitate, excluzînd orice formă de fanatism și urmărind consecvent cu adevărat binele omului și o concepție vastă despre rolul omenirii și viitorul ei, acela a fost noul stat de peste ocean debutînd grandios cu eliberarea sclavilor într-o epocă în care puține state
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Gheorghe Grigurcu Antologia critică, realizată la Chișinău, de Eugen Lungu, Poeți de pe vremea lui Eminescu, trezește în minte, mai presus de toate, "complexul basarabean". Cultura oficială, românofobă, care a stăpînit, după 1944, Moldova dintre Prut și Nistru, excludea junimismul din rîndul fenomenelor literare "onorabile", însă într-un mod straniu. Neavînd încotro, adică nevoiți fiind a înjgheba o tradiție "pur moldovenească", ideologii de serviciu în domeniul cultural îi socoteau pe Eminescu, Alecsandri, Creangă drept "clasici moldoveni", în timp ce Titu Maiorescu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
filele au fost renumerotate (de două ori!). Diferența e remarcabilă: într-o primă numerotare au existat în dosar aproape 800 de pagini, în cea de a treia, doar puțin peste 200. Cine, cînd și de ce a făcut operația? Nu este exclus ca o primă "reașezare" să dateze din 1974, an pe care d-na Blaga l-a citit pe cîteva ștampile aplicate pe spatele unor texte, fără vreo altă rațiune de a fi acolo decît eventualul control. Dar e sigur că
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
Deși am scris mult în viața mea, nu cred că scrierile mele sunt antologice și nici elocvente pentru evoluția spirituală a personalității mele." în schimb, aproape tot ceea ce a spus Petre Țuțea a reverberat în conștiința românilor. N-ar fi exclus ca în curând, prin repovestirea unor enunțuri sau chiar prin pastișarea stilului filosofului, să se constituie o operă apocrifă. Soarta gândirii lui Petre Țuțea este să devină folclor. Ce anume face ca o carte compusă din fraze sentențioase declamate în mijlocul
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și cultura elitei" (113), pentru că există o incompatibilitate profundă între consumatorul pasiv de cultură mass-media și idealul entropic al postmodernismului. Totuși "în pofida ipostazelor sale parodice și a preferinței pentru ironie, postmodernismul nu exclude o autentică nostalgie, vizibilă deopotrivă în atitudinea sa față de tradiție - pe care o asimilează critic, fără a o respinge însă -, dar și față de existența cotidiană." (111) Eseurile lui Carmen Mușat, în special cele teoretice din prima parte a cărții, asimilează
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
exemplu, apartenența lui Norman Manea sau a lui Leon Volovici la cultura română, cel dintîi în calitate de prozator și eseist, celălalt în calitate de istoric literar, sub cuvînt că nu (mai) trăiesc în România și nu sînt de origine etnică română. Evident, nu exclud agitațiile a tot felul de nimeni, eternii paraziți și profitori ai tuturor turbulențelor, frustrați, veleitari, ratați, complexați, nulități patente ce-și trag peste figurile lor de estropiați cultural viziera de cruciați ai cauzelor nobile și ai principiilor generoase, aliindu-se
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
vocea narativă uzează frecvent și cu abilitate de stilul indirect-liber, ce lasă să răzbată, autentic și savuros, palpitul limbii vorbite. Frapează, apoi, în triptic, numărul copleșitor de replici săltărețe, acide, de observații vădind un acut simț al realului (ce nu exclude însă împăienjenirea sufletului în fantasme, după cum vom vedea), fraze care vorbesc despre un anumit tip de inteligență și de sensibilitate feminine - ușor de recunoscut în România post-decembristă. Lucidă, ironică și autoironică, tăioasă, capricioasă, cu o puternică și necenzurată inițiativă erotică
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
multe: să fie impecabil profesional, să comită cît mai puține erori de judecată nu în aprecierea unei opere de artă la o expoziție, ci a suferinței pacientului în fața sa. Cumva, pentru y Gasset cele două - erudiția și valoarea profesională - se exclud, căci la baza modificărilor pe care le propune se află un principiu împrumutat din economie, dar care este în esență o constatare mai curînd antropologică, la care intuitiv consimțim cu toții: făptura umană e limitată, modestă din punct de vedere al
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
