596 matches
-
de tip „alcoolici anonimi”, asistând un membru al familiei. Participanta la acest experiment a relevat puterea comunității, capacitatea de a influența a grupului de discuție, descoperirea unei resurse proprii noi: competența de a Înțelege diferitul, efectul stimei de sine, al expectanței Împlinite. A Învățat că trebuie să luptăm pentru a sparge „conspirația tăcerii” asupra efectelor alcoolismului. Ritualurile și atmosfera caldă dintr-o asociație religioasă, dedicată ajutorării celor În suferință au determinat o descoperire importantă pentru unul dintre membri: a acorda ajutor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
competiția cu homo economicus, dându-i acestuia și puteri nemaiexercitate vreodată în relația sa cu celelalte instanțe sociale. Astfel că, la "soarta noastră de a fi globalizați" economic, (Gamble, A., 2002)12, societatea a răspuns nu doar cu exigențe și expectanțe morale sporite, ci, mai mult, încearcă să le extindă la toate dimensiunile și aspectele sale de manifestare. Într-un sens larg, globalizarea a fost definită ca fiind procesul dinamic al creșterii interdependențelor dintre state, entități economice și indivizi ca urmare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
un sistem de valori construit pe coresponsabilitate; pe bunăstare pentru tot, ca rezultat al unui complex de relații între lucruri tangibile și intagibile, între spațiul public și privat; altfel spus, coresponsabilitate pentru progres și coeziune socială în general. Figura 4. Expectanțele comunității față de afacere În concluzie, dezvoltarea comunitară pornește, în primul rând, de la educație, informare și formarea atitudinilor asociative în beneficul tuturor. Rezultatul dezvoltării comunitare înseamnă simultan identitate și autoîmputernicire comunitară, precum și crearea polilor de prosperitate. Dezvoltarea comunitară este fezabilă prin
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de ani, ci față de cinci ani în urmă. Ceea ce implică și o abordare particulară pentru fiecare grup și tactici specializate. Iată cum apar, în timp, așteptările în grupul de stakeholders "angajați" (vezi tabelul 5). Tabel 5. Stakeholders "Angajați" STAKEHOLDERS INTERNI-ANGAJAȚII Expectanțe de afaceri Expectanțe tradiționale Expectanțe actuale de RSC Riscuri generate de așteptări neonorate de către companie Angajații se așteaptă să: Furnizarea de muncă, cunoaștere și servicii Remunerație justă lucreze pentru un angajator în care au încredere și care se conduce după
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
față de cinci ani în urmă. Ceea ce implică și o abordare particulară pentru fiecare grup și tactici specializate. Iată cum apar, în timp, așteptările în grupul de stakeholders "angajați" (vezi tabelul 5). Tabel 5. Stakeholders "Angajați" STAKEHOLDERS INTERNI-ANGAJAȚII Expectanțe de afaceri Expectanțe tradiționale Expectanțe actuale de RSC Riscuri generate de așteptări neonorate de către companie Angajații se așteaptă să: Furnizarea de muncă, cunoaștere și servicii Remunerație justă lucreze pentru un angajator în care au încredere și care se conduce după valori similare cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ani în urmă. Ceea ce implică și o abordare particulară pentru fiecare grup și tactici specializate. Iată cum apar, în timp, așteptările în grupul de stakeholders "angajați" (vezi tabelul 5). Tabel 5. Stakeholders "Angajați" STAKEHOLDERS INTERNI-ANGAJAȚII Expectanțe de afaceri Expectanțe tradiționale Expectanțe actuale de RSC Riscuri generate de așteptări neonorate de către companie Angajații se așteaptă să: Furnizarea de muncă, cunoaștere și servicii Remunerație justă lucreze pentru un angajator în care au încredere și care se conduce după valori similare cu ale lor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
7.4.4. De ce punctul de vedere al stakeholders nu poate fi ignorat? Ca o consecință pentru organizația-afacere, identificarea acurată a părților colateral prejudiciate/prejudiciabile de tranzacțiile economice reprezintă un obiectiv strategic. De corecta identificare a stakeholders și de perceperea expectanțelor lor depinde reputația, credibilitatea și buna poziționare a afacerii în raport cu principalii săi competitori (vezi figura 6). Figura 6. Procesele de MRSC Clienții devin loiali afacerilor care le pun la dispoziție produse apreciate ca având valoare mare pentru ei; angajații își
