610 matches
-
de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor. ¶Souvage 1965. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ. intruziune auctorială [author's intrusion]. 1. O intervenție a NARATORULUI sub forma unui comentariu al situațiilor și evenimentelor prezentate, al prezentării sau contextului lor; un excurs sub formă de comentariu venind dinspre narator (Blin): "Nu știu, observînd în treacăt, dacă aceasta nu este celula al cărei interior se poate încă întrezări printr-o mică deschizătură pătrată în latura dinspre est, cam la înălțimea unui om, pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și e caracterizat de acestea (Eugénie Grandet, Tom Jones). ¶Blin 1954; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și INTRUZIUNE AUCTORIALĂ, COMENTARIU, NARATOR EXPUS. narator necreditabil [unrealiable narrator]. Un NARATOR ale cărui norme și comportament nu sînt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
publicate nu aveau o legătură directă cu activitatea Bibliotecii, directorul acesteia, Virgil Mihăilescu, urmărind doar cunoașterea instituției în rândurile exilului românesc. O rubrică interesantă, „Oameni și cărți de altădată”, încearcă să impună Emil Turdeanu, dar aceasta încetează după două numere, excursurile istoricului literar trecând în alte publicații, care aveau o ritmicitate mai alertă a apariției. De asemenea, prezența, încă de la primele numere, a lui Grigore Nandriș și a lui D. Găzdaru indică o mai accentuată orientare spre aspectele filologice și culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
Koßakowski drept succesor al lui Adorno, după care l-a repudiat, numindu-l „trădător”. și astăzi, majoritatea specialiștilor vest-europeni în problemele Europei de Est sunt oameni de stânga. Rămân, peste decenii, întrebările inevitabile pe care le evocam la începutul acestui excurs, rezumabile astfel: ce s-ar fi ales de liberalismul european fără intervenția CIA10? știm acum mai bine cum au arătat raporturile intelectuale și ideologice transatlantice după ultimul război mondial. Ne-am reamintit că liberalismul este, mai mult decât un curent
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
el urmărește istoria Moldovei în cronologia evenimentelor semnificative, centrate în jurul unor personaje cu încărcătură mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia străină (polonă, rusă), ce instruiesc în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
depășește „grația naturală” a dragostei românești prin „cosmicitatea categoriei departelui”. În secțiunea mitopoetică, dedicată Luceafărului, premisa e curioasă („ieșit din credințele populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe trasee excentrice. Reinterpretarea poemului e justificată prin idei noi de poetică, psihanaliză și deconstructivism (prin Gaston Bachelard, C.G. Jung, Paul Ricoeur, Ernst Cassirer, Paul de Man, printre alții), iar la Eminescu autoarea găsește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
aventurier», călător, funcționar disciplinat), abia în secolul al XX-lea autorul Peregrinului transilvan este valorizat ca scriitor, prin contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului, având în vedere tehnica narativă, structura compozițională, semnificația „voiajului”, așa cum se desprinde din Peregrin, pusă în comparație cu semnificația voiajului la predecesorii și contemporanii lui (Alecsandri, Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu materia organizată tematic, dar fără rigiditate, și cu excursuri substanțiale în biografia intelectuală a scriitorului examinat. Formația intelectuală și culturală a lui Marin Preda, profilul moral al prozatorului, natura raporturilor sale cu experiența nemijlocită a existenței și cu literatura, cultura universală, în fine, configurarea conștiinței de scriitor sunt investigate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în demersul didactic și să poată preciza numeroasele direcții de inovare, ce vor conduce la facilitarea învățării. Se poate afla, de exemplu, profilactic, care sînt cele "șapte păcate capitale ale educatorului", sau cele nouă variabile ale comunicării interpersonale, prezentate cu excursuri laborioase, ori comportamentul comunicativ asociat stilurilor de comunicare distribuite raportului locutor-interlocutor. Marele merit al acestei cărți este generat de capacitatea autoarei de a valorifica suportul teoretic, astfel încît să construiască eșafodajul unor aplicații, ce devin instrumente accesibile unui învățător responsabil
