1,782 matches
-
9 ale "realismului formal" pe care îl vor sistematiza romancierii secolului al XIX-lea. Acestea își au originea în tulburările eco-nomice și ideologice, menționate anterior, și au drept consecință configurarea unui altfel de "timp-spațiu". Ian Watt, în 1973 (pp. 530-536), explicitează: Cînd Defoe, de exemplu, a început să scrie opere de ficțiune, el acorda prea puțină atenție teoriei critice predominante în epocă, pe atunci încă subordonată uzajului subiectelor tradiționale; în schimb, el a făcut ca succesiunea narativă să fie după cum credea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai bine trecerea de la secvențialitate la configurație, despre care am vorbit mai devreme. Ultimul rînd din (15) garantează amplasarea celor trei componente ale dimensiunii configuraționale subliniate de schema 1 (pagina 92). Folosim din nou acest exemplu foarte simplu pentru a explicita acest punct teoretic. Stabilirea macrostructurii semantice este în întregime determinată de propoziția din rîndurile 3 și 4: propoziția 3 A3 PRq (proprietate) (Rd4) Pasul Ursului + are totul pentru a fi îndrăgit Se observă compatibilitatea izotopică a proprietăților și a sub-temelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o interpretare și solicită o participare din partea cititorului, caracterul explicit al procedurii garantează, în acest caz, succesul. Abordarea dimensiunii configuraționale din (15) se face și prin cele două componente pragmatice: enunțarea și orientarea argumentativă, care rămîn implicite sau pot fi explicitate. Din punct de vedere enunțiativ, "a îndrăgi" înseamnă întotdeauna a fi drag, a fi sursă de plăcere pentru cineva. Conform unei retorici, din nou publicitare, acest loc rămas liber este destinat cititorului: Pasul Ursului are totul pentru a fi îndrăgit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
clasică: anumite enunțuri sînt prezente aici pentru a fi asumate de către cei (cel) care îl vor (va) citi. Absența referinței pacientului verbului a îndrăgi (co-enunțiator al secvenței) conduce la o desemnare în absență de către cel care citește. J.-M. Adam explicitează acest mecanism 2 plecînd de la un graffiti la care am putea adăuga exemple de injoncțiuni precum "Fumatul interzis" sau "Accesul interzis" sau, mai mult, "Prost e acela care spune", enunțuri care nu se adresează unei persoane anume, ci, de fapt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări: a) o schematizare nu oferă decît o descriere sumară: "în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
final. B. Bremond, 1966 Această trecere de la o liniaritate ("cronologie a evenimentelor") la un tot ("a da un sens") este realizată în ultima macropropoziție narativă, simpla situație finală (Pn5) sau evaluare finală (PnΩ) numită "Morală". "Morala" are funcția de a explicita finalitatea povestirii, de a da un sens istoriei povestite. Într-adevăr, "Morala" este punctul de plecare, cauza tuturor faptelor. Trebuie să înțelegem foarte bine termenul de "final" nu prin dimensiunea sa temporală (Pn5 este în ultima poziție din punct de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă)]. Să mai notăm că în cele două secvențe (11) și (57) există TRANSFORMAREA, fie a personajului descrierii, fie a obiectului rețetei. Această transformare este explicitată de două ori la sfîrșitul secvenței: în (11): ....și veți vedea mizerabila creatură care mă lovi... Pînă la finalul descrierii s-a trecut de la "Lucile" la o "mizerabilă creatură". în (57):...ați format astfel trandafirul. Aici este marcată trecerea de la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sonerie. Mă aflu din nou pe peron și o iau din nou printr-un "tunel" pentru a ieși. Elev de clasa a III-a EXERCIȚIUL B.11. Descrierea unei planete necunoscute de către un elev de clasa a V-a. Cerința explicitează faptul că descrierea va fi rezultatul unui dublu procedeu. Pe de o parte ea va fi productivă. Este vorba de a alege o culoare predominantă pentru planetă 4 și de a stabili o listă de atribute descriptive plecînd de la observarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
zece ani de la adoptarea Declarației Mondiale privind Educația pentru Toți statisticile nu erau schimbate în mod semnificativ. În aceste condiții, la Dakar în 2000, Forumul Mondial pentru Educație a reafirmat această viziune și a adoptat un cadru de acțiune care explicitează nevoile de calitate ale educației fundamentale pentru copii, tineri și adulți, precum și nevoia de acces universal la acesta. Acțiunile vizează nivelul național și responsabilitățile pe care guvernele naționale le au în raport cu educația. "Cadrul Dakar" statutează în mod clar intenția de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și orientare, învățarea poate fi: dirijată și puternic orientată, semidirijată și independentă; explicită și implicită. • După tipul relației interindividuale, distingem între învățarea indusă, inter învățare și învățare reciprocă. • După acțiunea schemelor comportamentale utilizate, vom distinge între învățarea prin: coordonare, stocaj, clasificare, rețea de noduri, hărți cognitive, succes, învățare negativă, învățare pozitivă. • După strategia
