822 matches
-
spre deosebire de cazul teologiei științifice.1 Cu alte cuvinte, există un mod de discurs ce este propriu celui ce vorbește sau scrie ca urmare a dobândirii harismei, și o altă modalitate de expresie ce vine în urma celei dintâi și care urmărește explicitarea înțelesurilor afirmațiilor făcute de trăitorul harismei. Filo sofia poate fi implicată doar în cel de-al doilea tip de discurs. În măsura în care se încalcă granița și filosofia are pretenția de a se substitui afirmațiilor discursului harismatic, atunci ea trebuie respinsă. Această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
discursului filosofic. Psellos acuză, spre exemplu, faimosul Hermes Trimegestus de derapaj înspre concepte alegorice și magice și că neglijează gândirea greacă clară. Uneori, acești gânditori au fost prea îndrăzneți în revizuirea modului în care filosofia trebuie să fie implicată în explicitarea gândului teologic, tipic fiind cazul lui Ioan Italos, care a trezit suspiciuni în primul rând datorită noilor sale metode de a studia dogma. Un alt aspect ce marchează modalitatea bizantină de a face filosofie și de care dacă nu se
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ca Belletti (2004) la periferia propozițională internă sau Giusti (1996) și Aboh (2004) la periferia grupului nominal. Vom prezenta, pe scurt, în secțiunile următoare toate aceste concepte teoretice pe care le folosim în analiza datelor românei vechi și moderne. Până la explicitarea conceptelor de mai sus, este necesar să menționăm că adoptăm analizele curente ale structurii propoziției și grupului nominal și folosim abrevierile sintactice (v. §Convenții, simboluri și abrevieri) consacrate în literatura de limbă engleză (pentru a evita ambiguitățile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor realității și, În fine, c) sunt și alte metode care vizează experiența practică, individuală sau colectivă, ca tip specific de intervenție destinată transformării, Într-un fel sau altul, a realității. O scurtă explicitare a impactului acestor experiențe asupra laturii metodologice a Învățământului, va fi pe cât de necesară, pe atât de edificatoare. Astfel, dacă vom lua drept criteriu de bază al construcției sistemului de metode la care noi ne gândim - principalul izvor al Învățării
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ea este întărită prin promisiuni sau amenințări. Cunoștințele /.../ sînt forme de putere" (p.12). Virtutea didactică se obține totuși numai prin forța exemplului și, ca atare, histrionismul rămîne o componentă fundamentală a profesoratului. Doxa sugerează, concomi tent, sofisticare și enigmă. Explicitarea ei descrie, prin urmare, un proces inițiatic, unde maestrul are porniri și abilități de șaman. Indubitabil, profesorul reușește prin aceste coordonate subiacente efortului didactic să supună și să mesmerizeze. Unicitatea lui reprezintă, în fond, premisa predării, acea legitimitate absolută, din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fost făcută pentru scenă sau pentru o ediție destinată lecturii. [...] Această indecizie subminează proiectul traducătorilor și suspendă oarecum traducerea într-un no man's land: nici traducere savantă, menită unui public avizat, îndreptățit la o traducere fidelă, însă presărată de explicitări și note de subsol, nici versiune care să vizeze obținerea unui efect instantaneu, în sala de spectacol"403. Întrebată de Nicolae Florescu cui îi aparține inițiativa traducerii, Monica Lovinescu își introduce interlocutorul în laboratorul creației: " În căutarea echivalențelor textul însuși
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
16 noiembrie 1912 - 5 noiembrie 1913), „Ziarul științelor populare și al călătoriilor” (12 noiembrie 1913 - 15 noiembrie 1916, 16 ianuarie 1920 - 23 octombrie 1923), „Ziarul științelor și al călătoriilor” (30 octombrie 1923 - 19 decembrie 1939); în 1928 i se adaugă explicitarea „Scris pe înțelesul tuturor”. Fondată de Luigi Cazzavillan, patronul trustului de presă „Universul”, din constelația căruia Z.c. de asemenea face parte, revista a stat sub conducerea lui Neculai Procopiu, C. Cosco (până în 1913) și a lui Victor Anestin (1913-1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
