645 matches
-
diferențe. Trecuseră 7 ani, ca În aventurile fatidice. Rătăcitul se află, iată, tot la Bard. Rinocerii verzi și cei roșii se tot depărtaseră, cum se depărtase și Patria tot mai Îndepărtată. Exilatul se afla În același loc, dar mai puțin exilat ca Înainte. Depărtarea de fosta sa biografie se confirma, nu o dată, benefică, exilatul Eugen Ionescu avusese dreptate. Nici clasa de studenți de la Bard nu mai avea, În 1996, structura celei din urmă cu 7 ani. Colegiul inițiase, curând după prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
apoi am scos și eu din obeza valiză decedată cele două „atenții” aduse de la București: un grațios toporaș de lemn pentru tocatul salatei de vinete și Istoria literaturii române de George Călinescu. * În deceniul următor, când am devenit eu Însumi exilat, aveam să evoc adesea momentul când, a doua zi dimineață după sosirea mea, Paul m-a anunțat, Înainte de-a porni să vizităm Împreună Berlinul Occidental: „Întâi, la Templu! Te duc, Înainte de toate, la sinagogă”. La colțul străzii, am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
veacuri, ca un pribeag, În portul nord-german și pe prima pagină a povestirii care Îi va clasiciza numele. Eroul cărții lui Adelbert von Chamisso (Peter Schlemihl - omul care și-a vândut umbra, scrisă În 1813) era și el un Obdachlose. Exilat, refugiat, apatrid? Un străin despre care nu știm nimic. Keseru Îl asociază, deloc Întâmplător, lui B. și, astfel, și lui Koves, Obdachlosen și ei, deposedați de umbra protectoare a normalității, dar și blestemați să poarte, acum, după Auschwitz, noua stigmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
A spune „sunt italian și nu pot deveni chinez” este adevărat până la un anumit punct. Ar fi imposibil, de pildă, mi-a amintit, să neg apartenența mea românească. Această apartenență s-a modificat În timp, Însă, În condițiile unui scriitor exilat, trăind la New York și scriind În limba sa, nu a mediului În care domiciliază astăzi, dar fiind parte, totuși, a cotidianului american. Mi-a povestit că În Trieste sunt azi mulți senegalezi, foarte plăcuți, de altfel. Îl Întrebase Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
O călătorie previzibil tensionată, În care Saul dorise să mă Însoțească. Se considera fragil pentru a Întreprinde singur Îndelung amânata sa Întoarcere În trecut. Prilejul i se părea o norocoasă ocazie, voia să profite de tovărășia unui mult mai recent exilat al acelor locuri. Excesiv panicat de perspectiva „imposibilei Întoarceri”, eu Însumi eram convins că, Împreună, am beneficia de o bună izolare. Dialogul ar ameliora trauma pe care amândoi, În mod atât de diferit, o purtam În noi. Până la urmă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Altele ofereau medicamente de contrabandă pentru orice deficit imaginabil. Medicamente care îți schimbau dispoziția și-ți ridicau moralul. Valium, Xanax, Zyban, Cialis. Cele mai mici prețuri din lume. De asemenea, își primise și porția de averi însemnate oferite de reprezentanți exilați ai guvernelor unor națiuni turbulente, care păreau să-i fie prieteni vechi. Printre toate astea erau inserate două invitații la conferințe și încă o cerere de a face un turneu de lectură. Un corespondent căruia Weber încetase să-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
el, și orele de socialism științific. Moale e untul, rece zăpada, tare e piatra În lemnul ce arde, sunt capetele de vers ale unui poem pe care n-ai să-l mai termini niciodată. Tu, fericit că ți-e silă, exilat poate pe vecie, prin orașul acesta cel mai reprezentativ al scumpei noastre patrii. Dacă nu se va putea realiza Încetarea completă a polemicii deschise, atunci deosebirile de păreri trebuie să fie dezbătute principial, cu obiectivitate. Partidul Muncitoresc Român consideră că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
șaisprezece ani a fost altfel. Leonora, de nouăsprezece, brunetă, subțire, suferind de un ușor strabism, care-i dădea veșnic un aer de îngîndurare, de concentrare, de înfrînare a unui elan, cu zâmbetul ei trist, precoce, și cu mersul de regină exilată, în plimbările nesfârșite prin parcul imens și neîngrijit al casei boierești, despărțit de drum printr-un gard de fier ruginit. Visai s-o smulgi din vâlvătaia unui incendiu (în generozitatea ta, casa incendiată era, firește, a ei!), visai s-o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
