599 matches
-
un pasaj ce avea să devină esențial pentru strategia îngrădirii, Kennan scria: În aceste circumstanțe, este clar că principalul element al oricărei politici față de URSS trebuie să fie o îngrădire de lungă durată, răbdătoare, dar fermă și vigilentă, a tendințelor expansioniste ale Rusiei [...] o politică a îngrădirii ferme, menită a opune Rusiei o contra-forță implacabilă, ori de cîte ori dă semne că ar atenta la interesele unei lumi pașnice și stabile." (Kennan 1951: 119) ÎNGRĂDIREA: CONCEPȚIA POLITICĂ A LUI KENNAN Concepția
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
glob erau considerate de un interes vital pentru securitatea națională a SUA: SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia și URSS. URSS trebuie să rămînă izolată; sfera sa de influență nu trebuie să se extindă asupra altor regiuni. Afară de aceasta, din moment ce URSS era expansionistă din motive tradiționale imperialiste și nu din cauza ideologiei sale socialiste, și din moment ce politica de securitate națională era definită în termeni de balanță a puterii, politica americană trebuia să fie antisovietică și nu anticomunistă (pentru o poziție diferită, care accentuează aspectele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
decît cele militare). În al doilea rînd, conceptul și politica balanței puterii sînt acuzate că sprijină ideologia status quo-ului (în timp ce corelația forțelor implică schimbarea). În al treilea rînd, teoria balanței puterii este învinuită de confundarea tuturor tipurilor de politică externă expansionistă, ignorînd astfel diferența calitativă dintre politicile imperialiste și cele antiimperialiste. În ciuda criticilor sovietice, o comparație între corelația forțelor și balanța puterii relevă multe similarități între cele două concepte (Light 1988: 286 și urm.). Ambele sfîrșesc prin a avea o viziune
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Ruggie 1982). Gilpin (1987: 59) analizează revoluția keynesiană ca reacție la problemele inerente capitalismului din secolul al XIX-lea, pe care Marx le-a identificat într-un mod mai mult sau mai puțin corect. Capitalismul este totuși, prin natura sa, expansionist. O dată cu sfîrșitul imperialismului teritorial și, deci, cu diminuarea capacității de a exporta povara ajustărilor capitaliste, contradicțiile capitaliste au ricoșat înapoi către economiile conducătoare. Cum s-a văzut încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, capitalismul devine prin natura sa conflictual
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie. Europa este percepută la acest nivel și în primul rând ca imperialistă și expansionistă. Ea vine peste noi. Cu intenții mereu sinistre și insolente. Vrea mereu să ne cucerească, să ne îngenuncheze. Să ne transforme într-o colonie. Lista acestor odioși imperialiști este foarte lungă și ea începe cu... romanii. Cu Traian și legiunile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din experiența cea mai directă, sau cât Cetatea totală de Constantin Dumitrescu, și ea foarte puțin cunoscută la noi, care explică acest fenomen. Doi observatori lucizi din zona noastră. Interesele acestei noi clase conducătoare românești sunt indisolubil legate de politica expansionistă de dominare a Rusiei. Moscova, centrul de interes negativ al Europei, rămâne steaua sa polară. Fiindcă o adevărată transformare socială în România (inclusiv în Moldova) ar duce la pierderea tuturor pozițiilor sale politice, economice și culturale dominante. De unde și tendințele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un alt foarte serios obstacol. Cine a citit jurnalul lui Take Ionescu știe că, încă înainte de primul război, România era considerată de Imperiul țarist, ca făcând parte din sfera sa de influență. Toate studiile istorice publicate la noi despre politica expansionistă a Rusiei, în bazinul Mării Negre, dovedesc același adevăr fundamental. Nu amintim, bineînțeles, de Testamentul lui petru cel Mare. În acest scop, se investeau sume extrem de importante în presă și în lumea politică românească. După 1918, serviciile specializate sovietice, cominterniste și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bazelor dictaturii staliniste în interior, cât și din cauza ostilității conjugate a foștilor săi aliați, în exterior (Mastny: 1998, 191-193). Un fin analist al "comportamentului internațional sovietic", Stanley Hoffmann, consideră că orientarea externă a Moscovei nu era aceea a "unei puteri expansionist[e] neobosit[e] al căr[u]i scop este dominația mondială", strict ofensivă deci, dar nici una defensivă, urmărind exclusiv securizarea câștigurilor postbelice. Uniunea Sovietică nu a fost nici inamicul ideologic agresiv postulat de Statele Unite, care au proiectat mai degrabă propria