din el/ care-mi at Starea de veghe a lui George Vulturescu e cea a unui posedat. Febricitant, declarîndu-și demonizarea, poetul se exprimă prin acuități sumbre, care dau glas unui simțămînt definitoriu al inapetenței, al sleirii, al limitei. Acesta nu exclude însă forța trasării contururilor, aidoma gestului unui sinucigaș ce-și împlîntă cu tărie cuțitul în inimă (Eminescu a descris un asemenea caz): "Scriu cu febră în trup/ sau poate cu diavolul hohotindu-mi/ prin vene: "Scrisul agonic nu repetă,/ conștiincios
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
jos. O parte dintre exponenții lor au acceptat complicitatea cu infractorii. Chiar au fost filmați pentru a fi șantajați de răufăcători. În aceste condiții a început jefuirea economiei naționale. Magnații apăruți peste noapte nu făceau niciodată afaceri între ei. Era exclus. Ochii lor erau ațintiți numai spre vistieria statului. Numai acolo trebuia umblat. Sacii erau plini, datoria externă fusese achitată integral de fostul tiran asasinat ilegal. Anumite bănci au fost rapid ușurate. Politicienii găsiți vinovați erau protejați de imunități absurde. În cadrul
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
nevoi, i-a oferit 500 lei lui Aderca. Și pentru ca Aderca să nu se simtă prost, i-a oferit banii ca venind de la S.S.R., pe numele său pentru că autorul Revoltelor, ca evreu, nu putea primi nimic de la S.S.R., de unde fusese exclus. Verosimil e, apoi, portretul lui Voiculescu, pe care Carianopol, e evident, l-a frecventat. De reținut afirmația lui Voiculescu "m-am băgat surugiu la cuvinte". Și precizarea: Poeziile trebuiesc muncite, cuvintele șlefuite. Cine se reazemă numai pe talent, moare odată cu
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
imposibil să nu se recunoască. Un infern populat de rude și apropiați. Un infern pe mai departe primitor. Un cu mult mai modest infern, cel caragialesc, a stârnit mânie în cercurile liberale ale epocii. Nu doar că scriitorul a fost exclus de la premiile Academiei, dar a mai fost, de la înălțimea autorității, moralizat. Edificat, I.L.Caragiale a părăsit țara. Unanim recunoscut ca geniu creator, pentru el nu s-a găsit un loc de deputat nici chiar în formațiunea cu cadrele de cea
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
mijloc un mecanism de reproducție pe care noi nu-l putem concepe? Să ne rătăcim în hățișuri ale unui nemărturisit și sui-generis rasism ce vede pretutindeni două Românii, dintre care una abjectă, abominabilă, absolut reprobabilă și o alta, mereu înrobită, exclusă de la prânzul zeilor, înzestrată, în schimb, cu o fantastică, incredibilă, capacitate de rezistență, adeverind un ethos și o vocație? Câștigătoare în eternitate, perdantă, sistematic, în cotidian? Și, în fine, unde e adevărul? În acele paragrafe ale indignării civice aparținând lui
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
decontractată propulsează nu numai marginalizați, lumpeni, ci și o nouă tipologie, cea a angajatului la firmă sau a tânărului om de afaceri. Ce se conduc adesea după un manual al succesului pentru solitari, maniaci, psihotici. Cordialitatea glacială a relatării nu exclude explorarea zonelor erogene ale limbajului ce atinge cota cinismului misogin la George Cușnarencu. Sigur, există evaziune din deviații, derapaj și obsesiile prezentului în bucle temporale SF (Ovidiu Bufnilă sau Mihail Gălățanu), în erotodemonie de tip claustral, în scenarii thriller. Nu
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
pot cere, ca atare, visului care este o autodescriere a procesului vieții psihice - indicații asupra cauzelor obiective ale vietii psihice și asupra tendințelor obiective ale acesteia" (L^âme et la vie, Paris, 1963). Prin urmare tărîmul fantasmagoric al visului nu exclude o cauzalitate, o finalitate, o dinamică obiectivă a psihicului. Dramaturgia lui se pare că nu e complet incontrolabila, fiind în stare a resuscita vechi simboluri, deci a restabili legăturile de spirit, fundamentale, dintre om și real, după cum s-ar exprimă
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
verificate, existînd totdeauna alternativă, cele care privesc ficțiunea nu pot fi supuse la această probă. Dar ele trebuie să pară adevărate, iar atunci cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat să le verifice, dar aceasta nu exclude nevoia lui de a le crede adevărate. Așadar, nu "suspendarea neîncrederii" este importantă, cum scrie Lodge, ci "crearea încrederii". Ficțiunea înseamnă a descrie ceea ce creezi tu însuți, în afară oricărei realități dinainte date; a face să pară funcționale toate detaliile
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