prezintă o recurență demnă de toată atenția. Căci ea apare și în O viețuire cu Stan și Bran, și în Sonatine. (Am mai spus-o, nu e singura astfel de situație.) Se ridică întrebarea de ce. De dragul evenimentului în sine? De dragul explicitării unei pasiuni de-o viață? De dragul travaliului stilistic? Ultimul răspuns mi se pare mai plauzibil. L-am suspectat pe Radu Cosașu, la fiecare nouă lectură, că este unul dintre autorii perfecționiști fără simbrie, dintre acei stiliști cărora frazele le ies
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
Humanitas. Din însăși introducerea acestui "fie că vrem sau nu" răzbate un fel de exasperare expresiva și, totodată, de raționament, care marchează o criză a demonstrației: e un moment de amuțire retorica, o oprire elocventa a argumentației, un suspense al explicitării, toate avînd rostul de a declara, într-o tonalitate cît mai simplă și mai directă, ceea ce mie una mi se pare ca Besançon evita să rostească pe tot parcursul cărții. Și anume că între două orori, precum cea a nazismului
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
într-o lumină cenușie. Pisica ruptă este cea mai bună carte a lui Daneliuc de pînă acum. Marilena și cîteva voluptăți este un roman care merită citit pentru acel extrem de interesant personaj feminin colectiv, deși apar destule pasaje moarte, multe explicitări inutile ale personajelor. în Apa din cizme surprinde ideea de a face dintr-un rocker un personaj literar - din păcate, scriitorul nu insistă pe statutul de vedetă al personajului, nu descrie lumea nebună a showbizului românesc, deși, la începutul cărții
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
aia nesfîrșită ca o trompă de elefant, și cerul tot albastru... ce-i asta? în ce limbă l-o fi citit Ahmatova pe Rilke?" Modalitatea confesivă, în maniera candid-adolescentină, ca punct de plecare, e aci susținută de piloni retorici, de explicitările ce țin mai mult ori mai puțin de concesia prozastică a limbajului liric ca de-o confruntare cu maturitatea. Iar pe de altă parte spargerea în țăndări a acestui porțelan acoperit cu desene visătoare, revolta oricărui semnificat explicit prin izbucnirea
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
categorii). El este un spirit greoi, dominat de încetineala asociațiilor și chinuit de încîlceala etimologiilor, un mocăit ale cărui meditații rămîn să zacă în chenarul unor pagini inerte. Dar mocăitul nu bănuiește că noțiunile nu sunt decît forma abstractă, de explicitare tardivă, a unor stihii vitale care, în intimitatea lor, sunt forțe volitive. Din acest motiv, făcînd uz de categorii, gîndirea e lectica sub al cărei baldachin voința îți vede nestingherită de intențiile ei. Ce-i rămîne de făcut unui gînditor
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
o poezie, decât pentru a o deschide: este un vers prim cu caracter de vers ultim. Acest fapt trebuie pus pe seama originalității poetului nostru. Poate că analiza numeroaselor ciorne, schițe, variante - puse în valoare de ediția Perpessicius - ar contribui la explicitarea lui: geneza unui poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între versurile-sentință atât de frecvente în producția eminesciană
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
formă de compensare a vidului, iar nu, ca la postmoderni, o plăcere a rulării de text și intertext. E motivul pentru care poeziile mai scurte cad sub ștacheta valorică: fiindcă ele ar presupune un criteriu de sugestivitate, nu unul de „explicitare”. Ion Mureșan nu poate exprima prin puțin material verbal ceea ce e obligat să exprime prin mult. Nu atît abundența imagistică e necesară, în poezia lui, cît stratificarea acesteia. Poemul are straturi - și pentru a le devoala este nevoie de un
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
procedeul pe care-l invocam mai sus devine adecvat. Dialogurile sunt întrerupte frecvent de note de subsol care explicitează sintagme de uz intern („călugări”, „țambal”, „trosnitor”, „machitor”, „a sifona”, „a ciripi”, „a cimitiri”). Semnificativ e și altceva. De astfel de explicitări au parte și câteva cuvinte, prescurtări mai ales, din vocabularul politic comunist. Printre denumiri de infracțiuni, printre metafore ale sancțiunii, se strecoară în josul paginii și un „uteciști”, și un „I.A.S.“ (Întreprindere Agricolă de Stat), și un „C.A.E.R.
