2,023 matches
-
ar fi sunat urâțel și se speria pacientul. Cum vrei să operăm aici în pădure fără masă și ustensile sterile. Dacă infectăm rana? - Dacă-mi puneam eu aceste întrebări Prima Doamnă ar fi fost de mult lutul din care a făurit-o Dumnezeul vostru. Na! Poftim aparatul de care serviciile voastre te-au informat. Operează ursul cum te-am operat și eu pe tine. Apropo ce ți-a spus radiografia? - Păi de ce s-o mai fac dacă tu spui că sunt
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Că de acum e neclintită soarta României și vegheată neatârnarea ei”. Așa a descris „poetul țărănimii”, George Coșbuc, în presa vremii, măreața sărbătoare. Urmează apoi 10 mai 1881, țara se înalță la rangul de Regat și o coroană de oțel, făurită dintr-un tun luat de la turci a încununat fruntea celui dintâi rege al României. Iată discursul rostit de Regele Carol I, cu prilejul înscăunării: „Serbarea de astăzi consacră o epocă plină de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
concepute în tinerețea poetului. Cu atât mai bine se vede talentul, profunda cercetare și cunoaștere a limbii române, a noțiunilor de teorie literară. Imaginația și pana, și harul, și muza, iubirea, - puterea creatoare care îl ajută pe autor să-și făurească opera. Referință Bibliografică: Recenzie volumului de poezii ,Arc de curcubeu”- autor Vasile Popovici, realizată de prof. Maria Vasiliu / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 429, Anul II, 04 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valentina Becart : Toate
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
sa o companie prosperă, a studiat și științele juridice și s-a intergrat perfect în societatea americană, rădăcinile românești nu-l lasă în pace, punând condeiul la muncă ori de câte ori are un crâmpei de timp, iar dacă nu are și-l făurește în detrimentul preocupărilor care-i asigură existența. Anul trecut a editat primul volum de proză, subiectul acestuia fiind legat de exilul românesc, și anume „Exilul românesc la mijloc de secol XX - Pașoptiști români în Franța, Canada și Statele Unite”, editura Anthem, Arizona
LA MULŢI ANI, OCTAVIAN CURPAŞ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358113_a_359442]
-
cum se numea atunci și care își păstrează și acum măreția și spiritul pentru care a fost clădit și gândit... A fost un edificiu istoric pentru că odată cu construcția lui a început marea și sublima istorie a repertoriului de balet românesc făurit de elitele pe care le-a avut. Acei maeștri care au învățat în Uniunea Sovietică au adus cu ei acel moment de început fără de care nu se putea. România, până atunci, nu era pregătită cu specialiști în arta coregrafică pentru
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
din 1990 concertează în fiecare sezon estival pe Litoral. Împreună cu Aurelian Temișan a realizat primul duet muzical care se numește „Așa e moda”, compoziție semnată Cătălin Tîrcolea. Albumul de debut „Când vine seara”, editat de Electrecord în 1993 s-a făurit prin colaborarea cu Dan Iagnov și Eugen Mihăescu. Un an mai târziu, i-a apărut cel de-al doilea album, „Între noi mai e un pas” care cuprinde integral piese compuse de Dan Iagnov pe versuri de Andreea Andrei, Dan
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului O lacrimă în geana ta s-a cuibărit? Nu -ți pierde curajul... Vei ști să plângi nestingherit Imaginându-ți doar colajul Pe care-n minte ți l-ai făurit... Ai râs când nimeni nu găsea hilarul? Ești doar un suflet liniștit Ce știe să găsească harul Ce inimii, în universul neclintit, Îi drămuiește-amarul... Șoptești în vis cuvinte dulci? Înseamnă că, odată, ai știut Pe care umăr tâmpla sa iți
O LACRIMĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358721_a_360050]
-
în limba franceză, fiind publicat de aceleași două edituri menționate mai sus. Ilustrația cărților îi aparține lui David Paul Vnuck. În volumul „Poeme dansante”, George Filip se distinge ca stăpân deplin al cuvântului și al metaforei. Emoțiile lui au fost făurite cu secera și ciocanul în trecutul României, în care s-a inclus o ocupație a Uniunii Sovietice, un guvern marionetă, dar și o opresiune greu de imaginat. Noi, cei care nu am trăit niciodată în astfel de condiții, doar prin
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