democrații ( În cap cu regele bâlbâit Mihai I) Înfăptuiesc, În august 1944, cea mai Înaltă trădare din Istoria României și din istoria lumii (adică ceea ce nu s-a mai făcut nicicând În nici o țară). Că democrația americană a fost pentru exilații comuniști din România mumă, iar pentru exilații legionari ciumă s-a văzut din tratamentul privilegiat, pe care l-au acordat Statele Unite ale Americii generalului securist (recte comunist ucigaș) Ion Pacepa și din prigoana inumană la care avea să fie supus
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
I) Înfăptuiesc, În august 1944, cea mai Înaltă trădare din Istoria României și din istoria lumii (adică ceea ce nu s-a mai făcut nicicând În nici o țară). Că democrația americană a fost pentru exilații comuniști din România mumă, iar pentru exilații legionari ciumă s-a văzut din tratamentul privilegiat, pe care l-au acordat Statele Unite ale Americii generalului securist (recte comunist ucigaș) Ion Pacepa și din prigoana inumană la care avea să fie supus legionarul episcop Valerian Trifa de către același stat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
revăzută în 2007, după o alta, mult mai experimentală și îndepărtată de filonul specific al talentului autoarei, în 2003. Întâlnirea este un roman-proces, în care interacțiunea poveștilor are loc, de astă dată, spre deosebire de Dimineață pierdută, în mod violent. Modernul Ulise, exilatul om de știință, se întoarce acasă, dar nu mai recunoaște pe nimeni. Nici o întâlnire nu are loc: e un dialog al surzilor la care participă cecitatea surâzătoare a bătrânului savant, istoriile meschine, patetice, tragice ale celor din țara captivă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
că prin asemenea comunitate va câștiga simpatia bulgarilor, dinastici în convingerea lor și credincioși rasei regale domnitoare și astfel se va îndupleca de-a recunoaște pe cale pacinică stăpânirea lui și de-a asculta de dânsa. Sfentislav fusese de copil încă exilat și închis la Niceea împreună cu mumă-sa, iar când mumă-sa primi libertatea și se întoarse în țară pe baza învoielii încheiate cu Terteres, el rămase ca ostatic la romei și numai după mijlocirea patriarhului bulgar, Ioachim, carele, folosindu-se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care se bucură. În relațiile cu vasalii din interiorul statului otoman era neîndurător. Așa s-a întâmplat cu șeihul Bededdin Mahmud, care a fost înlăturat din demnitatea pe care o deținea, aceea de kazasker al Rumeliei sau beilerbeiul aceleiași provincii, exilat, apoi închis în localitatea Tokad. Mehmed I Cu Imperiul Bizantin a avut relații bune, în special cu împăratul Manuel al II-lea, căruia îi va restitui teritoriile de pe coastele Mării Marmara și ale Mării Negre. În perioada domniei lui Mehmed I
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
rang înalt e vrăjită de versurile dedicate ei (O ! Dar, ca dulce fulger în sânu-mi au pătruns,/ Și, vezi, amoru-mi gingaș eu nu ți l-am ascuns - I 7). Mult mai târziu, venită la Tomis spre a-și regăsi iubitul exilat, Iulia rememorează prima lor întâlnire, când s-a lăsat prinsă pe vecie în mrejele poeziilor lui : De atunci în exaltare,/ Gândind la tine numai, la tine, poet mare,/ Mi-am îmbătat simțirea cu-a tale poezii/ Ce pot să redeștepte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în lumea reală. Deși neimplicat în vreun fel în sfârșitul tânărului adept înjunghiat cu cuțitul său, filosoful cu oroare de violență se vede acuzat de omor, fapt explicabil din perspectiva autorităților înclinate să creadă că un om în afara legii, falsificator, exilat, vagabond, stricător al ordinii [...] este, teoretic, capabil și de crimă (p. 141). Asemenea lui Socrate, el nu are de gând să fugă din închisoare, și se teme să nu devină un fel de sclav când arhontele Aristodem îi propune să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
gulyabani, cel mai perfid dintre djinni, Însă și cel mai informat când venea vorba de sfârșituri traumatice. Soldați cu sorți potrivnice, hărțuiți și masacrați la multe mile depărtare de casă, hoinari care muriseră de frig prin munți, victime ale ciumii exilate În inima deșertului, călători jefuiți și uciși de bandiți, exploratori rătăciți la dracu’-n praznic, criminali condamnați, trimiși să-și găsescă sfârșitul În vreo insulă Îndepărtată... gulyabani Îi văzuseră pe toți. Se aflau acolo când batalioane Întregi au fost exterminate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lui... Dar revista fusese interzisă pentru orientarea ei "roșie", cum mi s-a spus. Roșie? În primul număr era elogiat Baudelaire, de la care se luase titlul celebrei poezii, în care poetul era comparat cu albatrosul care înfruntă, sus, furtunile, dar exilat jos, în mijlocul huiduie- lilor, aripile lui de uriaș îl împiedică să meargă. Ce era roșu aici? Dar intrasem în război și pesemne muzele trebuiau să tacă. Să mă duc, mi-am spus, să-i mai fac o vizită. El cunoaște