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dezarmare și nonproliferare nucleară. Pentru consilierul principal în probleme de siguranță națională al lui Carter, Zbigniew Brzezinski, administrația Ford nu a fructificat îndeajuns la nivel internațional ideea drepturilor omului care, credea el, putea fi o contrapondere ideologică utilă prezumtivelor tendințe expansioniste ale comunismului global. Am fost convins de mult timp că ideea de drepturi de bază ale omului avea o influență puternică în lumea emergentă a emancipatelor dar de obicei nedemocraticelor state-națiuni și că lipsa de atenție a administrației precedente asupra
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cercarea să de a domina lumea. Pentru evitarea acestui lucru, Iorga sugereaz? urm? toarele: �pentru fiecare na? iune, prima regul? trebuie s? fie apelul la re? inere�, respectarea altor entit?? i organice, a altor na? iuni ? i nerecurgerea la tendin? e expansioniste �n scopul cl? dîrîi unor imperii 49. Nu putem s? nu remarc? m �nc? o dat? c? Iorga s? ar sim? i �n largul s? u �n zilele noastre. Iorga ? i?a cl? dit opera pe baza unei documenta? îi adunate o via?? �ntreag
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste, care au condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit, în realitate, apogeul colaborării între Uniunea Sovietică și Germania. Omenirea, deși bănuia, avea să afle mult mai târziu că Pactul conținea o anexă secretă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
profitat/ continuă să profite de noul scenariu european de după '90, păcălind la rîndu-i. Antecesorii lui Iliescu nu au nevoie să depună eforturi pentru a induce în eroare, intern și internațional. Primitivismul lor este exact ce convine Kremlinului în plină ofensivă expansionistă. Nu e timp și loc pentru finețuri. Se extermină cu sînge rece: în ochii unei Europe grijulii, înainte de toate, cu propria-i urgentă redresare și prea puțin dispusă a vedea ce se întîmplă dincolo de Cortina de fier. Dacă gimnastica tendoanelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numeroase situații). Apanajele puterii constantinopolitane își au așadar rostul lor atunci când sunt preluate de programele politice voievodale ale unor personaje istorice proclamate sau autoproclamate conducători cruciați. Acestei direcții politico-religioase fundamentale pentru secolele evului mediu românesc îi lipsește însă coordonata ecumenică expansionistă, care a caracterizat instituția basileică în etapele ei victorioase. În fond, era vorba de structuri instituționale, de soluții de politică internă și de opțiuni diplomatice, proprii, dar făurite în prezența Bizanțului sau chiar cu sprijinul său în acea epocă de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cultură materială, în afara celor de ordin juridic. Codurile puterii nu pot fi copiate oricum; cu cât sunt mai puternic articulate, cu atât comunitatea imitatoare este solicitată mai mult: Pentru ca o asemenea translație de ideologie politică (program de guvernare sau aspirații expansioniste) să se producă, este necesar, în primul rând, ca poporul receptor să aibă o capacitate de asimilare determinată de nevoile sale proprii și la care contribuie formele de dezvoltare economică asemănătoare, apoi ca atât statul care împrumută, ca și cel
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
A nu fi dependent de (și Îndatorat către) alții, ci, mai degrabă, autosuficiența a fost laitmotivul politicii externe și de securitate americane Încă din primele zile ale tinerei republici. Politica externă americană, Înainte de cele două războaie mondiale, a fost Întotdeauna expansionistă În continentele americane și izolaționistă În restul lumii. Statele Unite ale Americii nu au intrat În primul război mondial până În 1917, la trei ani de la Începutul ostilităților și cu numai un an Înainte de terminarea conflictului. Asemănător, Statele Unite ale Americii s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față „acoperă” în special perioada 1711-1947, fiind în cea mai mare parte acte diplomatice oficiale sau neoficiale. Un prim set se referă la hotarul de răsărit al Moldovei, la modificările intervenite în secolul al XIX-lea, ca urmare a tendințelor expansioniste ale Rusiei țariste, întrerupte de momentul 1856, cazul unei retrocedări parțiale. Discuțiile referitoare la trasarea pe teren a noului hotar din 1856 reflectă preocuparea Rusiei de a submina aplicarea Tratatului de la Paris, atât în ce privește stabilirea hotarului în zona Bolgrad, cât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