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
asta sigur, calculase: cu o noapte înainte de a pleca în Austria. Fusese convins mulți ani că așa e, până când, într-o zi, după ce se trezise de tot, a descoperit că greșise data cu un an." (pag. 223) Iar, mai jos, explicitarea are, fără fisură, loc: Pare o rotunjire forțată a poveștii, dar chiar așa s-a întâmplat, ca și celelalte lucruri din această confesiune, pentru că Dan se hotărâse, când a început să o scrie, să mintă cât mai puțin: cântecul s-
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
pildă, sau poate mai ales Henri Charrière, devenit celebru sub numele de Papillon. Primul volum, Urmărirea, descrie minuțios avatarurile și intențiile subversive ale lui Dinu Rogojeanu și ale prietenilor săi din perioada 1952-1964. Nu cunosc roman românesc mai aplecat supra explicitării unor tehnici (amatoricești sau nu, însă toate) conspirative. Această dublă condiție a personajelor dă de altfel tonul cărții. Consecvența cu care autorul o circumscrie e, fără alte mărci, una pasională. Aș zice, ca intuiție, că fie și numai temperamental lui
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
fără nici un atribut, să aibă o rezonanță negativă. La fel, de pildă, interdicția de a se discuta concepțiile a indus o conotație negativă cuvântului "a interpreta". Expresia "nu vreau să se interpreteze ce am spus" nu mai era urmată de explicitarea "în bine" sau "în rău", pentru că însăși acțiunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ." Autorul cărții prezintă, pe bună dreptate, cenzura comunistă ca pe "un întreg sistem bazat pe recrearea realității și pe pervertirea conștiințelor". Ceea ce ne înfățișează el
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
posibilă filosofia și filosofarea în această parte a Europei". Dincolo de contestatari, e menționată pleiada de cercetători cu o favorabilă orientare, mergînd de la iluștrii discipoli menționați la Ion Petru Culianu, care vedea figura lui Nae Ionescu ca a unui "reformator" prin explicitările filosofului "cu privire la un (ego) și la condiția de persoană", grație cărora au fost retrasate "limitele esențiale" ale metafizicii, ca și prin interpretarea esenței "sufletului românesc" din unghi ontologic iar nu istoric, la Ștefan Afloroaei care, menționînd "dimensiunea pragmatică", cu un
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
dependenței de alți scriitori, ci în general a modului în care un scriitor este marcat de contextul istoric, social și cultural. În stiință cum stau lucrurile? Caracterul de ștafetă al creației științifice este mai clar și mai explicit, gradul de explicitare atingând maximul în matematică. Caracterul de construcție organică, de organism care se dezvoltă prin acumulări și eliminări, este impresionant. Are o legătură acest fapt cu pretenția (pe care ați combătut-o în numărul pe mai 2006 al revistei "Idei în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
de dragul de a povesti... Presați de evenimente, trec de la poveste la acțiune, și nu de la acțiune la poveste... Discursul lor, prioritar sanogen, nu agreează în masa lui banalitățile disimulante și alienante ale stereotipiei politice, dimpotrivă, destructurează tot ce se refuză explicitării firești, directe, expresive, nefalsificate. Între două oglinzi Într-o situație de criză mai ales, cînd acțiunile eficiente se lasă mai greu detectate, dacă e ceva de spus, atunci scriitorul - interesat de politică - va ști să spună mai mult și mai
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
Spre final, când, de bine, de rău, Bucurescii se transformă în , drumul de fier ajunge să străbată Severinul și să țină malul fluviului până la frontiera vestică, legându-se cu liniile ferate și "cu sclipirile Vienei". Cu aceeași preocupare permanentă pentru explicitare (un mic defect al acestui superb roman), Filip Florian punctează ceea ce oricum fusese anterior sugerat. Și anume că astfel, în sfârșit, se "întărea conturul Principatelor pe hărțile continentului". Suveranitatea și, finalmente, independența României se datorează, în mod cert, acestei modernizări
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
însă, trebuie să consemnăm că acest sentiment de prospețime, developat de studiile introduse în volum, nu are în nici un caz pretenția că ar declanșa el însuși direcții noi de cercetare, ci doar că se află într-un lanț logic de explicitare, care trebuie să țină pasul cu evoluția gândirii umane; o privire panoramică asupra istoriei artei în general ar fi pe deplin edificatoare în acest sens, orice hiatus în parcurgerea sa nefiind decât un răgaz pentru reluarea temei în alți parametri
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
din primele reacții la descoperirile unor funcțiuni ale psihicului uman de către Freud, materializată de Marcel Duchamp în Marele geam, unde ironia corozivă a înlăturării carcasei umane deschide drumul interpretării psihanalitice. Mai încoace, Frida Kahlo, în Portretul dublu, recurge la o explicitare metaforică a funcționalităților fiziologice prin debranșarea unui circuit sanguin de obiectul emoțiilor primare. Ar fi de văzut expoziția pe tema Corpul supravegheat, deschisă în București, la Galeria Victoria, întrun spațiu total aseptic, în care vom regăsi multe dintre nuanțele inventariate
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
nazism (Mihai Sin în Schimbarea la față sau Alexandru Vlad în Frigul verii), fie că se referă la dictaturile sud-americane (Alexandru Ivasiuc în Racul), fie că se referă la omul nou sperat de legionarism (Constantin }oiu în Căderea în lume). Explicitarea eseistică a raportului dintre libertate și dictatură o oferă într-un mod elocvent Octavian Paler, atât în Viața pe un peron, cât și în celălalt roman al său, Un om norocos. Matei Călinescu în Viața și opiniile lui Zacharias Lichter
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]