592 matches
-
Ceea ce pare mai puțin îmbucurător este că între elementele care descriu realitatea existentă și dezideratele menționate de respondenți nu sunt diferențe mari. Acest lucru înseamnă că nu se conturează prea bine, în răspunsurile primite, o zonă de viziuni pozitive și expectanțe privind prevenirea violenței în școli, o direcție de dezvoltare a unor noi măsuri, cu eficiența sporită. Dar răspunsurile primite scot în relief și neaplicarea legilor existente; astfel, în școlile cu peste 800 de copii ar trebui să fie angajat un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
metoda statistică (întrucât evocarea unor statistici favorabile poate aduce un licăr de speranță în taverna lugubră a vieții bolnavului). Relatarea unor cazuri de „pacienți excepționali”(cum îi denumeșe B. Siegel, 2004), adică a unor persoane care, sfidând toate criteriile și expectanțele sumbre, formulate de medici, reușesc totuși să supraviețuiască, constituie exemple și repere deosebit de tonifiante. Abordând, în continuare, problema tratamentului și implicit a vindecării, direcția holistică versus cea alopată proiectează o altă lumină asupra rolului jucat de medic în acest demers
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și inconștient constând în modificări morfo-funcționale (neuroendocrine, somatice, psihosomatice). Stresul, numit de Selye, Sindrom General de Adaptare, se manifestă prin încordare, tensiune, senzație de constrângere. între organism și mediu este în permanență un echilibru dinamic, în care nevoile organismului definesc expectanțele față de mediu. Condițiile de mediu pot veni în întâmpinarea nevoilor, facilitând satisfacerea lor sau pot crea bariere în satisfacerea nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
predictabilitate în viețile lor într-o perioadă scăpată complet controlului. în acord cu Long, Wood și Fecser (2001) am putea categorisi tipurile de stres în: Stres de dezvoltare: determinat la copii și tineri aflați în plin proces de dezvoltare de expectanțele celor din jur față de reacțiile și comportamentul lor, în raport cu vârsta lor cronologică. La vârste mici se așteaptă de la copii să fie facili, să zâmbească atunci când le zâmbim, să înghită mâncarea când le dăm să mănânce, să înceteze cu plânsul când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la o anumită vârstă etc. Așteptările devin mai complexe pe măsură ce copilul crește. Ne așteptăm să se adapteze repede la grădiniță, să învețe poezii și cântece la școală să se adapteze repede și să învețe scris, citit, socotit etc. Toate aceste expectanțe pot deveni la un moment dat prea înalte pentru copil și răspunsul lui poate să fie unul neadecvat, de izbucnire violentă, de exemplu. Aceste expectanțe sunt în mare măsură culturale. Dar modul în care sunt impuse copilului depinde de calitățile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la școală să se adapteze repede și să învețe scris, citit, socotit etc. Toate aceste expectanțe pot deveni la un moment dat prea înalte pentru copil și răspunsul lui poate să fie unul neadecvat, de izbucnire violentă, de exemplu. Aceste expectanțe sunt în mare măsură culturale. Dar modul în care sunt impuse copilului depinde de calitățile parentale, de stilul de disciplinare al părintelui. Un părinte permisiv, negociator, ineficient, sever (care pedepsește) sau care știe să fixeze limite copilului (Steele, 2002) va
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului (Steele, 2002) va impune în mod diferit sarcinile de dezvoltare copilului, transformându-le într-un stres mai mult sau mai puțin intens pentru acesta. Efectele nu vor întârzia să apară în dezvoltarea copilului care va reacționa nu doar la expectanța parentală, dar și la modul în care este prezentată. Nu doar familia generează stres de dezvoltare, ci toate mediile sociale în care intră copilul, la ieșire din familie, la diferite vârste: grădiniță, școală, grupul de prieteni, vecinii, prietenii de joacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modul în care este prezentată. Nu doar familia generează stres de dezvoltare, ci toate mediile sociale în care intră copilul, la ieșire din familie, la diferite vârste: grădiniță, școală, grupul de prieteni, vecinii, prietenii de joacă etc. Peste tot există expectanțe, norme în acord cu vârsta copilului, cărora copilul trebuie să le facă față și pe care le poate trăi ca pe niște adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintre persoanele semnificative induce stres socioemoțional. Stres fizic. Este cauzat de imposibilitatea sau dificultățile de satisfacere a nevoilor de bază ale individului, precum și a acelor nevoi artificiale, care țin de mediul creat de civilizație și cultură. Civilizația și cultura creează expectanțe, solicitări, tentații în plus pentru individ. Sărăcia este în cel mai înalt grad inductoare de stres psihofizic. în general, acele condiții care întrerup continuitatea vieții individului, stabilitatea mediului și a interacțiunilor, predictabilitatea evenimentelor sunt factori de stres fizic. în realitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relație cu acest comportament; - cogniție (C) ce corespunde ideilor și credințelor în raport cu comportamentul și posibilitățile de schimbare; - relații interpersonale (I) în conexiune cu comportamentul; - droguri (D) precizând starea fizică, consumul de medicamente sau de droguri. Cottraux a adăugat două dimensiuni: - expectanță (E) în raport cu așteptările subiectului, - atitudini (A) privind atitudinile terapeutului vis-à-vis de subiect. Acest al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de substanțe, chiar dacă această abordare provoacă o vindecare adesea spontană, nu corespunde cerințelor în domeniul psihologiei și nu conduce întotdeauna la o reușită stabilă pe termen lung. Terapeutul sexolog și de cuplu care folosește metoda cognitiv-comportamentală trebuie, adesea, să explice expectanța sa în calitate de terapeut și să insiste asupra beneficiului unei reflexii personale înainte de a se precipita într-o altă direcție. A trata penisul și zonele sale periferice (artere și vene) nu este suficient pentru a trata întreaga problema: în relațiile sentimentale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