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
este imperativă pentru ca în zona să apară îmbunătățiri. b) lista grupurilor țintă și estimarea anticipată a numărului beneficiarilor direcți și indirecți și afrectarea lor, prin efecte directe și indirecte este necesară de asemenea. c) motivele alegerii grupurilor țintă a activităților, explicitează motivele pentru ce au fost acestea selectate. d) relevanța proiectului pentru grupurile țintă se face prin explicarea în detaliu a modalităților creerii beneficiilor pentru grupurile țintă. e) relevanța proiectului pentru prioritățile programului. 1.7 Descrierea detaliată a activităților care vor
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
entități sociale specifice devine mai clară și mai vizibilă. "Analiza reglementărilor efectuate de către metasistemul social în sistemul cognitiv este cea care constituie studiul propriu-zis al reprezentărilor sociale, în măsura în care legăturile lor cu poziții specifice într-un ansamblu de raporturi sociale sînt explicitate. În funcție de aceste poziții, exigențele metasistemului variază; ele pot, de exemplu, să implice o aplicare riguroasă de principii logice, în timpul unei lucrări științifice, sau mai ales să vizeze apărarea coeziunii grupului în timpul unui conflict cu un alt grup. În cele două
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociale. Putem deci vedea reprezentarea născîndu-se și transformîndu-se in vivo. Copiilor li s-a cerut să "deseneze radioactivitatea", să își comenteze producțiile iconice și să definească ce au vrut să reprezinte. "Norul radioactiv devenea imaginea radioactivității, fall out-ul îi explicita dinamica. Acțiunea radioactivității era explicată prin propriile efecte și consecințe. Pe baza interdicțiilor determinate de împrăștierea radioactivității, oamenii elaboraseră un fel de decalog al comportamentelor capabile să facă față dificultăților [provocate] de starea de urgență" (ibid., pp. 432-433). Autorii remarcă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
internațională, sex, origine socială...). Să rezumăm cîteva obiective ale anchetei: existența sau inexistența unei universalități a drepturilor omului în contexte sociale diferite; descrierea reprezentării sociale a drepturilor (socio-economice, autoapărare, relații conjugale) mai puțin recunoscute oficial sau a celor mai formal explicitate în Carta din 1948. Care sînt principalele rezultate? În ceea ce privește drepturile omului, in-formația comună a subiecților este comparabilă cu cea a Declarației de la 1948. "Un puternic consens apare în a lega drepturile omului cu infracțiunile împotriva drepturilor la apărare, la integritate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru a repera "structurarea hărții semantice induse de cuvintele-stimul și a explicita componentele sale conotative" (De Rosa, 1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot fi astfel testate, fie pe pagini diferite, fie pe aceeași pagină ("Est
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
într-o formulă personală, cât mai obiectivă, asemenea unui promotor fundamental al creației artistice, acordând tematicii alese o nouă valență interpretativă. Structurată în trei capitole, dezvoltate pe subcapitole și finalizate prin concluzii, cartea de față urmărește să răspundă problemelor enunțate, explicitând prin fiecare parte componentă a sa, conceptele fundamentale ale tematicii dezbătute. Primul capitol, intitulat O posibilă definiție a sacrului, prezintă în sensul unor clarificări teoretice preocupările literaturii de specialitate în încercarea definirii cât mai complete și exacte a conceptului de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
arta romană de cea greacă, a cărei tendință primordială era aceea a idealizării etice, formale și spirituale. Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu Cât privește iconografia și reprezentarea vizuală a sacrului, pot fi remarcate unele asemănări speciale cu arta greacă, explicitate prin imageria divinităților, prin arhitectura religioasă 359 și, nu în ultimul rând, printr-un anumit cult al funerarului 360. La rândul său, străvechiul cult al împăratului regăsit și la egipteni este încă prezent, istoricul de artă E. H. Gombrich arătând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Pe de o parte, cadrul conceptual merge mai departe decît modelul, punînd la dispoziție diferite interpretări ale relațiilor între variabilele dependente și independente. De cealaltă, permite atingerea unei mai mari profunzimi și o mai mare amploare pentru explicarea realității. Vom explicita acum regulile care stau la baza construcției cadrelor noastre conceptuale. Pentru asta ne-am sprijinit, în principal, pe cele cinci reguli propuse de Gary King, Robert O. Keohane și Sydney Verba 59. În primul rînd, după acești autori, teoriile construite
