3,552 matches
-
profesorului au reconfortat-o pe Dora care deschide ochii mari și vede foarte clar aplecate asupra ei, două chipuri de o frumusețe atât de contrastantă care i se pare ireală : cel al doctoriței și cel al lui Nefertiti. Răspunde fără ezitare : Mă simt foarte bine și cred că pot scrie. Doresc să încerc; mi-e teamă și mie să nu fi diminuat... Vă amintiți numele, data nașterii și adresa dumneavoastră ? Dacă da, scrieți-le vă rog pe fișa asta. Nefertiti o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
frământă ? Scrie, telefonează, informează-te ! Cum să înfrunți singură necunoscutul când ești încă atât de fragilă... Și mai ales pentru ce ? Pentru ce ?" Întrebările lui, la care nu avusese răspuns, încep să o frământe. Într-adevăr, de ce am plecat fără ezitare din coconul călduț al existenței mele, din casa mea, de lângă omul care mă protejează și cu care împart bine și rău de o viață ? Ce caut, la urma urmei ? Vreau să verific dacă halucinațiile date de anestezie au în ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ajunge ?" Locomotiva începe să ofteze și să pufăie voind parcă să-și facă cunoscut efortul de a înfrunta vântul de Nord din ce în ce mai șuierător și mai rece. Dora aruncă o privire pe harta detașată din atlas și decide fără prea multe ezitări : va coborî la Cacica, localitate de pe linia ferată care pare cea mai apropiată de Arbore. * * * Coborârea de pe scara mult prea înaltă ar fi imposibilă dacă mâna unui bărbat nu i-ar lua geanta, n-ar susține-o și încuraja cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
subliniază bine statura suplă și umerii largi, iar pe cap poartă o căciulă îndesată până la sprâncene. Chipul îi este încadrat de o barbă "sare și piper". Străinul își ușurează spatele de un rucsac ce pare destul de greu și fără nici o ezitare se adresează Dorei : Nu este prea multă lume pe-aici, nu-i așa ? Mă întreb ce poate căuta aici pe vremea asta o doamnă ca dumneavoastră, îmbrăcată ca pentru o plimbare în oraș ? Dora nu răspunde nimic. Întrebările străinului sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
aceleiași zile pașnice. Sărut mâna pentru masă, Ștefana ! Totul a fost delicios, dar ciorba acră de gâscă cu tocmagi, cum numai tu știi să faci, le-a întrecut pe toate, exclamă Ciprian ridicându-se de la masă. După un moment de ezitare, Ștefana propune pe un ton rugător : Ce-ar fi, Dragoș, dacă ne-ai cânta ceva la pian. Știu că preferi să cânți în singurătate, dar azi poate faci o excepție pentru Dora. De data asta Dragoș nu se lasă rugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Nu pierdea prilejul să îl caute mai întâi pe Dragoș, mai întotdeauna aplecat pe paginile unor cărți cu minunate ilustrații. Doamna Ana îl îmbia să cineze cu ei, cina era modestă, dar tot ce punea în gură, după insistențe și ezitări, avea un gust mai bun, mai suav, mai delicat. Așa îi spun amintirile de azi lui Atanasie, dar atunci știa doar că tot ce era atins de mâinile doamnei Ana era minunat. Minunate erau mai ales clipele, când odată cina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se adresează cu familiaritate : Bine ai venit, fetițo ! Bine ai venit, Dora ! Te așteptam de multă vreme. Întrebările nu au rost. Lângă ea, învăluită într-o bertă care îi cade de pe umeri ca o mantie, Dora o recunoaște, fără nici o ezitare, pe Teo..., pe Teodora. Nu mai este la fel de tânără ca cea din fotografie, umerii îi sunt aduși, fața luminată de soare pare făcută dintr-un pergament brăzdat de o rețea de cute adânci, dar ținuta îi este la fel de semeață precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ales pentru tine, fetița mult așteptată. "Oare cu adevărat să mă fi așteptat ? De ce? Doar nici nu mă cunoștea. Și de ce mă tot numește fetiță când am și eu destui ani în cârcă ?", se întreabă Dora urmând-o totuși fără ezitare pe femeia uitată de ani, care o conduce cu fermitate spre casă. Încăperea în care intră este spațioasă. Se poate deduce ușor că servește la de toate : bucătărie și sufragerie, dormitor, salonaș și chiar bibliotecă. În mijlocul ei tronează cuptorul țărănesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să răspund la multele întrebări care cu bună seamă te frământă și te-au adus atâta amar de drum până în acest loc uitat de lumea de azi. Ce crezi, ești pregătită ? Sunt nerăbdătoare să aflu cât mai multe, răspunde fără ezitare Dora. Bine... Cred că e bine să încercăm să urmăm întrucâtva firul timpului pentru ca istorisirile mele să fie cât mai pe înțelesul tău, care trăiești într-o lume modernă, departe de ce se putea întâmpla aici. Multe din cele ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
