1,233 matches
-
st) S” [4 ani, post 66]. 212. Ibidem, p. 93-94. 213. Ibidem, p. 94. în Pravila Sfinților Apostoli: „Iară cu a patra muiare th lě (t) po(st) ř 9 ani, post 100]. 214. Vezi Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, Iași Editura Polirom, 2006, p. 90-95. 215. îndreptarea legii, ed. cit., p. 540, glava 41. 216. Ibidem, p. 542, glava 50. 217. Ibidem, loc. cit. 218. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 555. 219. în Trecute
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnesc și marii dregători din țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Academiei R.S.R, București, 1968, pp. 155-240; Octav-George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), București, 1899, pp. 19-25; vezi și Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 456 și urm. 189. Mai pe larg a se vedea discuția din cartea mea Lege și fărădelege..., pp. 463-467 și în paginile bibliografiei indicate acolo. 190. D.R.H. B. țara Românească, vol. VIII, pp. 124, 130, doc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), București, 1899, pp. 19-25; vezi și Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 456 și urm. 189. Mai pe larg a se vedea discuția din cartea mea Lege și fărădelege..., pp. 463-467 și în paginile bibliografiei indicate acolo. 190. D.R.H. B. țara Românească, vol. VIII, pp. 124, 130, doc. nr. 124, 130. 191. DRH. A. Moldova, vol. XXIV, întocmit de C. Cihodaru și I. Caproșu, Editura Academiei Române, București, 1998, p. 197
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e drept, secolului al XIX-lea ardelean), cu o predominanță a tinerelor, vezi Savina Paula Bolovan, Femeia în satul românesc din Transilvania, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1999. 352. Constanța Ghițulescu, în șalvari și în papuci, p. 229. 353. Lege și fărădelege în lumea românească veche, p. 411. 354. Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 297. 355. Ibidem, loc. cit. 356. Vezi Jaques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, trad. de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1986, pp. 150 și urm. 357. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Comportamente sociale. Imaginea publică a convertiților, „împreunările contra firii creștinești” și vecinătățile incomode”, pp. 59-124). 361. Ibidem, vol. VI, p. 56. 362. Ibidem, vol. VI, p. 123. 363. Ibidem, vol. VI, p. 56. 364. Vezi Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, p. 412. 365. Vezi V.A. Urechiă, op. cit., vol. V, pp. 255-257, vol. VIII, pp. 174-175. 366. Vezi Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie..., p. 87. 367. Vezi A.D. Xenopol, Epoca fanariotă, Iași, 1892, p. 126; Thomas
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Foucault, Surveiller et Punir, naissance de la prison, Gallimard, Paris, 1975. 400. Vezi Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 289. 401. îndreptarea legii, ed. cit., glava 252, zač. 2. 402. „Istorie” pe care o împrumut (ca și în trecuta mea carte, Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 420-421) de la Ștefan Lemny, op. cit., pp. 96-97. 403. Ștefan Lemny trimite la V.A. Urechiă, Istoria Românilor, vol. V, București, 1895, pp. 210-213. 404. Ștefan Meteș, Contribuții nouă..., p. 293. 405. Ion Neculce, Letopisețul țării
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvă bărbat și ea îi duce dorul” - ibidem, vol. IV, p. 678. 418. Ibidem, loc. cit. 419. Ibidem, vol IV, p. 678. 420. Ibidem, vol. IV, p. 403. 421. Ibidem, vol. IV, p. 677. 422. Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească veche, p. 62. 423. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție îngrijită de Iordan Datcu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura națională”, 2003, p. 82. 424. Vezi Gh. Brătescu, Vrăjitoria de-a lungul timpului, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1998, p. 122. 499. Carte de vise (Tălmăciri occidentale, tălmăciri orientale), Editura Călin, București, 1996, p. 121; Noemi Bomher, op. cit., p. 83. 500. Veronica Tamaș, op. cit., p. 168. 501. O istorie, a blestemului, pp. 394 și urm. și Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 518 și urm. 502. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, pp. 265-266. 503. Vezi Dicționar biblic, ed. cit., p. 540. 504. Vezi Ion Ghinoiu, Lumea de aici, lumea de dincolo, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fișier”, apoi romane - e vorba de meta- sau pseudo-romane: Toxicologia..., Nesfârșitele primejdii (1978), Învățături pentru Delfin (1979), Redingota (1984), Licitația (1985), Asediul locului comun (1988), volume de povestiri - După 1900, pe la amiază, Banchetul (1982), Îngerul cu șorț de bucătărie (1992), Fărădelegea vaselor comunicante (1997), scrieri confesive - Trei oglinzi (1987), volum care cuprinde pagini de jurnal din 1946 - sau eseistice, așa-zise „note de drum” sau „impresii de călătorie” - Răpirea lui Ganymede (1975), și, sub raportul „conținutului”, Ulise și umbra și, în
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
1982; Ulise și umbra, București, 1982; Redingota, București, 1984; Licitația, București, 1985; Trei oglinzi, București, 1987; Asediul locului comun, București, 1988; Îngerul cu șorț de bucătărie, București, 1992; Povestiri galante, București, 1994; Paltonul de vară, pref. Alex. Ștefănescu, București, 1996; Fărădelegea vaselor comunicante, București, 1997; Jurnal de atelier, București, 1997; Febra. File de jurnal (1963-1971), București, 1998; Târgoviște (Scurt excurs sentimental), Târgoviște, 1999; Cum se face, Târgoviște, 2002. Ediții: I. L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 1993. Repere bibliografice: Damian
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
sub turban. Pe timp de pace, nahungii Îi dăduseră mult de furcă lui Ranjit Singh. Odată a fost nevoit chiar să amplaseze două tunuri În afara porții Delhi din Lahore, situată În vecinătatea Seidgenjului, loc În care se Întâlneau tâlharii, din cauza fărădelegilor acestora. Bandiții s-au baricadat În Mean Mir, localitate situată la cinci mile de Lahore, de unde și-au făcut apoi apariția ca rebeli, Însă au fost Învinși și obligați să plece spre Amritsar, părăsind totodată orașul pe care Îl ocupaseră
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune o amplă frescă a cărei dominantă e grotescul. Activitatea de prozator a
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