unui moment istoric, ci un făuritor de istorie. El nu colectează piese pentru muzee, ci crează o lume nouă. El nu cârpește zdreanța fericirii omenești, ci caută să-i croiască o altă soartă, nu împrumutând și combinând modele cunoscute, ci făurind cu Sufletul lui Mare o nouă ordine spirituală de o splendoare unică în istoria omenirii. Măreția lui Iisus este mărturisită nu numai de devotamentul integral al credincioșilor, ci și de ura neadormită a adversarilor. Puțini oameni se învrednicesc în timpul vieții
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling din Viena, în „Convorbiri literare”, 1906, p.1000). Aprecierea entuziastă a „Epigonilor” de către Veronica Micle îl face pe Eminescu să se confeseze: „E o concepție pe care o făurisem la Viena, într-un elan de patriotism.Trecutul m-a fascinate întotdeauna.Cronicile și cântecele populare formează în clipa de față un material din care culeg fondul inspirațiunilor”. (Către Veronica Micle, 8 noiembrie 1874, vol.IV, p.127). Ion Creangă
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
poezia Cântec pentru Grigore Vieru sau să ne inundăm interiorul minții cu nonconformismul lui Cristian Neagu, râzând de sfidătoarea figură a existenței dure: Căci inima, peste cerebrala rațiune, / Descoperă tardiv superlative consistențe. Câtă tărie poate să aibă un biet trecător făurit din lutul genezei și dăruit lumii, spre nemurire, să poată încăpea în sufletul lui diferit de al tuturor acelora ce nu îl înțeleg. Câtă forțare a mimicii înțelepte a acceptării poetului față de grosolăniile încremenite în teluric a profanului râgâitor de
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
pe frontul antihitlerist până la sfârșitul războiului, ajungând până în Cehoslovacia.” La 8 august 1944 se căsătorește cu pianista Elisabeta Kadar fiica pictorului rutean Geza Kadar din Sighetu Marmației, care a pictat icoane pentru tâmplele și zidurile bisericilor din Racșa, Satu Mare, Șișești, Făurești - Chioar, Cărpiniș - Lăpuș, Sighet și Muncaci (acum Munkachevo, Ucraina).” În 1946 se naște Gheorghe, fiul artistului. Revenind, după război, acasă, Gheza Vida participă, în 1946, la Expoziția de artă plastică organizată, la Cluj, de Raoul Șorban, Emil Cornea și Carol
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
unite fiind toate într-o emoție comună. Emoția a acaparat întreaga sală a Palatului Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, în cele două seri de concert susținute de către artistul care e una cu simțirea și visarea, artistul pentru care destinul a făurit o misiune sublimă, aceea de a înmiresma rațiunea cu vocea sa parfumată, FUEGO. Pe 9 și pe 10 octombrie Fuego a sărbătorit alături de publicul din Republica Moldova 10 ani de cântec pe scena basarabeană, oferindu-i acestuia, în doze rafinate, emoții
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
o lege organică pentru aceasta, ca să putem salva cultura națională și statul de drept. Eu nu pot să admit că un popor defect, cum am ajuns noi acum, jucărie stricată în mâinile Ocultei mondiale, care nu mai știm să ne făurim singuri istoria adevărată, va dispare din cultura universală, pentru că nu suntem noi în stare acum să scoatem știința din relativitate, și religia și armata de sub tutela statului. Oameni buni, legiuitori ai statului, dați o lege organică pentru aceasta, ca să putem
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
inspirația să sculptez “Genezele”, “Ciclul-Reginelor” și “Coloana soarelui de vis”, ca agent și instrument de cunoaștere și ascensiune celestă cu n-dimensiuni, acum nu mi-a mai rămas decât să transform, prin Arta-transformării, Carbon 12 în Carbon 7 și să făuresc (fie și pe cale “telepatică”) un Copil din soare, cu Iubirea care există dinaintea Facerii Lumii și cu măsura și ordinul divine de 8 la puterea 64 de “Stele arzătoare cu opt raze”, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
curm îndelungată suferință. Univers, tu mare și straluce Deshide-mi ale mintii-ncuiate gânduri Spre ale cunoașterii gust dulce Rugata-l-am în numeroase rânduri. Și zisa-mi-a într-un final C-adevarata cheie e Cuvântul. Cuvântul e cel ce-a făurit pământul, Rupt dintr-ale cosmosului carduri Si-adus până aici de raze tulburi Asemenea tatălui Soare Cuvantu-mi încălzea mintea și gândul, Iar sufletul se umple de culoare. Nu mai e cenușiu precum pământul, și-n liniște nu mai adie
CUVANTUL de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360619_a_361948]