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Care este diferența între afacerile de oricând în istorie și cele din prezent? Pe ce temeiuri se sprijină așteptarea socială ca firmele să dovedească, din proprie inițiativă, civism social? De ce afacerea (corporație sau IMM) este nevoită să ia în considerare expectanțele indivizilor și grupurilor interesate referitoare la rolul de bun contribuabil la sustenabilitatea lumii? Răspunsul general la aceste și multe alte întrebări face trimitere la circumstanțele și dinamica procesului de interconectare a lumii contemporane. Problemele societății contemporane au atât de mulți
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a achizițiilor publice. Biodiversitate. Denotă formularea de politici și acțiuni specifice protecției mediului. Contribuție socială. Obiectivul este legat de calitatea cetățeniei corporative; el se realizează prin armonizarea cu politicile și practicile comunității locale și prin contribuții sociale adresate nevoilor și expectanțelor societății. Respectarea legilor și reglementărilor privind protecția mediului, garanția produsului etc., precum și elaborarea de măsuri specifice de management. Transparența vizează acceptarea auditărilor externe și comunicarea onestă a rezultatelor auditărilor interne și externe legate de resurse umane, calitate, mediu, taxe, profit
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceste elemente pot fi abordate înainte, după sau chiar pe parcursul planului de tratament indicat. Concluzii Deși tratamentul SSPT și al stresului acut au înregistrat multe progrese în ultimii zece ani, mai sînt încă multe de studiat în ceea ce privește aceste tulburări complexe. Expectanțele legate de rezultatele tratamentului rămîn modeste. Se estimează că aproximativ o treime dintre pacienți răspund foarte bine la tratament, înregistrînd o vindecare aproape completă. O altă treime vor înregistra progrese evidente; după încheierea tratamentului probabil nu vor întruni criteriile unui
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
În regiunea Iași-Pașcani, coordonatorul activității greviste a fost Ilie Pintilie, alături de o echipă dinamică ce se deplasa până la Galați, Ploiești și București pentru organizarea mișcărilor. Deși mobilizarea s-a înfiripat exemplar, totuși, se pare, ea nu se ridica la nivelul expectanțelor, fiindcă nu a reușit să provoace mișcări revoluționare cu caracter general. De aceea, secretarilor regionalelor comuniste le-au fost trasate directive clare privind provocarea [sic !] grevei generale, căutând „în propagandă și agitație” să speculeze nemulțumirile în chestiunea revendicărilor profesionale și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vândute prin bazare. Nostalgia pe care o exprimă ele corespunde sentimentelor crepusculare abundent ilustrate de cărți poștale în care apar nuduri în aceeași postură, stând în plin soare. Postura implică, în opinia mea, factori de-a dreptul exhibiționiști, în ordinea expectanței dar și a agresivității. De fapt, avem de a face cu o postură tipică pentru așteptare, cu o imobilitate care este preludiul unei violențe iminente, cu postura clasică a nimfelor gata să sară, ori seamănă cu poziția cangurilor și boxerilor
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
crește chiar dacă nu s-ar aplica nici un fel de program educațional, în condițiile în care instrumentul de măsurare a achizițiilor ar fi același în etapele de pretest și posttest. -Factorii subiectivi ai experimentatorului afectează validitatea experimentului în măsura în care anumite caracteristici și expectanțe ale acestuia își pun amprenta asupra situației experimentale. Autoritatea, ostilitatea, apartenența etnică, statutul etc. sînt exemple de caracteristici care pot influența evoluțiile subiecților în cadrul anumitor experimente. Experimentatorul ideal are o poziție de neutralitate și relativă detașare. Există de asemenea o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
în procesarea informațională; b) recența: cu cât o unitate cognitivă este mai recent activată, cu atât probabilitatea de a fi utilizată în procesarea informațiilor este mai mare; c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
539, 141-154. Sandu, Florin și Ioniță, Gheorghe-Iulian. (2004). Criminologie teoretică și aplicată. București: Universitatea București. Sheley, Joseph F. și Ashkins, Cindy D. (1981). Crime, crime news, and crime views. The Public Opinion Quarterly, 45, 4, 492-506. Stănculescu, Elena. (2003). Accesibilitatea expectanțelor. În S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie. București: Editura Economică. Warr, Mark. (1995). Public opinion on crime and punishment. The Public Opinion Quarterly, 59, 2, 296-310. Abstract This study presents some stable attitudes of the public opinion