satisfacere a acestor nevoi. De asemenea, se va avea În vedere setul de interese și aspirații ale copilului care Îi motivează orientarea selectivă și durabilă spre anumite activități, setul de atitudini care se manifestă În contextul relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Dacă privim problema din perspectiva psihologiei de grup, trebuie să urmărim stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi, stadiul coeziunii socioafective care influențează dinamica grupului, stadiul conștiinței de sine
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
în procesarea informațională; b) recența: cu cât o unitate cognitivă este mai recent activată, cu atât probabilitatea de a fi utilizată în procesarea informațiilor este mai mare; c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
539, 141-154. Sandu, Florin și Ioniță, Gheorghe-Iulian. (2004). Criminologie teoretică și aplicată. București: Universitatea București. Sheley, Joseph F. și Ashkins, Cindy D. (1981). Crime, crime news, and crime views. The Public Opinion Quarterly, 45, 4, 492-506. Stănculescu, Elena. (2003). Accesibilitatea expectanțelor. În S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie. București: Editura Economică. Warr, Mark. (1995). Public opinion on crime and punishment. The Public Opinion Quarterly, 59, 2, 296-310. Abstract This study presents some stable attitudes of the public opinion
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și evaluează, prin comparație, aspecte obiective (adică starea de fapt, de exemplu, nivelul de școlarizare, mărimea salariului mediu etc.) și aspecte subiective (aprecierea pe care o fac respondenții cu referire la realitatea curentă, de exemplu, starea de spirit a populației, expectanțe etc.). Modelul propus poate fi legitimat prin invocarea analizei altor modele de acest fel, precum cele utilizate de Statele Unite, Franța, Suedia, România, ONU, Banca Mondială (BM). Descrierea fiecărui indicator din cadrul modelului de cercetare a calității vieții este realizată printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nevoiți să acționăm sau dificultății sarcinii cauze externe). Mecanismele noastre de apărare intră în acțiune, ferindu-ne să ne asumăm responsabilitatea unei greșeli. Diferențele între femei și bărbați nu lipsesc însă. Deși în situația autoevaluării managerilor intervin semnificativ factori ca expectanțele de rol în atribuirea performanțelor, eroarea de gen apare și de această dată. Chiar femeile în funcții de conducere atribuie propriul succes mult mai puțin abilităților proprii decât o fac bărbații! 6.2. Perspectiva propusă 6.2.1. Principii ale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i ceară profesorului să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse de contradicții. În aceste condiții se creează o ambiguitate a rolului de profesor care generează disconfort psihic și nesiguranță comportamentală, ceea ce afectează buna exercitare a acestui rol și performanțele obținute. Așteptările de rol se exprimă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt influențate de experiența de foști elevi, un anumit model cultural (adesea incomplet, imprecis, impregnat cu elemente nesemnificative) privind profesia didactică, model poate varia în funcție de apartenența la o categorie socioprofesională, de informațiile (foarte subiective) oferite de proprii copii sau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de implicare al individului în activitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Jacobson au rămas unele dintre cele mai surprinzătoare și mai controversate din istoria cercetării pedagogice. Ele sugerează că elevii de la care profesorii așteaptă un nivel înalt de performanță ating acest nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nivel, chiar dacă nu există o bază reală pentru aceste expectanțe. Expectanțele profesorului reprezintă deducțiile pe care le face un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care se conformează așteptărilor sale. Expectanțele constituie, fără îndoială, o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un profesor în legătură cu comportamentul viitor sau cu achizițiile academice viitoare ale elevilor lui pe baza a ceea ce el știe despre aceștia. Aceste expectanțe afectează rezultatele elevilor deoarece profesorul ia în considerare numai anumite răspunsuri, cele care se conformează așteptărilor sale. Expectanțele constituie, fără îndoială, o parte importantă a vieții școlare, sursele lor sunt foarte variate: clasa socială din care provine elevul, rasa, sexul, informațiile de la profesorii anteriori, rezultatele la teste, informațiile despre familia elevului. Aceste așteptări pot fi comunicate prin cantitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]