990 matches
-
au dat naștere ne incită să medităm asupra ipotezelor sale după ce le-am reformulat în mod coerent și le-am generalizat. Aceasta a fost strădania mea, conștient că ele ne privesc astăzi la fel de mult ca și ieri. Printre aceste ipoteze extravagante peste măsură se strecoară din cînd în cînd un adevăr atît de greu de tolerat, atît de puțin verificabil prin altceva decît propria noastră experiență încît pentru un om de știință ar fi, o știm bine, o nebunie să-l
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
s-o facă și ideal ar fi să îl angajeze tot atât de grav și pe cel care încearcă s-o parcurgă 376. Într-adevăr, de multe ori vom constata cu surprindere că, dincolo de desfășurările ironice de procedee în procedee, dincolo de măștile extravagante și de tonul zeflemitor al multor poeme, se desfășoară spațiile ample ale solitudinii, ca preludiu melancolic al morții și al uitării. Farmecul straniu al multor pagini provine tocmai din concilierea acestor două tendințe, din recursul la o tonalitate dublă, ca și cum
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acest soi, intervenții ale unor străini care îl ajutau sau îl urau, cât puteau ei de mult. Era vorba de-o ispită trimisă de diavol, erau cumva puterile iadului ce-i îndeplineau rugăciunile sau, pur și simplu, o inofensivă și extravagantă doamnă curioasă de a vedea cu ochii ei pe fiara aceea de Tommaso Campanella despre care vorbea tot orașul? Chipurile micuței Baronese și al Emiliei îi reapărură în minte cu toată claritatea. Glasul acela atât de plăcut și blând, puținele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Gură de Aur, trebuie să Înceapă educația morală a copilului, considerând cu atenție felul În care se Îmbracă acesta. În ziua de astăzi, copilul nu acceptă mustrarea părinților În legătură cu vestimentația sa; nu numai că aleargă după haine luxoase dar și extravagante, ci se Îmbracă după stilurile de muzică pe care le preferă: dacă preferă genul de muzică pop-rock, rock’n roll, atunci adoptă Îmbrăcămintea aceasta „așa zișii artiști, dacă preferă muzica punk, la fel adoptă Îmbrăcămintea lor și mai mult decât
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
iar alteori adoptă lăsatul părului lung chică la spate.” Cărțile de pedagogie dar mai ales cărțile de psihologie acuză părinții pentru această deviere de comportament. Din lipsa de afectivitate a părinților, copii Își găsesc alinarea În aceste forme de comportament extravagante. Sfântului Ioan Îndeamnă părinții să impună copiilor unele reguli la Îmbrăcăminte și În comportament, Însă aceste reguli pot fi interpretate de copil ca fiind constrângeri. Acești părinți din zilele noastre lasă copilul În voia lui, exprimându-și astfel afectivitatea. Această
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
volute era înrudită cu aceea a pupitrelor și jețurilor din bisericile baroce occidentale, mai frenetică totuși, de un țesut indiscernabil. Atenția musafirilor, care sorbeau fie ceai, fie cafea, era îndreptată asupra unei alte mobile de lemn. Aceasta era un pendul, extravagant ca tot interiorul lui Saferian. Un artist francez îl construise pentru un bogătaș din Siria, făcând toate hatârurile cumpărătorului, fără a putea să iasă din sfera unui anume înnăscut bun-gust. Printr-o întîmplare oarecare, pendulul intrase acum în proprietatea lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
saramurile foarte piperate, pe care madam Valsamaky le excomunică, lăudând, dimpotrivă, mâncările cu zahăr. Atunci Hagienuș destăinui o rețetă veche de mâncare de morcovi cu o litră de zahăr pisat și cu zeamă de la două lămâi. Madam Valsamaky o găsi extravagantă și veșteji pretenția bărbaților de a se amesteca în chestiuni culinare. Printr-o simplă deviație, fiind vorba de o slugă bătrână pricepută în anumite mâncări, de care aminti Pomponescu, trecură la tema fidelității, și de aci, printr-un salt firesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iei lucrurile în tragic... Fata are înclinare pentru un tânăr, poate că instinctul este bun, ce motiv avem s-o contrariem?" "Cum așa? Fata noastră alături de...?" "Ioanide, ești foarte nostim. Cine nu te cunoaște ca mine te crede cel mai extravagant dintre oameni, tată denaturat. În realitate, ești un burghez care vrei să-ți măriți fata cu cine vrei tu, după socotelile tale..." Nu e adevărat! strigă Ioanide, în gând, atins într-un punct vulnerabil. Nu mă amestec în treburile copiilor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi însemnat acum că insinuează firea bănuitoare a arhitectului, psiholog hazardat. Cu Dan Bogdan cazul ședea altfel. Acesta, în momentele sale de ironie facială, era impenetrabil pentru arhitect. "Oare ce vrea să spună? se irită Ioanide. Că delirez, făcând planuri extravagante? Cu toate astea, el însuși recunoaște că, teoretic, sunt rezonabile, comunică asta la toți, pare convins." Ioanide, fire lucidă și foarte analitică, complica pe Dan Bogdan, al cărui suflet era mai elementar. Bogdan nu ironiza, zâmbetul lui trăda un efort