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și evaluează, prin comparație, aspecte obiective (adică starea de fapt, de exemplu, nivelul de școlarizare, mărimea salariului mediu etc.) și aspecte subiective (aprecierea pe care o fac respondenții cu referire la realitatea curentă, de exemplu, starea de spirit a populației, expectanțe etc.). Modelul propus poate fi legitimat prin invocarea analizei altor modele de acest fel, precum cele utilizate de Statele Unite, Franța, Suedia, România, ONU, Banca Mondială (BM). Descrierea fiecărui indicator din cadrul modelului de cercetare a calității vieții este realizată printr-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de angajare din dinamismul autoreglării morale; autoimplicarea în modificarea stilului de viață, de învățare, muncă, îngrijire a sănătății, astfel încât subiectul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii prospective pe termen lung, pornindu-se de la cazuri identificate cu comorbiditate pe cele două axe, comparativ nu doar cu diagnostice pe Axa I fără tulburare pe Axa II ci invers, cu tulburări pe Axa II, pentru a se vedea expectanța apariției tulburărilor pe Axa I. Caracteristicile personalității și a sindroamelor psihopatologice se influențează reciproc fiind în corelație și cu evenimentele de viață trăite. Se apreciază că pentru a fi relevante studiile prospective ar trebui efectuate evaluări ale ambelor axe în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin acceptabile, cele pe care persoana este mai puțin dispusă să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cele pe care persoana este mai puțin dispusă să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care valorile preferate ale unei persoane dezavantajate socioeconomic ar fi identice cu ale unei persoane din clasa de mijloc, expectanțele și toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn (1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn (1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ceea ce pare mai puțin îmbucurător este că între elementele care descriu realitatea existentă și dezideratele menționate de respondenți nu sunt diferențe mari. Acest lucru înseamnă că nu se conturează prea bine, în răspunsurile primite, o zonă de viziuni pozitive și expectanțe privind prevenirea violenței în școli, o direcție de dezvoltare a unor noi măsuri, cu eficiența sporită. Dar răspunsurile primite scot în relief și neaplicarea legilor existente; astfel, în școlile cu peste 800 de copii ar trebui să fie angajat un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
metoda statistică (întrucât evocarea unor statistici favorabile poate aduce un licăr de speranță în taverna lugubră a vieții bolnavului). Relatarea unor cazuri de „pacienți excepționali”(cum îi denumeșe B. Siegel, 2004), adică a unor persoane care, sfidând toate criteriile și expectanțele sumbre, formulate de medici, reușesc totuși să supraviețuiască, constituie exemple și repere deosebit de tonifiante. Abordând, în continuare, problema tratamentului și implicit a vindecării, direcția holistică versus cea alopată proiectează o altă lumină asupra rolului jucat de medic în acest demers
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și inconștient constând în modificări morfo-funcționale (neuroendocrine, somatice, psihosomatice). Stresul, numit de Selye, Sindrom General de Adaptare, se manifestă prin încordare, tensiune, senzație de constrângere. între organism și mediu este în permanență un echilibru dinamic, în care nevoile organismului definesc expectanțele față de mediu. Condițiile de mediu pot veni în întâmpinarea nevoilor, facilitând satisfacerea lor sau pot crea bariere în satisfacerea nevoilor provocând organismul la rezolvarea problemei. Gravitatea, intensitatea reacției de stres a individului ține de elementul-surpriză (apariția neașteptată a stimulului), severitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
predictabilitate în viețile lor într-o perioadă scăpată complet controlului. în acord cu Long, Wood și Fecser (2001) am putea categorisi tipurile de stres în: Stres de dezvoltare: determinat la copii și tineri aflați în plin proces de dezvoltare de expectanțele celor din jur față de reacțiile și comportamentul lor, în raport cu vârsta lor cronologică. La vârste mici se așteaptă de la copii să fie facili, să zâmbească atunci când le zâmbim, să înghită mâncarea când le dăm să mănânce, să înceteze cu plânsul când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]