817 matches
-
sens, înfățișarea zeiței Atena, spre exemplu, putea fi considerată atât o expresie idealizată a figurii umane, cât și întruchiparea vizuală, cu semnificații cultice, a zeiței înțelepciunii. Dintre cei mai cunoscuți creatori ai Antichității grecești, remarcăm numele sculptorului Fidias, supranumit și făcătorul de zei, ale cărui lucrări au servit multă vreme ca model de înfățișare plastică a divinității, artistul reușind să mute sursa sacralității zeului de la caracteristicile magice ale acestuia, la frumusețea execuției artistice 354. Astfel de lucrări au determinat înlocuirea în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
trece drept originalitate. Și în artă, îndrăzneala este pândită de insolență. Cine intră în artă cu muzică militară s - ar putea să sucombe instantaneu. Arta nu poate schimba omul. Îi modifică însă unghiul prin care scrutează viața. Artiștii rămân marii făcători de sens ai vieții. Bate vânt de telenovele prin cultura mapamondului actual. Pe obrazul artei nu se aștern grimasele timpului. Scrisul relaxează aproape cât o înjurătură. În artă, ori valsezi, ori falsezi. Arta poate fi săgeata care pleacă din arcul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Mai adîncă decît Locuința morților: ce poți ști? 9. Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, și mai lată decît marea. 10. Dacă apucă, dacă închide și cheamă El la judecată, cine-L poate opri? 11. Căci El cunoaște pe făcătorii de rele, vede ușor pe vinovați. 12. Omul dimpotrivă, are minte de nebun și s-a născut ca mînzul unui măgar sălbatic! 13. Tu, îndreaptă-ți inima spre Dumnezeu, întinde-ți mîinile spre El. 14. Depărtează-te de fărădelege și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
primește El din mîna ta? 8. Răutatea ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu folosește decît fiului omului. 9. Oamenii strigă împotriva mulțimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora; 10. dar nici unul nu zice: Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea, 11. care ne învață mai mult decît pe dobitoacele pămîntului și ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?" 12. Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde din pricina mîndriei celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
de păcatul oamenilor, care prin oboseală, abandon sau agresare nu reușesc să se poarte cu adevărat în consens cu chipul și asemănarea lui Dumnezeu; în această viziune, ecuația lumii devine y = ai(-xi), sugerînd că "oricît de vrednic ar fi făcătorul de bine, el nu apare împuternicit să biruie vreodată numitorul malefic al lumii; sau, cu alte cuvinte: răul (minciuna) se ascunde chiar în structura profundă a lumii, constituind unul din fundamentele de referință ale ei; • alta reducționistă în sens pozitiv
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din contemplarea lucrurilor, rațiunile care alcătuiesc (susțin) credința fără nici o demonstrație rațională și care sunt aduse prin ea Domnului. Căci pentru credință nu aduce nimeni nimic mai înainte. Fiindcă mintea Îl privește în chip firesc și fără nici o meșteșugire pe Făcătorul propriu, întrucât Îl vestește zidirea. Pentru că ce ar putea să aducă cineva de valoare egală cu credința, ca să primească credința în Dumnezeu ca datorie și nu ca dar?”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, rp. 51, în Filocalia..., vol. III
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nicidecum vreo grijă despre viața sau despre moartea sa, ci de ar vedea chiar fiară sălbatică sau ridicări de draci, sau de oameni răi, nu se mai înspăimântă deloc, ca unul ce cunoaște că sunt făpturi ale unuia și aceluiași Făcător și împreună roabe cu el, și nu au putere asupra sa, de nu va îngădui Dumnezeu”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol. V, p. 182183) „Pentru că nu ostenelilor, zice Scărarul (Sf. Ioan Scărarul - n.n.), ci smereniei și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri ne arătăm neascultători de poruncile Făcătorului și fără mulțumire față de Binefăcătorul?”. (Teodor al Edesei, Una sută capete foarte folositoare, cap. 2, în Filocalia..., vol. IV, p. 201-202) „Fiindcă înainte ca El să se înalțe la cer și să pună întunericul ascunziș al Lui, ne-a dat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