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
german reprezintă ceea ce noi numim un non-imposibil (un eveniment care nu poate să nu se producă). Același lucru este valabil și pentru Karl Marx: nu susține el, oare, că Revoluția care va elibera umanitatea nu poate să nu aibă loc? Excursul prin istoria dezbaterilor filosofice asupra posibilului ne-a ajutat să ne situăm propria teorie care, la rîndul ei, e în măsură să pună într-o nouă lumină anumite aspecte ale controversei filosofice. CARE ESTE REALITATEA LUMII? Problema realității este omniprezentă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
românesc se nuanțează și îmbogățește. Prevalentă, în activitatea lui B., se vădește orientarea căre lucrările de erudiție istorico-literară. Numele lui rămâne legat de „un prim panoramic al istoriei literare românești”, realizat în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Excurs istoric și bibliografie a fenomenului de cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor și de determinare a valorilor în câmpul disciplinei, cartea vizează, totodată, „centrele de germinațiune a ideilor de istorie literară”, „formele de desfășurare a inițiativelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
ale literaturii, RL, 1995, 35; Monica Spiridon, Eseul bine temperat, R, 1995, 9-10; Sorin Tomuța, Foiletoane ex cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4. D.C.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
posibil răspuns este: dă, oare, epoca actuală "postmodernă" vreo șansă continuității, stabilității și identității, sau este cumva prologul unei stări în care omenirea devine infinit și etern plastică, predispusă la schimbări și reinventări neîncetate? Argumentația va fi întemeiată pe un excurs teoretic general în care sînt cuprinse în interconexiune filosoficul, politicul și religiosul cu manierele specifice de răspuns la ingerințele postmodernității. Concluzia anticipată în Prefață evidențiază de ce identitatea socială sau personală nu poate supraviețui în absența culturii înalte în cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a supraviețui. De altfel, un aristocrat pur sânge, precum Alexandru Paleologu, avea cuvinte frumoase despre mahalagii interbelici, mici meseriași, oameni spălați și cu bun-simț, protestând împotriva sensului nedrept și stigmatizant căpătat de acest termen în contemporaneitate. Pe scurt, orice elementar excurs în rădăcinile culturale ale termenului de țăran (în toate articulațiile sale) ne va arăta că e vorba de oameni rudimentari, needucați, primitivi și necivilizați. Realitatea însă este că astfel erau țăranii fără pământ, legați de glie, fără resurse, în timp ce țăranii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
analizele cuprinse în textele celor care l-au cunoscut mai bine, mai familiarizați cu analizele critice, comparate, reunite în această ediție augmentată a a volumului Alfabet liric, pot oferi chei de interpretare interesante, expresive și detaliate, dincolo de bunăvoința inerentă unui excurs evocator. Deși într-o astfel de ocazie despre cei dispăruți se vorbește, inevitabil, "numai de bine", cred că parcurgerea acestor fragmente de neuitare, făcute de nume prestigioase ale comentariului critic sau academic care l-au cunoscut sau doar au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi în satul românesc din punct de vedere social, cultural și identitar, fără a asocia aceste două discipline, sociologie și etnologie, și fără a face un excurs de factură istorică în analiza celor două sate. Abordarea este așadar una interdisciplinară, cerută în mod necesar de natura temei studiate. Studiul de față își propune așadar să analizeze aspecte legate de comunitate, identitate și proprietate (în speță proprietate funciară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
