8,599 matches
-
1844, de vreme ce în acel an el a și expediat în Anglia cutii cu conserve. În 1846, ea funcționa. La 21 octombrie el avea pregătită o anumită cantitate de „carne făbricuită” pentru a o încărca pe corăbii, adică pentru a o exporta. Chiar de la început Goldner nu s-a mulțumit cu beneficiile obținute din vânzarea conservelor, ci, în dorința de a le mări, a înființat pe lângă fabrică o cârciumă „i alte de ale mâncării” și o cărămidărie cu două cuptoare, încălcând în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost expediate la Toulon „două încărcături la comandă” pentru marina franceză. Conservele erau expediate în cutii „albe de fier”. În octombrie 1849, se trimetea seu, carne și piele către Viena. Seul era desfăcut și pe piața internă, și se și exporta. În 1849 fuseseră scoase la licitație în Galați 10.600 oca seu, care se vânduse la prețul de 35 parale oca. În același an, Goldner a încărcat „tot săul pe vapor pentru Viena”, și avea „închiriate corăbii” și pentru ciolane
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cărnii sărate”, adică a conservelor, aflăm că s-a soldat cu un succes. Krodop a deschis „o fabrică ca a lui Goldner”. La 16 aprilie 1848, agentul consular austriac din Iași arăta că Krodop lucrează „cu mari cheltuieli” pentru a exporta conserve. El întâmpina însă mari dificultăți. Goldner, invocând privilegiul său exclusiv de preparare a conservelor prin mijloace mecanice, îl oprea să lucreze. Agentul consular austriac protesta, invocând argumentul că metoda pe care o folosea Krodop nu se confunda cu cea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
transportul lor până la Neamț 300 galbeni etc.. Deși, în februarie 1853, domnitorul, la cererea lui M. Kogălniceanu, a hotărât „ca mașinile și coloarăle ce s-ar aduce în țară pentru fabrica de postav, precum și productele acelei fabrici ce s-ar exporta, să nu fie supuse la plată de vamă”, Kogălniceanu a plătit vamă pentru cel mai mic cui și pentru dramul de boia”, deoarece arendașul vămilor a refuzat să se supună hotărârii domnești, care încălca condițiile de arendare a vămilor. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrica lucra numai cu două căzi, producând doar „hârtie de băcălie”. Hârtia era vândută organelor de stat centrale și locale prin mijlocirea depozitelor de colectat cârpe. În anii de prosperitate a întreprinderii, ca de pildă în anul 1847, Asachi a exportat chiar hârtie prin Galați. Din informațiile expuse mai sus reiese că fabrica a regresat. În 1857, ea se afla într-o „stare amerințătoare de ruină” - cum spune Asachi. Cauzele decăderii fabricii rezidă în greutățile, amintite adeseori în cursul acestui capitol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
In 1966, R.F.G. s-a situat pe primul loc în comerțul României cu țările occidentale și pe locul al doilea, după URSS, în comerțul exterior cu toate țările; existau perspective de creștere; chiar dacă exporturile române în R.F. a Germaniei (se exportau printre altele, utilaje și instalații) acopereau numai 50% din importurile venite din aceasta (lipsa mijloacelor de plată constituia o piedică în dezvoltarea schimburilor comerciale), exista un climat favorabil dezvoltării ascendente cu o creștere de 10% a importurilor în România și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și repunerea în funcțiune a industriei naționale. În perioada 1951-1964, a avut loc o mutație semnificativă în comerțul exterior cu URSS. Ponderea materiilor prime, semifabricatelor, combustibililor și a altor mărfuri depășea 70% din importurile României, în aceste sectoare, iar România exporta bunuri de larg consum și produse agroalimentare, necesare, imperios, populației URSS. Înființarea CAER, în anul 1949, considerată oportună și necesară pentru a strânge rândurile și a ține sub control evoluțiile politice și economice din țările membre CAER, prin construcția sa
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la un nivel care i-a permis să ofere la export o gamă variată de produse și mărfuri de calitate, fabricate în România, în cadrul unor combinate și unități moderne industriale de producție, construite în cooperare cu țările industrializate occidentale. Se exportau produse chimice, petrochimice, mașini, motoare și utilaje, tractoare, locomotive, produse agroalimentare, produse din lemn și mobilier, textile și confecții ș.a. Țara noastră importa din țările arabe materii prime, necesare industriei românești: țiței, fosfați, bumbac și alte materii prime pentru industria
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
