669 matches
-
în care ne raportăm la o anumită persoană, la un anumit tip de relație cu interlocutorul, la un anumit context comunicativ, la o anumită temă de discuție etc. Emoțiile ne ajută să ne comunicăm (Roco, 2004, p. 138), să ne exteriorizăm, dar și să comunicăm (ele pot fi transformate, de exemplu, în entuziasm comunicativ, care se poate constitui într-un plus al modului în care transmitem o anumită informație; sunt situații în care emoțiile devin mai convingătoare decât un discurs elaborat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și termenii "fațetă"/"ramă"36, care trimit de fapt către manifestarea în comunicare a Eul-ului social, a ceea ce locutorul dorește la un moment dat să prezinte interlocutorului (păstrând și coordonate ale Eul-ului pe care alege să nu le exteriorizeze), cu trimitere însă și către ideea de "mască" asociată cu ceea ce locutorul consideră că se așteaptă de la el într-o situație dată (cf. Rogers, 2008, p. 165) și cu disimularea în condițiile în care, pentru a-și atinge scopul, un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui discurs într-o situație de comunicare presupune intenția locutorului de a transmite o informație, de a solicita o informație, de a exterioriza o stare, de a produce modificări în planul comportamental/acțional/cognitiv etc. al interlocutorului, de a convinge, de a impresiona, de a emoționa etc.; pe de altă parte, presupune cunoaștere de sine, cunoaștere a interlocutorului și anumite "cunoștințe, proiecte, valori
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vrei să spui... etc., dar și prin manifestări nonverbale de tipul: zâmbet încurajator, privire către locutor, capul aplecat înainte etc.; * ascultătorul pasiv este cel care nu se manifestă verbal sau nonverbal în actul comunicativ; * ascultătorul inhibator, care blochează comunicarea, se exteriorizează verbal și paraverbal prin sintagme precum Serios!; Da, sigur...(+ ton ironic); Te și cred...; De parcă ce spui tu sună realist...; Tu chiar crezi? (adresându-i-se colegului), respectiv nonverbal prin zâmbet ironic, disprețuitor, mâinile încrucișate, poziția așezat pe scaun, sprijinit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente folosește interlocutorul în decodare? În principiu, asocierile între indicatorii verbali, nonverbali și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
față de informațiile vehiculate în cadrul actului comunicativ. capul aplecat într-o parte Interlocutorul este interesat de mesajul locutorului. semnul ok Interlocutorul este de acord cu locutorul, îl încurajează în continuarea actului comunicativ. mimică veselă/tristă/iritată/nemulțumită Interlocutorul dă feedback locutorului, exteriorizându-și starea generată de receptarea mesajului. privire caldă Interlocutorul empatizează cu sentimentele frumoase transmise de către locutor sau este emoționat de mesajul acestuia. gest de atingere a urechii Interlocutorul este deranjat de ceea ce aude. buzele strânse Interlocutorul nu este de acord
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ. intonație "jucăușă" Interlocutorul este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să dea un aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și să le diferențieze; să învețe mult mai mult despre modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele; să-și dezvolte empatia [...]; să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale, pentru a înțelege comunicarea; să învețe să asculte; să învețe să fie constructivi (afirmativi)" (Roco, 2004, p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
speranța și visele" (Cury, 2005). 34 "Nu e de ajuns ca cineva să spună ceva bun și să lucreze înțelepțește, ci depinde încă mult de modul cum vorbește și lucrează cineva" (Salzmann, 1928, p. 33). 35 "Prin felul cum ne exteriorizăm sau prin comportamentul nostru stabilim, pe cât se poate, o congruență între rolul pe care îl jucăm și contextul respectiv" (Iordănescu, 2006, p. 209). 36 Se consideră că îndeplinim, în anumite contexte, anumite roluri, "construind în același timp o "ramă" pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