lumea cealaltă este o lume a dreptății unde primim răsplata pentru tot ce‐am făcut în acestă lume. Foarte important pentru fiecare creștin este și Psalmul 50: „ Miluiește‐ mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înainte mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta eu am făcut, ca să Te
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
unde primim răsplata pentru tot ce‐am făcut în acestă lume. Foarte important pentru fiecare creștin este și Psalmul 50: „ Miluiește‐ mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înainte mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta eu am făcut, ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale și să biruiești
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
acestă lume. Foarte important pentru fiecare creștin este și Psalmul 50: „ Miluiește‐ mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înainte mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta eu am făcut, ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale și să biruiești când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înainte mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta eu am făcut, ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale și să biruiești când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m‐ am zămislit și în păcate m‐ a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit, cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‐ ai arătat mie. Stropi‐mă‐vei cu isop și mă voi curăți, spăla‐mă‐vei
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
mă‐vei cu isop și mă voi curăți, spăla‐mă‐vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie, bucura‐se‐vor oasele cele smerite. Întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‐le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la Fața Ta, și Duhul Tău cel Sfânt nu‐l lua de la mine. Dă‐ mi mie bucuria
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
înnoiește întru cele dinăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la Fața Ta, și Duhul Tău cel Sfânt nu‐l lua de la mine. Dă‐ mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța‐voi pe cei fărădelege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește‐mă de vărsarea sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucurase‐ va limba mea de dreptatea Ta. Doamne buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că, de
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
grație. După el declinul se agravează, atingând cote dramatice în vremurile de restriște ale lui Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ion Vodă Armeanul (cel Cumplit) și Aron Vodă, domni trecuți în cartea neagră a istoriei Moldovei din cauza cruzimii faptelor și a fărădelegilor săvârșite, a prăpădului abătut asupra țării din vina lor. Conștient de necesitatea și importanța misiunii pe care și-a asumat-o, U. consideră că istoria este actul de identitate și cartea de învățătură ale unui neam, ceea ce obligă la consemnarea
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
a mai părut să aibă înfățișarea pe care a avut-o în realitate (neștiind ce să căutăm, nici nu am găsit!), iar mecanismul declanșării aparențelor sugerate era unul foarte simplu. Ce-i poate uni pe oameni mai puternic decât infracțiunea, fărădelegile și comiterea împreună a unor fapte interzise? Fără a intra în psihologia manipulării și sugestibilității dintr-o relație, vreau doar să precizez că nici o sugestie nu-și atinge scopul fără sprijinul unui proces de reluare mentală a unei informații. Nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui loc geografic bine definit). Aceasta va avea ca efect delimitarea porțiunii din spațiul cibernetic de unde se declanșează un anumit eveniment. Se face astfel breșă într-un sistem destul de întrebuințat de atacatorii sistemelor aflați într-un colț al planetei, săvârșind fărădelegi în al colț al acesteia, susținând că se află în cu totul altul. În literatură sunt prezentate realizările corporației International Series Research, Inc. din Boulder, Colorado, care a realizat tehnologia autentificării locației. Ea se numește CyberLocator, iar sistemul folosește semnalele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și mecanisme prin care se asigură răspunsuri imediate la incidente majore. În mod ideal, o investigare, arestare și sancționare a făptașilor sau un răspuns diplomatic ori militar în cazul unei acțiuni întreprinse de către un stat vor fi urmările firești ale fărădelegilor săvârșite. Reducerea amenințărilor înseamnă, totuși, mai mult decât simpla pedepsire. Analiza și diseminarea informațiilor concrete culese de autoritățile legale pot sprijini mai mult promovarea securității infrastructurii naționale. Departamentul de Justiție și alte agenții specializate vor face demersurile necesare pentru reducerea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
consistente fragmente autoreflexive, mărturisiri auctoriale din perioada scrierii cărții - e sistematic destructurată, în scenă intrând personaje și evenimente din diferite epoci. Sunt invocate, între altele, calvarul instaurării forțate a comunismului în agricultură, în anii ’50 ai secolului al XX-lea, fărădelegile Securității din aceeași epocă, este pus în ramă delirul totalitar al ultimului deceniu ceaușist. Efectul este de simultaneitate generalizată, de irelevanță a cronologiei. În privința subiectului, acesta e un fel de nucleu absent, anticipat ori reamintit, dar nu adus direct în
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
final se mai înseninează, consemnând domnia ceva mai bună a lui Constantin Mavrocordat, care, între altele, a reorganizat școlile și a creat condiții de învățătură pentru fiii de boieri. În general, Letopisețul... evocă vremuri de restriște, pline de războaie, invazii, fărădelegi, omoruri și jafuri, cu mari risipiri de oameni și bunuri, o lume plină de primejdii, mereu răscolită. O sintagmă cu rezonanțe apocaliptice - „Și feliuri de feliuri de spaime îmbla” - rezumă teribila realitate a timpului. N. deplânge mereu starea jalnică a
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
o vânătoare pe valea Cobiului (sau în munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-o cumpeoară, / Ca să-l bată vânt de vară, / Să-l privească multă țară”. Calea (Florica sau Ilincuța în unele variante), sora haiducului, auzind planul, îi adoarme pe meseni cu băuturi tari, ca să
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]