286) „... Legea cunoștinței de Dumnezeu e sădită în noi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21) „Căci deși sunt corupți și nu se vede la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să-l străvadă pe El), totuși lucrează în ei o lege naturală și necesară și îi mișcă o cunoștință spontană ca să trebuiască să cugete, la ceea ce e neasemănat mai înalt și mai bun decât cele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cea a Tatălui și aFiului. Expresia „care de la Tatăl purcede” precizează monarhiaTatălui, ca singura sursă în Sfânta Treime a Fiului și al Sfântului Duh,și ca premisă a înțelegerii ortodoxe a lucrării lor în Biserică. Apoi,prin expresiile „de viață făcătorul” și „Care a grăit prin prooroci”se arată lucrarea Sfântului Duh în lume și mai ales în Biserică, aspect despre care se vorbește foarte concis în articolul următor.Prin aceste formule Simbolul nu se referă numai la Dumnezeu,ci prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu pace spre îngerul luminos și vesel carevine din înălțime și, străbătând fără piedică împreună cu acela văzduhul, nevătămat câtuși de puțin de duhurile răutății, ci suindu-secu bucurie și cu îndrăzneală și graiuri de mulțumire, până va ajungesă se poată închina Făcătorul și de acolo să primească hotărârea de-ase rândui cu cei asemeni și de aceeași măsură în virtute, până la în-vierea cea de obște”<footnote Ibidem. footnote>. Atât scrierile duhovnicești, cât și relatările științei medicale contemporane vorbesc despre o retrospectivă a vieții
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Lope se inspiră din Frații lui Terențiu. Acesta arată rezultatele a două tipuri de educație, una liberală, cealaltă tiranică, asupra a doi tineri. Lope transpune problema la nivelul relațiilor conjugale, ceea ce face și Molière la rândul său. 10 "Un oarecare făcător de rime, de dincolo de Pirinei Pe scena-i într-o zi închide ani nenumărați și grei. Aici ades eroul unui spectacol fără de perdea, Copil în primul act, devine în ultimul bătrân sadea." (n.tr.) 11 V. lucrarea lui Paul Hazard
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
modernitate). Fenomenul este paradoxal doar la o privire superficială, căci perpetuatorii și popularizatorii mitului, poeții, aezii, dramaturgii, repovesteau ceea ce deja narase un altul, dar niciodată în același mod ("poet" vine din latină, unde derivă din grecescul "poietes" și care înseamnă "făcător", deci poetul este un important creator și interpret de mituri).31 Poeții, barzii, rapsozii, dar și preoții, au fost cei care au modificat și totodată sistematizat miturile marilor civilizații, chiar dacă nu în formă scrisă, dar aceasta nu înseamnă că aceste
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
șerpuitoare dintre ele umblau judecători și regi, cuceritori, profeți care consolau și amenințau, salvatori și reformatori ai omenirii, escroci, impostori, vizionari, preoți și auzitori de voci, călugări, trădători, mântuitori, prefecți romani, guvernatori bizantini, generali musulmani și prinți cruciați, asceți, pustnici, făcători de minuni și martiri. Până În ziua de azi Ierusalimul mai trage clopotele bisericilor În amintirea lor, le plânge numele din vârful minaretelor și Îi invocă prin incantații cabalistice și jurăminte. Dar acum, În clipa asta, părea că nu mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
bani lichizi, pentru ca în lunile următoare aceștia să ne ajungă de sardele proaspete din piață, costițe de batal, linte, bagheta zilnică și hârtie pentru mașina de scris. Cum anume am reușit însă la Paris să mă transform într-un necontenit făcător de cuvinte? În anul 1973 am scris „o încercare de interpretare proprie“ sub titlul Privire retrospectivă asupra Tobei de tinichea - sau Autorul ca martor îndoielnic. Acolo este descrisă șederea noastră la Paris și se răspunde la întrebarea în legătură cu impulsul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
verdict. Și aud o voce în care mă recunosc pe de-a întregul. Glasul voinței mele care prinde a rosti în timp ce cei din jur încremenesc. Căci cea care vorbește e inima mea: „-Cred!”-spune. „-Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pămîntului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Și întru unul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat născut, nu făcut; Cel de o ființă cu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
