1,958 matches
-
strategici ai acestora. Excursul autorului prin literatura de specialitate dedicată chestiunii arată că, pe baza unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestora să fie oarecum acceptată: fiecare pas Întreprins de autoritățile naziste (restrângerea drepturilor cetățenești, negarea totală a acestora, expulzarea - În cazurile cele mai fericite -, ghetoizarea, instigarea sau facilitarea pogromurilor, trimiterea În lagăre de muncă - cam o dată cu Începerea războiului -, apoi de exterminare - paradoxal, unii istorici văd o asemenea etapă ca suprapunându-și debutul peste conștientizarea de către liderii naziști a faptului că războiul din Est avea șanse serioase de Încheiere În Înfrângere) a părut, la un moment dat, a fi ultimul. Desigur că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Publicație lunară de critică, literatură și polemică”, P.l. aparține grupării de la „Iconar”. Director este Ionel Crețianu, iar redactori - Gh. Tudose, Teofil Lianu, Mircea Streinul, secretar de redacție fiind Filaret Ozar. Articolul-program ( În loc de cuvânt) anunță în termeni radicali „măreața campanie de exterminare a câtorva cuiburi de viciați, cari, în neputința tragică de-a crea, nu-nțeleg să facă altă treabă decât să batjocorească și să compromită scrisul românesc, literatura națională a prezentului, cu tot soiul de pornografii, impertinențe și grobianisme.” Mircea Streinul
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
minute. Cadrul general: Drepturile omului și Europa Problematică: Cum asigură Europa protecția minorităților naționale? Cronologie folosită: Secolul al XIV-lea: apariția rromilor/țiganilor în Europa. 1942-1946: mai mult de 200.000 de rromi au pierit în lagărele de concentrare și exterminare naziste. 1971: primul congres politic internațional, permițând crearea Uniunii Internaționale Romani, adoptarea unui imn și a unui drapel. 1995: crearea unui grup de specialiști ai chestiunii rromilor în cadrul Consiliului Europei, acel grup consiliind statele membre. 2000: crearea unui Parlament rrom
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
este singurul deznodământ logic. Nici unul dintre protagoniști nu-și atinge idealul, nici unul nu supraviețuiește iluziilor spulberate. Iubirea romantică în cazul lui Moose și succesul social în cazul Velmei sunt, inițial, sursele energiei ieșite din comun a personajelor și, finalmente, armele exterminării lor. Ca într-o nouă tragedie americană, a cărei miză e împlinirea visului imposibil, acești căutători ai Graalului dispar în secunda în care-și imaginează că au atins punctul ultim al călătoriei. În penumbrătc "În penumbră" The High Window (Fereastra
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sau imaginari. Această teroare a fost îndreptată împotriva întregii societăți, „dușmanii poporului” provenind atât din rândurile „burgheziei”, cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste)1. Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un document oficial păstrat în arhiva Comitetului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
conducă acțiunea în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
favoruri în detenție. La Pitești a schimbat forma de activitate, pentru că cea de la Suceava fusese deconspirată. Documentul recunoaște morțile lui Corneliu Niță, Eugen Gavrilescu, Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu, dar și a lui Bogdanovici, „care fusese expus unui regim de exterminare din cele mai groaznice”. În urma torturilor au murit câțiva deținuți, trei s-au sinucis, patru au înnebunit și mulți au fost mutilați, din cauza activității duse de Țurcanu la ordinele „comandamentului legionar”. Alexandru Popa s-ar fi înscris în Legiune la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin aceea că se dorea stoparea atrocităților din închisori. În finalul rechizitoriului, douăzeci dintre deținuți au fost acuzați de: - acte de teroare în grup (art. 1, lit. D, din Decretul 199/1950), deoarece prin bătăi, torturi și alte mijloace de exterminare au omorât și cauzat infirmități mai multor deținuți; - crimă de acte de pregătire la crimă de uneltire contra securității interne (art. 6, al. II combinat cu art. 1, lit. C din Decretul 199/1950), pentru că ar fi reorganizat Mișcarea Legionară