noi, or ceea ce am eu de spus se poate spune doar unui prieten apropiat. Dar spune-mi, este foarte important : ai păstrat în suflet credința moștenită de la părinții tăi ? Simion era credincios. Dora răspunde cu jenă și după o lungă ezitare întrebării directe pe care i-a pus-o Teodora : Nu sunt practicantă ferventă a religiei ortodoxe pe care părinții au încercat să mi-o insufle. Doar știi cum era în comunism... Iar acum, în țara "laică", cum se declară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
amândoi iubeau cartea și erau doritori să învețe. Când a fost însă vorba să stabilească cu ce aveau a se îndeletnici cele trei femei, deja toate la o vârstă destul de avansată, Gerhard a ezitat câtva timp. Nu vârsta era cauza ezitării lui, munca conservase condiția fizică a celor trei femei care arătau în putere pentru cei optzeci de ani ai Ulitiei și șaizeci ai Anei și Olgăi. Ceea ce îl bloca era apatia lor; nu auzise nici un cuvânt rostit de vreo una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
10 pentru cel mai bun, 4 pentru cel care face greșale trebu să fiu atentă să nu mio ia el înainte. Dora are în față scrisul surorii ei la vârsta de nouă ani, scris de copil cu inevitabile greșeli, cu ezitări și ștersături emoționante. Încă nu știe când și cum a plecat Minodora din lumea noastră, dar închide ochii și o vede pe fetița cu păr auriu care nu poate fi disciplinat în cele două codițe de lungimea unui deget, purtând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
liniștea care se instalează este tulburătoare. Pleoapele s-au ridicat de pe ochii Teodorei și lumina lor verde pare fosforescentă atunci când fixează ochii Dorei. O privește și îi dă un ordin scurt, șoptit: "Concentrează-te ! Gândește-te la Simion !". Fără nici o ezitare, gândul Dorei dă ascultare șoaptei Teodorei și imaginea tatălui ei, așa cum îl văzuse ultima oară cu vreo cincisprezece ani în urmă, când reușise să vină la ei, în Franța pentru prima și ultima oară, este clară de parcă l-ar vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Dora rupe iarăși tăcerea : Te-aș ruga... dar mi-e frică de refuzul tău... Și totuși... În noaptea asta o poți chema și pe mama, și pe Isidora ? Am ezitat până acum să o chem vreodată. Și mă încearcă o ezitare și acum. Mă simt vinovată față de Isidora. Ignor ce a știut, dar desigur a simțit prezența unei alte femei în viața bărbatului pe care îl iubea, cu care se legaseră să împartă bune și rele. Nu o poți chema în numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tuturor demersurilor oficiale pentru binele țării și fericirea poporului. Și dacă cineva îndrăznea să se împotrivească ori să clevetească împotriva acelui bine sau acelei fericiri, numaidecât devenea clientul și apoi victima temutului căpitan și soarta îi era petcetluită fără nicio ezitare și fără menajamente, așa cum s-a întâmplat în ultima vreme cu cei doi țărani fruntași de la Calafindești și cu cei trei de la Frătăuți... că nici măcar cadavrele lor n-au fost încredințate familiilor îndoliate spre creștinească înmormântare. Prin sate se răspândise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
obligatorie. Rugăm a se lua aminte! A urmat un moment de liniște stânjenitoare. Apoi, întreaga asistență a aplaudat, în picioare, hotărârea celor doi și cineva a lansat întrebarea dacă mirele vrednic este... Vrednic este! Vrednic este! A răspuns Vetuca fără ezitare... Babornița dracului! A șfichiuit printre dinți văduva lui Dracinschi, nedorind să accepte ideea că viața și vigoarea se sălășluiesc în oameni, după caz, pentru ani diferiți ca număr... și în gramaje diferite. Am observat că au dispărut în pădure la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai interesează! Din acest moment relația noastră încetează de facto și de drept... Doar semnătura ta mai lipsește pentru care insist și pentru care te implor! Dacă semnătura e ultima opreliște în calea fericirii tale, atunci ți-o promit fără ezitare și cu speranța că vom evita bâlciul acesta de prost gust în care te-ai băgat de una singură, neglijând amănuntul că avem doi copii mari și se ivise posibilitatea unui post la Metrou... Asta-i situația, Paraschive! Mai clară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-i, Grigoriy Kuzmici, eșec pe toată linia!.. Că ei s-au modernizat, au evoluat în direcția satisfacerii unor cerințe sociale, politice și economice de actualitate, ceea ce îi pun la adăpost împotriva propagandei deșănțate, cum a numit-o negroteiul fără nicio ezitare, chiar la tine acasă!.. Ai văzut că și-a permis să discute și despre libertățile sindicale, despre lupta dusă pentru apărarea intereselor celor ce muncesc... Și încă făcea comparații!.. Parcă știa că la noi sindicaliștii aprobă prin urale măsurile stăpânirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