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pe vremea când Maria Bănuș scria „Ție îți vorbesc, Americă”. Tac, mă uit la el să văd: chiar vorbește serios? — Se poate, tocmai tu, care ai fost victima comunismului! Taică-tău a făcut pușcărie, tu însuți ai fost persecutat și exilat, iar acum te arăți antiamerican... Culmea e că vorbește serios. Oportuniștii nu spun niciodată vorbe în vânt, chiar dacă se poartă după cum bate vântul. Sunt serioși, pentru că ei chiar cred că prin vorbele lor își apără interesele, cariera. Când oportunistul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
de producere a unor culori speciale, marca Nanatsumori. Noi încă aduceam vase aburind îmbietor, pe când bărbații se apucaseră deja să mănânce, vorbind și râzând tare, nepăsători. "Ce neciopliți" schimbam priviri cu Reiko, iar ea, cu demnitatea trufașă a unei regine exilate, părea ca răspunde "ce vrei, suntem la țară aici, foarte la țară, sugoi countryside" (așa spunea de fiecare dată când simțea că se sufocă departe de Tokyo, de unde venise doar cu un an înainte). Ne-am așezat și noi aproape de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pline de articulații. Forma aripilor delicate și prelungi. Și Îl copleși un sentiment de venerație pentru alcătuirea minuțioasă și precisă a acestei creaturi, care nu i se mai părea dezgustătoare, ci minunat de perfectă: reprezentanta unei rase detestate, proscrisă și exilată În canalele de scurgere, care excela În arta supraviețuirii Încăpățânate, dăruită cu o agilitate și o șiretenie nemaipomenite pe Întuneric; o rasă care căzuse victimă aversiunii străvechi născute din teamă, cruzime banală, prejudecăți primitive. Era oare posibil ca tocmai izolarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Țvi. Invidia pe care Încerca să o ascundă, până și față de propria sa persoană. Invidie a cărei mușcătură perfidă o reducea la tăcere cu scuze nesfârșite, sunându-l pe Țvi și strecurându-i din senin câte o Întrebare despre regele exilat al Albaniei, antrenându-l Într-o controversă furioasă despre islamul albanez și istoria Balcanilor. La urma urmei, la examenele de absolvire avusese note ceva mai bune decât prietenul său. Tot el avusese câteva idei strălucite, pe care Țvi le folosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cineva pe care trebuia să îl protejez. Îi voi spune totul, sau aproape tot. Era ceva ce nu îmi permiteam să mărturisesc. Eram un cetățean american, un stâlp al comunității, dar asta nu însemna că nu puteam fi deportat sau exilat. Am început cu băiatul din jurnal. —Mă credeți? am întrebat după ce termină de notat. —De ce nu? —Otto Frank nu m-a crezut. Cel puțin s-a prefăcut că nu mă crede. I-am spus despre scrisoarea către Otto și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
răspuns și merge mai departe. Regretăm, în cele din urmă, că am avut neșansa să ne întâlnim cu cartea ei, dar întâlnirea era, probabil, destinală. Gabriel Plesea loveste din nou Gabriel Pleșea, autor român stabilit la New York, unde se consideră exilat (deși vine frecvent în România), a publicat trei romane fără valoare literară: Aruncă pâinea ta pe ape, 1994, Imposibila reîntoarcere, 1996, Dosarul cu bârfe, 2000. Toate sunt de o locvacitate plictisitoare și de un aplomb al banalității care divulgă amatorismul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lungi. Femeia grasă de la balcon. Locurile goale lipsite de umbră. Mi-am cumpărat o pălărie de paie. Pentru fumător, țigările cele mai ieftine erau Nazionale, nu și când fostul soț al Dinei Vjerny, care-și savura rezidența asemenea unui prinț exilat, îmi oferea Gauloise. Din provizia mea de Schwarzer Krauser nu mai exista curând nici un firicel. Fiecare zi era un dar. Cât de departe am ajuns în prima călătorie din proprie voință, care a fost, ce-i drept, limitată în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ți-ar plăcea, Yaguchi? Cu siguranță că Yaguchi intrase În acest domeniu cu speranța de a deveni regizor. — Oricum ar fi, mie mi-ar plăcea un job În stilul celor de la New York, știi? Nu știu cum să-i spun, genul de artist exilat, un fel de Mihalkov, Verhoeven, Konchalovski, ceva de genul ăsta. „Ceva de genul ăsta“, dar nimeni nu cunoștea numele menționate de el. — Ei, atunci ce-ar fi să pleci și tu În exil? Nu vorbeam de o chestie atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]