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din ce-ar fi putut fi folositor odată. Idealul imediat al lui Gaittany era o sinecură cu automobil, fiind pe cale să-l realizeze. Un om politic cu nume aristocratic (bineînțeles de pe lista de rubedenii a lui Gaittany) lăsase un imobil extravagant și somptuos, un soi de fortăreață tapisată pe dinăuntru cu mătase vișinie și ornată cu mari șemineuri de piatră, imposibil de locuit și greu de transformat într-un oficiu public, grevat de oarecare mici sarcini. Feluriți experți ai grupului de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decât superficial din cauza articolului și reproducerii lui în Universul. Cu o zi înainte, Pomponescu fusese în vizită la madam Valsamaky-Farfara, care avea pretenția de a oferi un ceai, în realitate spre a vedea pe Ioana. Acolo, în salonul demodat și extravagant, cu fotolii de bambuc poleite, dădu ochii cu Ioanide, care, călare de-a-n-dărătelea pe un scaun, rezemat cu mâinile de spetează, privea insistent la Ioana, care fuma picior peste picior pe o canapea, părând a face mare caz de el. Arhitectul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ales având aerul unei certe intime, îi producea o vizibilă mulțumire. - Știi tu ce e prozaic, stimabilo? Vezi castronul ăsta de supă? Dacă îl dezgrop peste două mii de ani și-l expun în muzeu, devine sublim prin forma lui, atunci extravagantă și inuzuală. Hergot lua parte cu o plăcere nespusă la aceste contențiuni, întorcînd capul când spre unul, când spre altul, aprobîndu-i pe amândoi, neîndrăznind să opteze pentru o teză. Dezvoltarea ideii de prozaic prin exemple culinare nu era accidentală. Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
masa adusă din apropiere în mari sufertașe și încălzită pe réchaud-uri electrice. Madam Valsamaky-Farfara avu tactul de a nu înregistra schimbarea, ca una ce poseda un mare simț al libertății și se adapta, cu condiția unei decențe exterioare, celor mai extravagante situații. Aventura Ioanei nu atingea nici pe departe dimensiunile aventurilor ei juvenile. Existența lui Ioanide luă câtva timp forma unei căsnicii renovate în plină tensiune pasională. Arhitectul ieșea dintr-o îmbrățișare încleștată și viguroasă, era servit apoi cu cafea cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
necunoscut te-a pălmuit și îndată, printre cetățenii strânși din curiozitate, unii îți vor lua apărarea și vor afirma că au văzut cum ai fost atacat." Prin urmare, de unde până atunci Ioanide fusese arhitectul care G. Călinescu construise o biserică extravagantă, acum devenea eroul unui scandal controversat, împărțind lumea în două tabere. Centrul difuziunii era în salonul doamnei Pomponescu. . - Jean, declara aceasta, e foarte încurcat de memoriulîmpotriva domnului Ioanide. . - Ce memoriu? Întrebă Aurora Suflețel, care știa prea binedespre ce e vorba
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
punct viu. Tudorel înțelese că dacă moartea în plină luptă, în campanie, pe mare, este tolerabilă prin surprindere, așteptarea obosește nervii. De altfel, fiind viu nu putea înțelege ce înseamnă aceea "condamnat la moarte". Îi venea să râdă la ideea extravagantă că el era într-o astfel de situație, de admis numai în romane și cărțile de istorie. Apoi, ca unul ce luase parte la decizii grave, înțelegea că totul e foarte serios. Tudorel căută să stârpească și meditația asupra morții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-mă prin amenințări sau prin sancțiuni economice. Mă poți motiva să fac ceea ce vrei tu, folosindu-te de puterea ta economică spre a mă plăti. Îmi poți limita preferințele stabilind o agendă în așa fel încât dorințele mele ceva mai extravagante să pară de nerealizat. Sau poți apela la atractivitate, la sentimentul de iubire sau la simțul datoriei în relația noastră, poți invoca valorile noastre comune și justețea contribuției la acele valori comune și idealuri.13 Dacă sunt convins să-ți
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
fiecare dezvoltând nuanțe proprii. O perspectivă diacronică evidențiază faptul că de a lungul timpului și până azi, termenul a cunoscut o serie de accepții cu conotații pozitive sau peiorative, precum: „posedat” (Evul Mediu), „produs al spiritului alienat” (Renaștere), „neverosimil”, „bizar”, „extravagant”, „în afara realității”, „imaginar” (secolul al XVII-lea). Prima atestare a termenului, în limba română, îi aparține lui Miron Costin, în Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, unde „om fantastic” este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