care o implică într-un fel ideea de interviu. Senzaționalul este oricum unul "soft" în lumea culturală și nu întrunește exigențele devoratorilor de gen din alte domenii. Curiozitatea firească față de personalitate este satisfăcută aici după toate regulile bunei-cuviințe, ceea ce nu exclude însă reacțiile de uimire, haz, indignare sau melancolie. Interviurile realizate de Romulus Diaconescu au apărut în revistă craioveana Ramuri în intervalul 1992-1998 și aduc în scenă personaje de primă mărime din lumea culturală românească. Enumerarea (cronologică) a acestora se impune
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
ce-o propune asupra subiectului e una cinica, imens cinica, prin urmare diforma, inapta de autoadmiratie. Sinceritatea ar consta, paradoxal, în... montarea pozei cu pricina, în stilul psihologic urmărit ca efect, totuși, estetic (căci, în pofida tentativei lui Barthes de-a exclude jurnalul din planul literarului, acesta poate fi socotit literatura, prin chiar prisma criteriilor așa-zisei incompatibilități: permutabilitatea, structura laxa, supresibilă a discursului, exprimarea inesentialitătii lumii, neputința demonstrării necesității discursului, amestecul de discurs veridic cu cel fictiv, intertextualitatea etc.). evident, în
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
prezenta un fel de pseudo-proclamatie către națiune. Ce s-a ales de paranoicele sale vise, vedem acum. Minciună și agresivitatea. Strâns cu ușa, Vadim Tudor invocă, îngerește, "hărțuielile și șicanările" ultimelor săptămâni, care l-au dus în pragul cimitirului. Nu exclud că lucrurile să stea chiar astfel, iar Vadim să fie cu adevarat foarte bolnav. Numai că un politician bolnav e o contradicție în termeni. Locul său e în spital sau sanatoriu, și în nici un caz în agora parlamentară! Țara are
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
pe tema revizuirii, pe de alta, în cîteva solide teze de doctorat care vor vedea și ele lumină tiparului în curînd. O masă critică este pe cale să se realizeze, din cîte îmi pot da eu seama, și n-ar fi exclus să asistăm în deceniul următor la o rescriere spectaculoasă a traseului pe care literatura română l-a parcurs în ultimele două secole. Perioadă veche, medievală, a avut deja parte, încă de prin anii '70-'80 de propuneri de "reașezare" (ni
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
constitutive, între care și capacitatea ei de subversiune. Această vine din felul în care dragostea răstoarnă ierarhii, încalcă interdicții, isi impune propriile norme, duelîndu-se permanent cu un adversar care altminteri i-ar dictă reguli nimicitoare. O asemenea concepție a iubirii exclude din pornire pasivitatea, supunerea, acceptarea fatalității. Așadar, ca să revin la cazul poeziei trubadurești, categoric nu diferența de rang social dintre doamna și poet este cea care face iubirea dintre ei neconsumabilă; dimpotrivă, această distanță de statut social o intensifica, ba
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
stabilind însă legătură cu ideea de mișcare a trupului, care însă ulterior va deveni mișcare în sensul foarte larg al termenului, inclusiv că mișcare a sufletului. Gesturile oratorului, ca să revin la retorica, erau foarte precis codificate, pentru că retorica în sine excludea improvizația. Astfel ele se detașau profund de gesturile actorului, ale histrionului, care deși pot părea identice, sau măcar asemănătoare unui martor venit dinspre timpurile noastre, aveau un context total diferit și o semnificație pe măsură. Pe orator îl caracterizează gesturile
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
studio. Un popas de neuitat pe o planetă magică, cu vibrații și sunete miraculoase. Chiar dacă televiziunea, tehnica cea mai sofisticată, montări extraordinare ne-au invadat progresiv și spațiul cel mai intim, nimic nu poate înlocui sau, cu atît mai mult, exclude întîlnirile cu spectacolele care nu se văd. Ne-au format gustul pentru literatură, pentru teatru. Ne-au învățat să respectăm o artă și să prețuim cuvîntul, limba. Ne-au învățat, și continuă să o facă, chiar dacă noi, ascultătorii, nu sîntem
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
era prea târziu. Nu-i mai credea nimeni. (Gurile rele spun că starea de vraja și intervalul de împietrire coincid cu cele șapte luni cât l-au avut alături pe Virgil Măgureanu. Cunoscând abilitatea diabolica a acestuia, n-ar fi exclus că marele dirijor al politicii iliesciene să fi orchestrat și aceasta pasăre lină a responsabilităților dinspre vechii spre noii favoriți. Încă o dată, cadoul făcut de Securitate s-a dovedit unul otrăvit.) Pe vremea lui Victor Ciorbea funcționa cuvântul de ordine
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]