-
se păstrează până astăzi, și reunesc comunitățiile satelor de Paști și Rusalii,în fiecare duminică în alt sat, pentru pomenirea”în cinstea morților”,după care urmează jocuri și cântece populare,cu târguri de țară în care se vând și produse făurite de meșterii satelor.Prin deschiderea minelor de cărbune, în anul 1840,se tulbură viața patriarhală a oamenilor din această zonă, până atunci mioritică.Localitățile sunt populate de lucrători de diferite naționalități,veniți din toate provinciile imperiului hasburgic.Cultura populară specifică
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
Literatura > Naratiune > FUEGO: LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Limba română! Este atât de măreață și fascinantă! Acest grai în care poeții și-au făurit trăirile, în care muzica și-a găsit dorurile, în care simțirile, gândurile, idealurile capătă formă, este fără doar și poate simbolul care ne unește peste timp, un simbol fără granițe, fără bariere. 31 August este ziua în care se cuvine
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
Pe suflet lacrimi îmi alin Și curge apă lin prin mine ... Din viața iau alintul ei cel fin Linu-i lin Pe suflet lacrimi îmi alin Și cresc din mine pomi întregi Cu rădăcinile adânci Cu sorburi pline de pitici Ce făuresc averi, dar mici Și cu magie albă ... Suflet de fetița dalba Linu-i lin Pe suflet lacrimi îmi alin Și mă trasform Și cresc, și înțeleg Secrete -ntregi încep să le cunosc Și lumea mișcă -n mine un imens Și din
LINU-I LIN de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360136_a_361465]
-
naturalețea este pusă pe pânză, în limitele firescului . Privind-o, poți avea și puțină educație artistică, tot îți poți da seama ce a evocat prin culoare și ce a lăsat deoparte. Însă aici în „Autoportret din nisip” Maia Martin a făurit pânza într-un tot unitar; concret, real, palpabil transpus de starea ei sufletească particulară. Pictura Maiei Martin, reprezentată prin peisaj sau compoziție, flori sau naturi moarte, nuduri sau portrete devine un mare spectacol al vederii; devine bun și frumos,devine
AUTOPORTRET DIN NISIP de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359638_a_360967]
-
și neajutorați Aici, nu! Moartea n-are dileme: Îi urăște pe toți deopotrivă, De speculații n-are vreme, Nu pune întrebări, n-o interesează de ești puternic Ori sleit, de ai dreptul divin să mai trăiești, Niscai lucruri bune să făurești, De crezi în Cel de Sus ori Îl renegi, De ai păcătuit ori ești neprihănit, Nimic n-o privește; E dură, căpoasă și feroce, Neiertătoare, rea și dușmănoasă, Știe că re de-a face cu un neam urgisit de veacuri
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
lui Brâncuși. Când răsturna Zoica mămăliga și o tăia cu aceeași sforicică, prinsă-n cui, o felie era a mea. Într-o vreme, tata mi-a înterzis să mai calc prin ograda lor, plină cu pomi fructiferi unde trona leagănul făurit de domnul Grecu de creanga unui salcâm uriaș, și unde eu îmi făceam veacul. Bineînțeles că am încălcat consemnul și m-am dus să mă joc: Hoț, vizir și împărat, Bara-n foc, Omul negru și 9 pietre, Fazanul și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
asupra maestrului Alexandru Arșinel atunci când zilele maestrului erau puse la sorți de o boală severă și depindeau de șansa transplantului renal care i se făcuse, iar Oana Georgescu a scris cartea „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”. El făurea invective glăsuite din incitare demonică, Oana Georgescu punea omenescul în literă. El și Oana Georgescu au lucrat sub ochii aceluiași timp care au văzut tot și vor mărturisi două acte de amintire și reținere a ordinei în care oamenii sunt
ALEXANDRU ARŞINEL. CARTEA OANEI GEORGESCU, O DOCTORIE SPIRITUALĂ ÎN MÂNA CITITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340384_a_341713]
-
a ceea ce este, îndepărtând cu o răceală categorică actanții prezentului de înțelesul sacru, pe care orice „cuvânt din carne” sau „din sânge” îl avea în trecutul recent. Nici vorbele lui Soljenițîn: „Eu am stat acolo mult timp, acolo mi-am făurit sufletul și pot spune fără ocol: BINECUVÂNTATĂ FII, ÎNCHISOARE..., binecuvântat fie rolul pe care l-ai jucat în existența mea!”, nici cuvintele Lenei Constante: „În acest amurg de începuturi, acum mi se pare că nu mai eram decât umbra unei
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]