statut ca Valahia și Moldova, concepute împreună ca teritorii turcești, ocupate vremelnic de Rusia și retrocedate Porții. Era încălcat statutul internațional al ambelor țări române, care au avut, vreme de secole, o anumită autonomie statală sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Tendințele expansioniste ale Rusiei în direcția Dunării deveneau tot mai evidente, obiectivul fiind, mai ales după anul 1792, ocuparea imediată a teritoriului dintre Prut și Nistru. 1812-1856-1878 „... În 1812, ca în tot cursul istoriei sale, Moldova cu Basarabia împreună formau un stat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dintr-o anumită perspectivă a dreptului internațional, în termenii oficiali, hotarul se va numi ruso-turc, dar pe teren acesta va fi moldo-rus. Procedeul anexării Basarabiei prin Tratatul de la București (16/28 mai 1812) a ilustrat pe deplin nu numai proiectele expansioniste ale Rusiei în defavoarea statelor de la frontierele sale, ci și lipsa de scrupule și cinismul diplomației țariste. Demnitarii țarului au pretins, mai întâi, stăpânirea celor două principate românești, apoi numai a Moldovei, „mulțumindu-se” în final cu teritoriul dintre Prut și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste care au condus la declanșarea celui de-al II-lea război mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit, în realitate, apogeul colaborării între Uniunea Sovietică și Germania. Omenirea, deși bănuia, avea să afle mult mai tîrziu că Pactul conținea o anexă secretă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stat cu funcții de administrare, organizare și apărare a sistemului productiv devenit el însuși tot mai complex; d) faza imperială - dezvoltarea economică a dus la o dezvoltare socială rapidă, la multiplicarea necesităților și, pe această bază, la apariția unor tendințe expansioniste. Populațiile învecinate sunt supuse și exploatate; e) faza de decădere - după atingerea apogeului, multiple forțe interne și externe duc la descompunerea imperiului - populațiile din interior se răscoală din cauza accentuării exploatării, înflorirea economică face loc treptat crizei, popoarele învecinate, profitând de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
resurse financiare. În același timp, o creștere a cheltuielilor guvernamentale afectează, prin intermediul creșterii prețurilor, posibilitatea de acoperire a cheltuielilor necesare la nivelul administrației publice locale. Analizele monetariștilor au condus la aprecierea că nu se poate asigura stabilitatea economiei prin politici expansioniste bazate pe creșterea cheltuielilor publice, optându-se pentru politica impozitelor reduse și diminuarea unor cheltuieli de transfer. Concomitent, respingând impactul exercitat de mărimea ratei dobânzii și volumul investițiilor asupra venitului național, monetariștii susțin că „schimbările În oferta de monedă reprezintă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
determină nivelul producției, angajării forței de muncă și al prețurilor”56. Minimizarea impactului profund al investițiilor asupra mărimii venitului național, considerat un element de forță al politicii financiare de tip keynesian, ca și contestarea rolului potențial pozitiv al politicii bugetare expansioniste, rămân, Însă, discutabile. Față de preocupările pentru rezolvarea problemei șomajului, cu prețul creșterii inflației, În viziunea keynesiană, monetarismul a lansat ca posibilă soluție salvatoare stimularea ofertei prin decorsetarea ei de barierele etatiste și, În principal, prin reducerea impozitelor. Această nouă „coloratură
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
servicii. În acest sens, se admite că, În principiu, 169 eventuala diferență Între cheltuielile publice (mai mari) și impozitele Încasate (mai mici), de forma G-T (ce semnifică un deficit bugetar), poate fi acoperită, În contextul adoptării unor politici financiare expansioniste (de reducere a impozitelor și creștere a cheltuielilor bugetare), ce implică finanțarea deficitului bugetar creat, fie din Împrumuturi, fie prin emisiunea suplimentară de monedă-semn, deși există riscul de a provoca sau amplifica inflația. Cea de a doua alternativă mizează pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și creștere a cheltuielilor bugetare), ce implică finanțarea deficitului bugetar creat, fie din Împrumuturi, fie prin emisiunea suplimentară de monedă-semn, deși există riscul de a provoca sau amplifica inflația. Cea de a doua alternativă mizează pe promovarea unei politici monetare (expansioniste) axată pe creșterea anticipată a ofertei de monedă-semn, menită să antreneze o reducere a ratei dobânzii și să stimuleze investițiile, iar, În final, să susțină relansarea sau accelerarea creșterii economice. Din perspectiva celor expuse, ne apare relevantă manifestarea rolului impozitelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
este redat de evoluția curbei IS, având drept coordonate nivelul ratei dobânzii practicată pe piața financiară (d) și mărimea produsului sau venitului global (Y), conform graficului, figura nr. 3.9. Figura nr. 3.9 Curba IS sub impactul politicii fiscale expansioniste (incluzând reducerea impozitelor) Sursa: Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 81 Egalitatea dintre investiții și economii descrisă de curba IS apare ca o dreaptă ce unește o succesiune a punctelor de echilibru a celor două mărimi, luând
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]