limbă, tradiții și obiceiuri, istorie, conștiință de grup, relația fiecărui țăran cu pământul era un element fundamental pentru formarea identității. Deriva produsă de structurile comuniste are efecte încă și astăzi. 3.2. Identitate colectivă în cele două comunități studiate După excursul teoretic în semnificațiile identității colective, îmi propun să stabilesc și să analizez empiric indicatorii relevanți pentru aceasta, cu referire în primul rând la cele două sate ce au făcut obiectul studiului de caz și în măsura datelor disponibile, și la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avem în vedere. Autorul, într-o primă etapă a colecționat medalii ani și ani, le-a ordonat pe criterii științifice, a studiat în arhive, în colecții muzeale și particulare, dacă este omenește posibil tot ce există - ceea ce-l onorează pentru excursul intelectual al domniei sale. Apoi, în tihna oarecum sisifică a evaluării, pune lucrurile cap la cap, le compară, observă inadvertențe și alte neclarități. La jubileul celor 150 de ani ai Universității „Al. I. Cuza” din Iași, profesorul Andone Cumpătescu a realizat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
femeie primar din România. Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care a fost format la înalta școală academică ieșeană. Actuala ediție a doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și literar practicat de Jérôme Ferrari i-ar putea descuraja pe mulți. Din fericire, scriitura purtătoare de idei e suficient de suculentă, fastuoasă pe alocuri, plonjînd oportun și tragic în subterane contemporane, pentru a face suportabil și incitant chiar un excurs prin predicile Sfîntului Augustin și prin subtilitățile leibniziene ale "celei mai buni dintre lumile posibile". Jérôme Ferrari este originar din Corsica, și-a făcut studiile de filosofie la Sorbonna, s-a întors să predea în Corsica, apoi la Alger, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Scump tezaur Pentru mari și pentru mici, Undulează-n mii de valuri Între maluri De sulfină și d-aglici!... Însăși umbrele obscure Din pădure, Învelite-n giulgiul lor, Sar pe sumbra bălărie Într-o mie De-nvîrtiri într-un picior. În Calul, excurs liric asupra utilității nobilului animal (cu documentație fantastică), remarcabilă e viteza prozodică: Moartea iarăși scofâlcită Și-nvelită În lințolu-i infernal, Cu o coasă la spinare Fuge tare, Fuge tare tot pe cal! Când fantastic zbiară surle, Și să urle, Face munții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
impus. Este cazul doctorului din nuvela Noaptea, care, cunoscându-și diagnosticul de canceros, își trăiește ultimele clipe cu demnitate și decență și evită compasiunea semenilor. Cea mai izbutită carte a lui R. rămâne romanul Păsările mari nu cântă (1976). Tot excursul narativ este alcătuit din amintirile disparate ale unui medic care suferă un puternic traumatism psihic după ce a leșinat în timp ce își opera propriul băiat. Deși aparent incoerente, rememorările se dovedesc suficient de logice ca să se poată reconstitui nu doar destinul personajului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
de presă desfășurate de Eminescu, punând în evidență concepțiile politice ale gazetarului, verbul tăios al celui care nu este dispus să facă compromisuri de conjunctură și nici să apere interesele uneia sau alteia dintre grupările politice. D. Vatamaniuc își încheie excursul analitic cu un capitol intitulat Poetica publicisticii eminesciene, în care surprinde filiațiile dintre scrisul artistic și cel jurnalistic, constantele și ineditul expresiei gazetărești. Interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicist este motivat de regulă de rațiuni exterioare literaturii, subliniază Monica Spiridon 190, și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În tratarea problemelor economice, istorice, filosofice, politice, jurnalistul recurge la surse documentare de prestigiu, remarcându-se prin ușurința cu care abordează domenii dintre cele mai variate. Conștient de funcția paideică a presei, de potențialul instructiv al acesteia, gazetarul își însoțește excursul jurnalistic cu numeroase comentarii metatextuale. În acest sens, articolele eminesciene sunt presărate de glosări numeroase, de explicitări ale unor termeni neologici sau ale unor cuvinte mai vechi, al căror sens original se demonetizează în practica discursivă curentă. Eminescu susține de la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]