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
structurii, dat fiind că europartidele își adaptează organizarea pentru a primi și a lucra cu nou veniții 179. 2.5. Cadrul partinic național Subliniasem că doi factori trebuie luați în considerare pentru a explica evoluția partidelor europene 180. După ce am explicitat influența procesului de integrare europeană, trebuie să identificăm diferitele dimensiuni pertinente ale variabilei naționale în dezvoltarea europartidelor. Bineînțeles, trebuie să se țină cont de atitudinea acestor actori partinici. Robert Ladrech a identificat diversele scopuri care-i fac să interacționeze. În
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
dezvoltă cu adevărat referirea la bazele ideologice pentru a înțelege răspunsurile variate ale federațiilor europene de partide. Or, Hix și Lord au examinat poziționarea europartidelor pe bază ideologică. În al doilea rînd, Ladrech reformulează conceptul de rețea politică așa cum fusese explicitat de Hix și Lord. Înainte de toate, el amintește că aceștia consideră că partidele naționale intră în interacțiune cu grupurile politice pentru a defini politici comune. Hix și Lord notează două implicații. Pe de o parte, diferite tipuri de actori sînt
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Poeta cere iertare pentru neputința de a fi în lume. Nu este ușor să scrii despre "Xilofonul". Te simți permanent cam ridicol, pentru că ai de-a face cu o carte care de la început desfide comentariul. Nu sânt aici idei de explicitat și sensuri obscure de decriptat. Nu poți descrie la modul intelectual o carte antiintelectualistă și cu greu poți face considerații estetice la o carte violent antiestetizantă. Ești tentat să citezi și să tot citezi, în loc de orice comentariu. Sigur, este o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
poruncit să nu mănînci?"" [Facerea, 3:11]; o procedură de "coborîre" a judecătorului cunoscător la nivelul celui pe care trebuie să îl cerceteze se manifestă în acest context; cu siguranță că Dumnezeu cunoștea actul comis de Adam, dar recunoașterea lui explicită de către vinovat reprezintă o etapă pe care orice judecată o impune; disculparea prin învinovățirea celuilalt: "Zis-a Adam: Femeia care mi-ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom și am mîncat". Și a zis
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
făcut deja acest lucru pe parcursul exegezei noastre, recunoscînd, printre altele: plăcerea "jocului de idei" transformată în scop în sine, abordarea unor probleme "sacre" cu mijloace "profane", introducerea rigorii semiotice într-un context de multe ori eseistic, raportarea poate prea puțin explicită la atributele valorice ale cărții prezentate etc. În pofida acestor puncte critice, sperăm totuși ca studiul pe care tocmai îl încheiem să reprezinte "ceva" nu atît prin ceea ce el actualmente este, ci prin acel "altceva" în care l-ar putea transforma
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atitudine a intelectualilor, asociată cel puțin în mod retrospectiv cu pozitivismul, a fost atacată vehement, încă din 1970, de către cei care adoptau vreuna din versiunile postmodernismului. Adevărul rămîne un concept extrem de contestat și un subiect de discuție la modă. A explicita varietatea problemelor esențiale puse de scriitorii postmoderniști printr-un vocabular accesibil cititorilor care n-ar fi adepți ai acestui curent poate constitui un studiu exegetic captivant, chiar dacă s-ar axa numai pe tema minciunii. Însă eu unul nu voi încerca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe socoteala lucrurilor, imaginilor, scenelor pe care le evocă. Ele trebuie să-ți vorbească dacă te-ai inițiat destul În a le asculta-n tăcere și În reculegere. Ele Îți provoacă stări, dispoziții, trăiri. Ca un bun maestru, poemul nu explicitează ci te pune În fața faptului. Înveți de la lucruri. Pilda (implicită) nu te Învață sistematic, ci, cu un Înțeles vechi al vorbei românești, te pedepsește. Adică te Înțelepțește. Prima mișcare a haiku-ului este una evident realistă, cuvintele evocă, arată, trimit
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]