expectora și au doar o tuse seacă, neproductivă. Pentru a obține material biologic de la acești bolnavi, expectorarea va fi provocată prin una din metodele următoare: 1. spălătură bronșică: pacientul este așezat pe un scaun, deschide larg cavitatea bucală și își exteriorizează bine limba, în timp ce execută inspiruri profunde. În acest timp, un cadru medical special instruit, administrează ser fiziologic cu ajutorul unei seringi cu adaptor la nivelul orofaringelui și laringelui, încercînd să insinueze substanța printre corzile vocale. Pătrunderea soluției saline la acest nivel
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
început numai metode clinice, care-și păstrează permanent valoarea. Examenul clinic al bolnavului poate informa rapid și sumar asupra tulburărilor funcționale vitale. Simptome desprinse prin investigația clinică precum dispneea, cianoza, tahicardia, hipotensiunea, starea de agitație sau de torpoare a bolnavului, exteriorizează dezordinile funcționale. Dar tehnica medicală începea să pună la îndemână metode noi, mai precise, mai sensibile, mai obiective pentru a aprecia starea funcțională a organismului. Practica a generat și impus această direcție de dezvoltare a investigațiilor în chirurgia de urgență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
viață în ciuda eforturilor pe care le vor face, personalitatea lor alunecă treptat-treptat spre un proces de alienare. Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a teritoriului propriu care se manifestă printr-o exagerată îndîrjire în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajutam la toate treburile și cele din casă și cele din afară, eram și pe post de fată în casă, pentru că fata-i murise de mică. Tata, cât era el de reținut în dragostea față de copii,în care nu se exterioriza de fel, ne săruta numai când dormeam, acuma-l îneca plânsul. Totuși a reușit să mă întrebe printre lacrimi "ai venit acasă Jenică?" Nu-mi mai amintesc ce a urmat, că plângeam toți, nu ne văzusem mai mult de un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
le furaseră toată liniștea la amândoi, cât erau ei de sfinți și fideli eticii și moralei proletare. Nu se puteau regăsi, își furaseră liniștea vieții unii altora, umblau ca niște drogați. Singura Nora era mai cumpătată și răbdătoare, nu se exterioriza ca să nu-i vadă și alții suferința. Se doreau unii pe alții, dar nu aveau unde se întâlni. Acasă la fete nu era loc de tatăl lor. El nu-i suporta pe militari, era un limitat. Mariana spunea că parcă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
totul reală a mamei sale: așadar, prin succesive distilări, avem de a face cu un substitut matern (or, din Autobiografie aflăm în mai multe rânduri de drama unui copil traumatizat de răceala mamei, de neputința ei organică de a-și exterioriza afecțiunea, de altfel reală, față de fiul ei). Cum tot Jung observă, „anima are relații oculte cu «secretele», cu lumea beznelor în genere și, din acest motiv, are adesea o nuanță religioasă“. Faptul se verifică în Straja dragonilor și e încă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
acesta.1 în regim natural așadar, ființele sînt dominate de ceea ce s-ar putea numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate capacitățile ei sînt menite să se exteriorizeze ; în ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților de manifestare. O entitate naturală e doar exterioritate potențială sau în curs de actualizare ; . că, actualizîndu-și posibilitățile, ea tinde să ocupe întregul spațiu exterior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tinde să ocupe întregul spațiu exterior disponibil ; expansiunea ei nu e reglată decît de obstacole ori limite exterioare. E de observat că regimul natural nu poate lucra decît într-un cadru deja dat, într-un spațiu prealabil unde entitățile își exteriorizează și își confruntă posibilitățile. în schimb, regimul supranatural poate fi sesizat în fenomene de restrîngere liberă a puterii, cînd entitatea pune din interior o limită capacităților sale de manifestare, creîndu-se astfel, în raport cu regimul natural, un vid, o ruptură calitativă, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe de altă parte, e posibil ca receptorul să nu fie și destinatar al mesajului, ci auditor conjunctural. Receptarea se manifestă printr-o atitudine activă, de interes și de efort de înțelegere, care încearcă să pună în valoare ceea ce este exteriorizat și ceea ce este implicit. Etapa procesului receptiv presupune două momente: percepția sonoră și desprinderea semnificației - decodarea. Pentru ca procesul comunicării să se