singurul lucru și cel mai evident, care urla cu putere în el, era numai nerăbdarea febrilă de a isprăvi totul odată și de a-și lua mai repede grija de pe cap 62 Rareș Tiron și apăsarea grea din suflet. Despre ezitare, nici măcar nu putea fi vorba. Și iată că ajunse la destinația mult-dorită. Nu voi insista prea mult, însă, asupra descrierii grozavului omor, nu trebuie. Imaginile care zdruncină prea tare inima omului este mai bine să nu fie ilustrate vreodată nici
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dorea să existe, de nicio parte, ascunzișuri de vreun fel sau altul, bărbatul, fără să șovăie, scutură din cap degajat, în semn de aprobare totală. - Și vei ști să-mi răspunzi la ea fără niciun fel de tăinuire sau de ezitare din partea ta? - Ei bine, după pricepere... - Atunci, în regulă. Tonul vocii ei prinse deodată o nuanță șireată, lingușitoare. Continuă: mi-ai putea spune ce simțăminte se nășteau în inima ta, atunci când legătura ta de dragoste cu o femeie, în trecut
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aș putea pleda pentru această cauză, este spunând că, prin lectură, imaginația, îmbogățindu-se în chip extraordinar, începe să pulseze puternic de posibilități nesfârșite; și până și pentru cei care iubesc atât de mult științele exacte - cărora le admit, fără ezitare, așa cum se cuvine, importanța -, când se pierd în labirintul complicatelor și fără de capăt socoteli, literatura, prin sensibilitatea penelului ei artistic, îi va desface din încordare și le va alina afectuos deziluziile. În acest punct, însă, oarecum obosit și cu gura
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ea cu vuietul turbat și imposibil de potolit al unei bătălii pe viață și pe moarte dintre ceea ce simțea că trebuie să facă ea - să moară și s-o sfârșească definitv cu sursa tuturor nemulțumirilor și a chinurilor sale - și ezitarea ce glăsuiește mereu în sinucigaș și-l îndeamnă insistent să-și mai amâne un timp gestul ultim. Aceasta este frica omului în fața veșniciei și așa se manifestă ea: prin conștiință. Ah, ce lume întinsă și de nepătruns se află întrun
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
el se ducea mereu fără niciun pic de tragere de inimă. Despre asta, am mai vorbit mai devreme. Totuși, întro discuție mai veche a celor doi, el aproape că fusese constrâns să promită că se va duce, fără excepție sau ezitare, la biserică, așa cum se cuvine, întocmai „după cum știm că este rânduiala din bătrâni”. Peste puține minute, slujba începea. Șerban nu se grăbea, însă, deloc; nu simțea c-ar trebui s-o facă și, în consecință, era degajat... Istorisiri nesănătoase fericirii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
teoretică sau normativă -, nu poate fi vorba decât de finalități, norme sau valori provenind din viața însăși, cu ajutorul cărora ea încearcă să-și reprezinte ceea ce dorește. Totuși o astfel de reprezentare nu este decât ocazională, marcând o pauză sau o ezitare în acțiune, care se derulează în imediatitatea spontaneității sale esențiale, fără ca în fața sa să se ridice, prinse în urzeala unei lumi, eventuale obiective. Prin urmare, departe de a determina acțiunea vieții, finalitățile, normele și valorile sunt, dimpotrivă, determinate de ea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
meu și cu mine, să mergem la reprezentația comediei El Arenal din Sevilla, care urma să fie jucată a doua zi la Corral del Príncipe. Am mai sporovăit nițel, am Întrebat-o cum o cheamă și, după o delicioasă scurtă ezitare În timpul căreia și-a atins buzele cu un evantai micuț, mi-a spus. „Angélica vine de la ángel, adică Înger“, i-am răspuns, fermecat. Iar ea m-a privit amuzată, fără un cuvânt, atât de mult Încât m-am simțit purtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]