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vreme după acest ultim proces, pedepsele cu moartea ale lui Popa „Țanu”, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu și Dan Dumitrescu au fost comutate în muncă silnică pe viață. Cei cinci au fost încarcerați la Jilava, într-un regim de exterminare, alături de ceilalți implicați în proces, dar și de Marcel Petrișor, Pavel Grimalschi și Nicolae Petrașcu. Comuniștii i-au repartizat în patru celule, având grijă ca în fiecare dintre ele să se afle cel puțin un bolnav de tuberculoză în ultima
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
odată cu marele val din 14/15 mai 1948, a fost închis la Suceava, iar pe 5 noiembrie 1948 a fost transferat la Pitești 2, unde a fost izolat într-o cameră cu Costică Buțan și Dan Lucinescu, în regim de exterminare 3. În primăvara lui 1950 se găsea în camera 1-subsol, împreună cu Oprișan, Florică Dumitrescu, Vasile Pătrașcu, Viorel Gheorghiță, Dinu Mateescu, George Chivulescu, Nicolae Chivulescu, Nicolae Ioniță, Mărculescu și Stănescu. Octavian Voinea a asistat la torturarea zilnică a lui Dumitrescu la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
săpun, care ar fi avut implicații simbolice religioase 5. A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișantc "Constantin Oprișan" Fiu de răzeș din Tecuci, Oprișan urmase cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Cluj. Trecut prin lagărul de exterminare de la Buchenwald după rebeliunea legionară, a fost numit șef al Frățiilor de Cruce pe țară, în 19456, motiv pentru care a fost una dintre victimele preferate ale lui Țurcanu. Prin ianuarie - februarie 1950 a fost torturat la camera 3-parter de către
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost condamnat la moarte în urma procesului, dar i s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață, pentru a putea fi folosit ca martor în cel de-al doilea proces. Închis apoi în Casimca Jilavei și supus unui regim de exterminare, alterna momentele de luciditate cu cele de decădere. A murit la Jilava din cauza condițiilor mizere. Lucian Plapșa 1tc "Lucian Plapșa1" Născut la 7 noiembrie 1927 în Bucovăț, județul Timiș, în 1948 a format o organizație anticomunistă, afiliată celei înființate de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
zisei reeducări, sunt unul din cei care au trecut prin camera morții și camera chinezească, dumneavoastră nu știți prin ce chinuri trec deținuții, sunt chinuiți și omorâți. Am scăpat din camera morții, dar acum sunt supus la alte mijloace de exterminare, mi se refuză orice tratament medical. Domnule procuror, vă rog să consemnați cele declarate de mine aici, în fața dumneavoastră. Altceva nu mai am nimic de adăugat, iar în ceea ce-l privește pe cel din boxă, nu-l cunosc. Nu știu cine e
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și modul de reglementare a muncii deținuților conduce la eliminarea posibilității transformării muncii ca auxiliar sau nucleu al pedepsei. Acesta era sensul esențial al filosofiei pedepselor privative de libertate în anii ’50; „experiența canalului” atestă utilizarea muncii ca instrument al exterminării fizice. Desigur că această situație este una extremă; în același timp, obligarea deținuților la muncă într-un sistem bazat pe ignorarea oricărui drept al condamnatului a fost o tendință constantă a vechiului regim politic. Teoretic, munca avea o funcție esențială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Susținut de către țările de obârșie, în special de către Germania hitleristă, încurajat de oficialitate și de nepăsarea cetățenilor, care nu l-au prea luat în serios, se organizează și dă asalt puterii. Armele de luptă fasciste, arme de intimidare și de exterminare, sunt scoase din arsenalul vechiturilor, de mult părăsite de lumea civilizată. Cu demagogia, cu bâta în mână și cu veninul pe buze, nu poate clădi nimic temeinic și folositor. Furia înarmărilor și atacurilor, denotă slăbiciunea fascismului și trezește vigilența țării