zi, după Scripturi. Și S-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui. Și iarăși va să vină cu slavă, să judece vii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfîrșit. Și întru Duhul Sfînt, Domnul de viață făcătorul, Carele de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Carele a grăit prin prooroci. Întru una, sfînta, soborniceasca și apostoliceasca Biserică. Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
pe care nu mi l-au publicat acum trei ani pentru că n-am vrut să schimb - o prostie, recunosc - niște pagini? Și pentru că...“, „Oprește-te“, „...simt seducția în altă parte, în lucru și în scris, oricât de obositor ar fi?“, „Făcător de cuvinte, asta ești! Am știut dintotdeauna că nu mă pot lupta cu tine“, „Pentru că nu încerci“, „Nici nu mă gândesc să încerc să lupt așa. M-am săturat de iarnă, asta e. M-am săturat de frigul ăsta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
magnetice sau dracu știe cum pe care biofizicienii încearcă să le înțeleagă. Nu pot să-ți explic.“ Brusc își amintea cum îi vorbea cândva Ioanei Sandi despre aceleași teorii. Nu mai era atent la ce spune, înșira doar vorbele, un făcător de cuvinte. Întors în el și înaintând în propriile-i gânduri, de parcă ar fi străbătut o ceață subțire. Auzindu-și propriile-i vorbe ca într-un clopot de sticlă. Și deodată înțelegând că nu mai e în stare să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
le va secera, va fi cu adevărat un lucrător divin. "Osteniți-vă, spune Domnul, nu pentru hrana care este trecătoare, ci pentru cea care rămîne în viața veșnică". Hrana provine din mîncare și din cuvînt. Și cu adevărat fericiți sînt făcătorii de pace, cei care îndepărtează de starea lor nefericită pe cei care cu ignoranță se luptă în această viață în această permanenă greșeală, învățîndu-i lucrurile opuse și purtîndu-i spre pacea care constă în Cuvîntul și în viața care vin de la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
publice asupra scăderii ce-avea să se-ntîmple c-o zi sau două mai târziu. Dar-asupra tuturor acestora vom mai reveni. [24 ianuarie 1870] ["ALALTĂIERI S-A ÎNTÎMPLAT O MINUNE... Alaltăieri s-a întîmplat o minune. Nu mai sîntem pe vremea făcătorilor de minuni, pe a lui Nevtinav împărat din Egipt, de pildă, despre care vorbește povestea ciobănească a lui Alexandru Machedon că făcea, zice, ostași de ceară; îi punea în șir pe o tavă și îi topea și numaidecât, într-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se făcea biserica de râs și de ocară - căci erau ciudați și răi românii din vremea lui Matei Basarab. Halima numai câte vorbeau; ba de biserici de urdă de le suflă vântul și le curge untul, ba de părintele Porgație făcător de predicație, ba de părintele Mătrăgună cel de viță bună, c-un comanac care când îl punea în cap cădea pe umeri, încît, de nu era arhiereul șolduros, mergea comanacul până jos, ba de mantia părintelui care cîtu-i țara românească
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alt Tatăl nostru, ba chiar o anume slujbă de Paște, toate acestea păstrate încă în memoria poporului în niște recitative vechi. Ei, au trecut vremile acelea. Astăzi poate chiar trebile bisericești să intre sub oblăduirea vreunui strănepot a vestitului părinte Porgație, făcător de predicație, despre care vorbesc acele recitative de mai sus și - mai știi - să modificăm chiar ritul după indicațiunile acelor minunate rămășițe de satiră populară. Sub auspiciile ideilor nouă și a oamenilor noi - cam negri - se poate ca Sf. Sinod
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vorbeau că această întîlnire o să aibă loc foarte în curând. Se vede însă că moartea cancelarului o să aibă un efect suspensiv și asupra acestei întîlniri. [2 octombrie 1881] ["PREAOSFINȚIA SA MUSIU CHIȚU... Preaosfinția sa musiu Chițu a ieșit prooroc și făcător de minuni. Hagi Ivat, care s-a încumetat a scoate luna din puț, n-a scos-o așa de bine la capăt ca Preaosfinția Sa, vlădica celei mai proaspete divinități, descoperite în seara banchetului, pe când Duhul Sfânt se pogorâse asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu-se că În anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot În numele acestui sfânt s-au zidit din nou paraclisul de față prin osteneala și cheltuiala banului Dimitrie Drăghici, făcătorul și fondatorul acestei case ospitalicești În anul de la Hristos 1852.” Nu avem date despre modul cum se desfășurau aici sfintele slujbe și serviciile religioase pentru bolnavi și nici numele unor preoți care au slujit aici. Ceea ce știm sigur este faptul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]