realizeze, este necesară existența unor antecedente indispensabile: - codul, sistemul de semne; - baze fiziologice normale care să permită analizarea codului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de Saussure definea vorbirea (parole) drept “un act individual de voință și de inteligență, în care putem distinge: 1. combinațiile prin care subiectul vorbitor utilizează codul limbii pentru a-și exprima gândirea personală; 2. mecanismul psihofizic care îi îngăduie să exteriorizeze aceste combinații.” Ideea formulată de Saussure, conform căreia nu există nimic colectiv în vorbire, ale cărei manifestări sunt individuale și momentane, a fost respinsă de unii cercetători care susțin că scopul vorbirii este social, iar materialele folosite aparțin întregii comunități
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
operații pe plămân. În pleură se acumulează limfă, formând o pleurezie chiloasă (chilotorax). Diagnosticul se stabilește prin constatarea lichidului pe radiografia toracică și prin extragerea de limfă la puncție pleurală. Lichidul lăptos coagulează lent, conține leucocite și proteine. Limfă se exteriorizează prin puncții repetate sau în plăgi prin fistulă, cantitatea pierdută fiind foarte mare (Malone și Wardrope au comunicat un caz cu evacuarea de 45 l limfă prin puncții repetate pe parcursul a 22 de zile) [5]. Clinic se constată un epanșament
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
să aderăm la ea și s-o admirăm. Din punct de vedere teologic, ideea că natura ar fi esteticește indiferentă, adică anestetică, apare ca o aberație subiectivistă. Întregul univers n-ar fi atunci decât o noapte compactă în care am exterioriza ici și colo reminiscențele noastre artistice ca fâșia de lumină a unui proiector. Estetica modernă, formulând acest fals principiu subiectivist pe seama naturii, își distruge de fapt însăși baza științifică, pe care vrea să se reazeme. Căci dacă natura e anestetică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din cameră; - are o atitudine indiferentă, detașată, de fapt nu își exprimă dorința unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiate; - nu sunt interesați de discuția cu ceilalți, nu arată preocupare pentru ași exprima sentimentele sau emoțiile, nu-și exteriorizează dorințele;nu simt nevoia să fie mângâiați, lăudați; - nu plâng dacă se lovesc; - par neatenți la obiectele din jur; - nu privesc interlocutorul în ochi, dând impresia că se uită în gol; - nu li se poate capta atenția sau interesul, foarte
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
mentală pe care aparatul fonator o transpune în formă dinamică acustică, după un anumit cod, transmis de către emițător și decodat de către receptor. În termenii comunicării, vorbirea implică procesele de codare și decodare. Începutul constă într-un fapt psihic comunicat și exteriorizat sub forma unei idei, gândire prevorbită, care suferă un proces de verbalizare prin vorbirea interioară. După aceea intră în acțiune prin inervația centrală organele exterioare de articulare. Prin motrica mușchilor aerul se transformă în oscilații precise dând naștere unui proces
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
studiul funcției de mediere verbală a raporturilor dintre gândire și limbaj. Astfel au putut fi scoase în relief de fapt relațiile cu sens dintre cuvinte, aceste asociații verbale logice exprimând la rândul lor reflectarea prin gândire a modului cum se exteriorizează în limbă „- specificul copilului rhinolalic -” relațiile dintre obiecte și fenomene. Experimentele s-au efectuat cu 100 de copii între 4și 7 ani pe grupe de vârstă: grupa I = 4-5 ani; grupa II = 5-6 ani; grupa III = 6-7 ani. Cele 100
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care are originea din nervul vag și se distribuie corzilor vocale. În traiectul său, nervul laringeu recurent poate încrucișa anterior artera carotidă. În cazul lezării iatrogene a nervului recurent laringeu se produce paralizia corzilor vocale. Frecvent, nervul laringeu recurent se exteriorizează în regiunea cervicală dreaptă. ACC se mobilizează proximal de leziunea carotidiană, disecția se continuă cranial pentru izolarea ACE. ACI se mobilizează cranial până în punctul în care vasul este indemn. Deoarece nervul hipoglos poate fi lezat prin retracție, se tentează minimizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]