bombă este detonată în sediul central al Partidului Republican Islamic. La câtva timp cad victime unui atentat președintele republicii și primul ministru. Proclamarea Republicii Islamice Iran prin săvârșirea Revoluției Islamice anunțate de Khomeini și, mai ales, tendința acestuia de a exporta revoluția în toate țările musulmane au reprezentat o reală amenințare pentru toate statele islamice guvernate în general de sisteme monarhice și/sau autocrate. Contradicțiile de interese economice la care s-a adăugat și suma conflictelor deja menționate au constituit un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Ursus, Radom, minele din Silezia). Este semnificativ faptul c... multe din aceste mișc...ri Încep În porturi, unde docherii sînt scandalizați s... văd... c..., Într-o perioad... de lipsuri și de creșteri ale prețurilor, o parte din produsele naționale sînt exportate spre Uniunea Sovietic... ori spre „frații” ei. În 1979, docherii din Rostock (RDG) refuz... s... Încarce textilele și carnea pe un vapor ce pleca spre Vietnam. Susținînd aceste revendic...ri privind consumul, muncitorii atrag dup... ei o mare parte populației
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
apariția lor. Creditul comercial presupune amânarea la plată și realizarea plății după circuite financiare mai complexe. El presupune existența dobânzii și apoi a cambiei. Altă cauză care a dus la apariția banilor de hârtie este legată de "interdicția de a exporta metalele prețioase"606. Moneda de hârtie, indiferent de formele sale de existență sau de perioada istorică în care a fost emisă, are un caracter fiduciar 607. Chiar dacă se prezintă sub formă de recipisă 608 sau bancnotă modernă, încrederea este baza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
importatorului); c) Creditele de prefinanțare - reprezintă acea categorie de credite acordate, de regulă, de băncile comerciale firmelor exportatoare de mărfuri, În vederea acoperirii cheltuielilor de producție pentru export sau, În funcție de caz, pentru achiziționarea de la intern a mărfurilor care urmează a fi exportate; d) Creditele acordate cumpărătorului (importatorului) - sunt, de regulă, credite pe termen mediu sau lung, sub forma acreditivelor sau creditelor cumpărător, pentru achiziția de bunuri investiționale (instalații, utilaje, echipamente) și alte categorii de bunuri economice cu valoare ridicată. Creditele de această
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
urmă. „Delta nu a avut decât ani din ce în ce mai buni”, a declarat Don Ginder, vicepreședintele departamentului de resurse umane al firmei, în prezent pensionat. Astăzi, Delta este liderul de piață în industria de robinete din America și a început să-și exporte produsele în Japonia. Managementul performanței nu este o soluție managerială care se aplică o singură dată unei singure probleme apărute la serviciu. Acesta oferă o modalitate precisă de analizare a muncii și de implementare a sistemului de management care va
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
tranziției la economia de piață. Dacă, în 1989, companiile din Statele Unite și Europa de Vest descoperiseră deja numeroase produse inovatoare și se lucra la descoperirea genomului uman, firmele românești încă mai erau, în principal, producători de substanțe active (vracuri), pe care le exportau spre marile firme, urmând să fie utilizate ca materii prime. Similar multor alte domenii din țara noastră, un prim pas după Revoluția din decembrie 1989 în reorganizarea industriei farmaceutice românești l-a constituit privatizarea marilor companii farmaceutice, care formau până
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
din cauza scăderii continue a prețului mediu mondial. Piața mondială pentru produsul nistatină urmează tendințele generale ale pieței substanțelor active, fiind puternic concurențială. Din punctul de vedere al orientării geografice, produsul este comercializat pe toate cele șase continente, în anul 2006 exportându-se nistatină în 27 de țări. Piața mondială este dominată de trei mari producători (locul al doilea fiind ocupat de Antibiotice), ceea ce îi conferă caracter de oligopol. Din punct de vedere valoric, piața mondială a nistatinei este estimată la aproximativ
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și piețe strategice sunt Europa, Rusia, statele CSI, Asia și Africa. Exportul de produse condiționate este structurat pe piețe-țintă, reprezentative prin prisma dimensiunilor, a nivelului de dezvoltare economică și a potențialului de desfacere pentru produsele Antibiotice. În prezent, compania Antibiotice exportă produse condiționate sub toate cele cinci forme farmaceutice: pulberi pentru soluții injectabile, capsule, comprimate, unguente, supozitoare. Preocupată de dezvoltarea unor parteneriate strategice cu organisme internaționale de anvergură, Antibiotice a devenit în anul 2005 ofertant oficial de medicamente destinate tratării TBC
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
manufacturate determină o deteriorare seculară a termenilor de schimb pentru exportatorii de produse primare. În periferia neindustrializată, progresul tehnic este introdus din exterior și se restrânge, în principal, la producția de materii prime și bunuri cu grad redus de prelucrare exportate în centru. Structurile inflexibile și factorii de producție imobili fac adaptarea la modificările prețului aproape imposibilă. Productivitatea crescută în sectorul primar, lipsa de capital datorată ratei scăzute de economisire și modelul de consum al elitei care imită pe cel al