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de a fi banal, a schimbat fața societății românești. Într-o carte din 1963, Hannah Arendt vorbea despre „banalitatea răului”, referindu-se la faptul că nu toate crimele naziste au avut În spatele lor minți malefice care au urzit strategii de exterminare. Mare parte dintre aceste crime au fost făcute pur și simplu din inconștiență, pentru că autorii lor nu realizau consecințele unor acte mecanice pe care le Îndeplineau automat. Ideea a fost dezvoltată și de Zygmunt Bauman, care a argumentat că diviziunea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au cooptat În mod angajat În „lupta de clasă”, transformându-le În unelte ale sistemului represiv. Gradul scăzut de cultură, precum și saltul de la situația de marginalizat social la cea de deținător al puterii au amplificat posibilitatea manipulării lor În scopul exterminării „dușmanului politic al orânduirii socialiste”. În subsidiar, am dorit să testăm un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Interne sau de la Securitate. Fără a fi cu putință a-i acuza in corpore de rele tratamente aplicate deținuților, de crime sau abuzuri de putere, considerăm că oamenii din conducerea sistemului penitenciar au constituit baza aplicării politicii de stat de exterminare a opozanților politici. Maniera de recrutare pe care am distins-o ne-a permis să inferăm un interes particular al sistemului comunist penitenciar pentru un anumit tip uman, cu anumite coordonate biografice, economice, sociale ș.a.m.d. Acțiunile efective În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a dat ordin ca bătaia să se generalizeze În penitenciare În privința deținuților (ea trebuia executată chiar de către comandanții penitenciarelor). și Mihăescu menționează că Nicolae Moromete aplica la Chilia Veche bătaia În masă a deținuților și, În general, un regim de exterminare. „În timp ce animalelor de la fosta gospodărie agricolă de stat Chilia Veche li se asigurau condiții optime de cazare, până și lămpi infraroșii, cadrele de la penitenciar nu aveau niciun fel de condiții create, iar deținuții erau cazați În bordeie pline cu apă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dă exemplul unor cadre superioare de penitenciar (Liviu Borcea, Ion Pavel, Florian Cormoș, Ion Popa, Petre Manciulea etc.) care, la Capul Midia, Salcia sau Cernavodă, „foloseau bătaia, țineau deținuții În ger, nu asigurau hrănirea lor etc., aplicând un regim de exterminare...”. Toți aceștia au fost amnistiați ulterior prin decrete, la intervenția ministrului de Interne. Multora dintre cei care au fost condamnați de formă, după grațiere, puținii ani petrecuți după gratii le-au fost trecuți ca vechime În muncă. (Dependența cadrelor de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
gratii le-au fost trecuți ca vechime În muncă. (Dependența cadrelor de șefii lor ierarhici era totală.) Urmând tiparele de brutalitate ale comandanților de penitenciar, subalternii lor din acele unități le-au urmat exemplul, aplicând același tip de regim de exterminare a deținuților. Maiorul Marian Petrescu (șeful Serviciului Pază și Regim din aparatul central al DGP) nota, la rându-i, că și la Galați cadrele au comis o seamă de abuzuri Împotriva deținuților. Izolatoarele au devenit la cele mai multe dintre penitenciare adevărate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
-i drept, și anticomunism, și anticapitalism, până la un punct. Nu o spun eu, o spune Hitler - oricine a citit Mein Kampf știe foarte clar despre ce vorbesc. Faptul că se ajunge la soluția „finală” a problemei evreiești, cum numeau naziștii exterminarea populației evreiești din Europa, reprezintă probabil cea mai mare rușine din istoria civilizației occidentale. Nu cunosc o abjecție mai mare decât incapacitatea Europei de a proteja o minoritate care nu avea de partea ei nici forță militară, nici forță politică
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sunt de acord cu teza lui Radu Ioanid că schimbarea de poziție a mareșalului Antonescu a fost Înainte de toate o probă de „milă oportunistă”. Ea a apărut după Stalingrad, când jocurile se făceau În altă direcție și politica sistematică de exterminare era Înlocuită cu una mult mai puțin dură, iar În 1943, la Începutul anului 1944, evreii Începeau chiar să se Întoarcă din zonele din Est. Când Îi vezi pe bulgari cât de mândri sunt de poziția lor În timpul celui de-
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]