semnalează altora goliciunea ta. Întotdeauna reușești să te strecori și să ajungi cu bine acasă. Variante: ai totuși ceva pe tine, chiloți sau măcar un tricou de care tragi cât poți. Îți spui că ceilalți te vor considera doar mai extravagant îmbrăcat. 3) A visa că nu poți să fugi; ești urmărit, vrei să fugi și picioarele nu răspund comenzii. Te deplasezi penibil, ca și cum ai alerga prin smoală sau miere sau pe un teren mlăștinos. 4) Ești (din nou) elev, te
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îi percepe ca și cum ar fi o singură persoană, deși aceștia i-au asigurat bunăstarea. Nu au putut să-i subjuge corpul sau voința, le-a cerut în schimbul plăcerilor oferite bunuri materiale. Avutul ei era consistent, pentru că își permitea călătorii scumpe, extravagante. Geoffrey Chaucer nu este foarte generos cu informațiile pe care le oferă în legătură cu viața, trecutul sau însușirile personajelor sale, dar ceea ce surprinde este nota esențială, devine eliptic din dorința de a-l pune pe cititor să reconstruiască sensul operei, ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îi percepe ca și cum ar fi o singură persoană, deși aceștia i-au asigurat bunăstarea. Nu au putut să-i subjuge corpul sau voința, le-a cerut în schimbul plăcerilor oferite bunuri materiale. Avutul ei era consistent, pentru că își permitea călătorii scumpe, extravagante. Geoffrey Chaucer nu este foarte generos cu informațiile pe care le oferă în legătură cu viața, trecutul sau însușirile personajelor sale, dar ceea ce surprinde este nota esențială, devine eliptic din dorința de a-l pune pe cititor să reconstruiască sensul operei, ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care o părăsise revine la ea. În schimb Cănuță, trădat de un amic, se enervează rău și moare de congestie cerebrală. O mică schiță de Brăescu prezintă un director care trezește noaptea un dentist. Îi promite tot felul de plocoane extravagante care sporesc până la momentul extracției. Ușurat de măseaua vătămată, îi oferă numai un pol spre consternarea medicului și cu observația acră: „Cu cinci lei mi-o scotea orice bărbier.” Medicii militari din povestirile lui Bacalbașa sunt indiferenți („moft, dă-i
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
13, ceea ce ar Încuraja eliminarea numărului fatidic. Credulitatea crește ca un bulgăre de zăpadă. Potrivit unei statistici, În Franța sunt zece mii de astrologi, peste patruzeci de reviste de astrologie și 10% dintre francezi admit că au participat la o Întâlnire extravagantă În care li s-a prezis viitorul. Și Încă ceva: 47% dintre femei mărturisesc că au mai multă Încredere În horoscopul lor decât În partener. Se pare că și politicienii manifestă un puternic interes pentru astrologie. George Minois, autor al
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
un fel, crochiurile romanului" care "aspiră să se șablonizeze"35. Astfel au apărut parodiile romanului cavaleresc ("cea dintâi parodie a romanului cavaleresc de aventuri Dit d'aventures datează din secolul al XIII-lea"), ale romanului pastoral sau sentimental (precum Păstorul extravagant al lui Sorel) ori parodii ale romanului picaresc, precum Povestea hazlie a lui Francion; astfel a fost posibil romanul celei de-a doua linii stilistice în care se înscriu, cronologic, Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais, Don Quijote al lui Cervantes
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
avut Dante în Italia. În secolul al XIV-lea acesta a creat o limbă care se aseamănă cu aproape 80 % de limba care este astăzi folosită pentru a scrie în Corriere della Sera. Comparația între Eminescu și Dante nu este extravagantă așa cum poate să pară la prima vedere. Un contemporan al său povestea că poetul florentin spunea că este orgolios de a fi folosit toate rimele posibile din limba italiană. Am putea să spunem același lucru despre Eminescu: și acesta la
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
îngrijitoarele, contrazicând clamoros astfel toate promisiunile solemne si rituoase ale ministrului Maroni că nu vor mai existe legi speciale. A trimite înapoi, în țara de origine imigranții, cu precădere 1 000 000 de români, (am auzit și astfel de propuneri extravagante) ar însemna, la modul cel mai simplu cu putință, producerea unei pierderi incalculabile economiei italiene. Deci, de voie sau de nevoie, românii și italienii sunt destinați să-și vorbească, să se înțeleagă, să se integreze. Am ajuns la sfârșitul acestei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]