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sindicatelor determină diminuarea salariului real în economiile periferice, iar beneficiile progresului tehnic se transferă în economiile moderne prin intermediul prețurilor scăzute de export. Ca atare, termenii de schimb se deteriorează constant în defavoarea economiilor periferice. În consecință, acestea se văd obligate să exporte cantități crescute de alimente și materii prime pentru a finanța importul de produse manufacturate. Soluțiile propuse au fost: crearea organizațiilor internaționale care să promoveze interesele țărilor în curs de dezvoltare, în special, exportul de manufacturate pe piețele țărilor dezvoltate cu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
despre fenomenul de adoptare prin optare și adaptare. Este cauza pentru care un motiv sau un scenariu mitic evident „importat” rămâne totuși, de cele mai multe ori, definitoriu și pentru mentalitatea mitică românească, nu numai pentru cea care l-a generat și „exportat”. „Originalitatea unui popor - scria Lucian Blaga - nu se manifestă numai în creațiile ce-i aparțin exclusiv, ci și în modul cum asimilează motivele de largă circulație. Fenomenul asimilării devine din cale-afară de interesant și concludent mai ales când temele sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de reciclare și de aclimatizare, unele conștiente, altele întîmplătoare. Albina domestică, vrabia, sturzul, originare din Europa, s-au adaptat foarte bine în America. Calvinismul, de asemenea; marxismul, în schimb, deloc. Dogmele creștine nu au "prins" pe teren budist și se exportă mai puțin bine în Africa neagră decît credința islamică. Nu-i suficient să colonizezi la modul militar și politic pentru ca ideile să se împămîntenească: trebuie exportate și mediile adaptate. Introducerea creștinismului în culturile precolumbiene din Mexic și Peru nu a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bunurilor industriale (este caracteristic un bilanț comercial negativ). 2. Piețele țărilor care produc materie primă (cu un nivel limitat de consum - între 2000 și 5000 $/consumator/an). Aici predomină ramurile extractive și exportul resurselor naturale. De exemplu, din Chile se exportă cositor și cupru, din Zair - cauciuc, din Arabia Saudită și din Rusia - petrol și gaz, din Congo - petrol, din Polonia - cărbune. Aceste țări importă însă utilaj pentru ramurile extractive, mijloace de transport, precum și produse de larg consum (este caracteristic un bilanț
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
băuturile biologice sunt ușor de identificat în Danemarca. Eticheta este foarte bine cunoscută de consumator datorită publicității intensive. Din punct de vedere al exportului, industria de promovare a alimentelor este cel mai important argument al pieței, sens în care Danemarca exportă în țările începătoare și în tranziție interesate de a-și aproviziona piața cu produse calitative la prețuri competitive. Importurile și cerințele de piață ale grupurilor producătoare Importurile de alimente și băuturi biologice sunt nesemnificative și aceasta deoarece numai produsele procesate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
construcție, subiectivă. Când vorbim de interesele celor puternici pe care le servește globalizarea, avem în vedere două lucruri importante. Procesul este într-adevăr obiectiv, dar prin forța lucrurilor el servește pe cel care se află în frunte, pe cel care "exportă" forțele de producție. De data aceasta, în frunte s-a aflat America și ea a fost avantajată. În al doilea rând, regulile de funcționare ale globalizării, ca și ideologia de întemeiere, sunt dezvoltate tot de către cei puternici, pentru a corespunde
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
îl produce mai ieftin. Cu o singură condiție: cel care cumpără să producă altceva mai ieftin, încât, în urma procesului de schimb, el să câștige. Problema este că americanii nu s-au mai concentrat pe alte produse pe care să le exporte. Au preferat să devină preponderent consumatori. În felul acesta, ei au plătit aparatul de producție al altor țări. Declinul începe cu această opțiune sau acomodare tăcută la o realitate în evoluție. Voluptatea irepresibilă a consumului a modificat comportamentul tradițional al
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
enorme rezultate în urma ridicării prețului la petrol. În perioade de dezvoltare economică, nevoia de petrol se află și ea în creștere. Ceea ce reprezintă un factor de scumpire a prețului acestei materii prime și, implicit, de sporire a veniturilor statelor care exportă petrol. Într-o primă fază, aceste sume uriașe sunt absorbite de către țările producătoare, fiind folosite în modernizarea propriilor economii. Cum boom-ul economic s-a prelungit în anii care au precedat criza, prețurile petrolului au crescut. Economiile producătorilor nu au
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]