711 matches
-
totuși haos în cap, nemaireușind însă să-l clintească nici o unghie... - "...Iar editurile vor veghea nedomolite ca operele tipărite să sprijine ridicarea conștiinței socialiste a maselor... Să promoveze inestimabilele trăsături morale, dovedite din belșug de poporul nostru în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate... Un lucrător într-o editură nu e doar un lucrător într-o editură, ci și o infimă parte a politicii culturale a partidului, un luptător în promovarea concepției înaintate despre lume și viață..." Rând pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
începuse de-și vâra înăuntru și labele păroase, de-și procura, ba cîte-o cameristă nemțească, c-o carne de îl umilea pe șorici, ba cîte-o guvernantă englezească. De-o tracta pîn-acasă și-o zbânțuia... până năruia, cu oarfa, jumătate din făuririle societății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Alții se îndrăgostea. Devenea nemâncați, ursuzi, obosiți. Nu le mai pria de nimic. Lâncezea și ziulica lângă craterele alea, unde se semnaliza, cu oglinjoarele, cu niște slăbănoage și uscături de pe fundul gropii, fără nici o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Adăugau tulburărilor proceselor lor psihice cîte-o pneumonie și decedau. Un sfert din ăștia încăpățînații, care crăpau, fuseseră internați din pricina unor fapte comise afară, prin care nu dovediseră c-ar fi dat chiar în brânci, de entuziasm, față de politica Partidului de făurire a socialismului în patria noastră. Erau ghinioniștii despre 275 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În rufăria Ierbii Fiarelor răpăia muniția, precum grindina pe tabla casei și săreau înapoi cartușele goale, precum floricele de porumb din tigaie. Când s-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe plan local și cîteva persoane de vază erau prezente mai tot timpul în paginile sale. Patronul ziarului era cel care dicta autoritar ziariștilor ce și cum să scrie și, mai ales, despre cine. Dintre toți cei care lucrau la făurirea cotidianului, Mircea s-a dovedit cel mai spurcat la gură, cel mai zelos. Evident că patronul l-a mîngîiat pe cap, l-a recompensat cu te miri ce și l-a încurajat să o țină tot așa, că în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tumbă, se rotesc toate, inginerul Nalbandu cu fasciculele proaspăt dactilografiate, coroiatul Cornea cu turnurile de răcire, Mina odalisca și seniorul Stork și mustața subțire cât aripa unei muște peste buza vecinului Vornicu. Trase ziarul, îl ridică sus sus : „Înfăptuirea neabătută, făurirea societății multilateral dezvoltate“, și se clătina sub greutatea cuvintelor, lăsă ziarul să cadă lent lent, o piruetă și țop, în picioare, țeapăn, galeria în delir, parterul înmărmurit, urlă copiii de entuziasm, s-ar cutremura cupola. Luminița schioara cea înaltă și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
o rană înjunghiată, un buric triunghiular pe cer, de inconsistența vizibilă în umbrele noastre care, la rându-le, se vor reazem, într-o veșnică sală de așteptare. Ca și Lucian Blaga, amintit mai sus, Paul Aretzu își îndreaptă credința spre făurirea vieții de aici, nu pregătindu-și neapărat veșnicia și nici măcar o împăcare cu o viață de după viață, din moment ce vorbește despre vidul ce rămâne după consumarea zilei. Dincolo de toate, frământări, încercări, firești așteptări, este în poezia lui un dramatic strigăt al
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
își asumă statutul de posesor al unei mistici: mistica mea / slujește Iubirii, iar sentimentul, scris cu inițială majusculă, e esențializare, sublimare a tot ce e viața, chiar o nouă naștere, poate cea deplină. Și, totuși, mereu în așteptare, procesul de făurire e necontenit, tinzând spre o lume-ntreagă / ne-mai văzută-n forme și-armonii. Dacă E timpul cel ce ne împovărează, iar Timpul e gâde și doar mândria de-a fi fost perechea / rămâne-n noi: o drojdie de preț
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Poezie contemporană, la Editura Tipo Moldova, Iași, 2011), al lui Cassian Maria Spiridon, cuprinde poeme publicate între 1985 și 2008, dovedind o consecvență a atitudinii față de viață, de lume, determinată de convingeri precoce instaurate în sinele poetului, maturizat devreme, odată cu făurirea unui sistem de valori temeinic, de nezdruncinat. Apropiată de postmodernism, prin structura prozodică (versul liber, strofa polimorfă etc.), prin conținutul tematic, pentru care contemplarea prozaicului cotidian este sursa esențială, prin eclectismul imagistic, prin luciditatea perspectivei asupra realului, prin abordarea instrumentelor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
muritorilor! Dar nu știi cum mă pot întoarce acasă? Dar unde locuiești? Păi, locuiesc pe tărâmul muritorilor! Nu știu sigur, dar cred că știu cine te poate ajuta! Vino cu mine! Fulgușorul mi-a prezentat mai întâi tot ritualul de făurire a iernii. Mi-a arătat cum norii încep a fi vopsiți pentru a căpăta coloarea cenușie, cum vântul se pregătește de plecare, cum gerul își lustruiește toate armele cu care o să atace celălalt tărâm și, nu în ultimul rând, cum
ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
distanța până la poartă și privise în jos, la poalele dealului, acolo unde se întindea orașul. De ce ar fi vrut cavalerul să ia cu asalt orașul nu era limpede. Cu atât mai mult cu cât, în vremea construirii fortului și a făuririi legendelor despre cavaleri înzăuați, exista doar un pâlc de bordeie ai căror locuitori aveau două ocupații de căpetenie : să lucreze pământurile din jur și, din când în când, la chemarea trâmbițelor de pe creneluri, să-și adune odraslele și puținele vite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cel atât de pasionat de lectură încât își imagina paradisul ca bibliotecă, pentru că transformă cerneala dacă nu într-un element primordial ca pământul și apa, aerul și focul, măcar într-o substanță ce dă sens vieții ca sângele și seva. Făurirea unei cărți presupune priceperea librarului și talentul autorului, măiestria tipografului și vigilența corectorului, ca și flerul editorului, pe care-i face să realizeze împreună cea mai neobișnuită carte, tipărită cu o cerneală ce permite o singură lectură, fiindcă după ce paginile
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
analitice, care nu trebuie - și nu pot fi ! - ignorate, ci, dimpotrivă, evidențiate cu respect și admirație în cadrul efortului restitutiv al operei și reconstructiv al personalității sale științifice, Leonid Boicu și-a îndreptat privirea, atenția și energia asupra împrejurărilor politico-diplomatice circumscrise făuririi statului național român modern. Translația tematică nu a fost bruscă, nici nefirească, de vreme ce materialul faptic extras din, poate, miile de dosare consultate în fondurile arhivistice din Iași ori de aiurea îi va fi oferit căutătorului, pe lângă informațiile dorite sau așteptate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
european. (subl. ns. D. V.). Aceste trăsături definitorii dezvăluie complexitatea și interdependența fenomenelor conexe. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale de vreme ce este vorba de reculul puterii otomane, dezagregarea și apoi dispariția Imperiului, și de lupta popoarelor pentru făurirea statelor naționale și nu de zăgăzuirea avalanșei osmanlâilor”. Spre deosebire de alți istorici, de alte tendințe și de alte timpuri, care „au exaltat până la indecență” - în expresia acad. Al. Zub - contribuția factorilor interni în soluționarea marilor obiective politico-naționale românești, Leonid Boicu a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ținteau la preponderență în zona Orientului european. Aceste trăsături dezvăluie și esența chestiunii orientale. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale, de vreme ce este vorba de reculul puterii otomane, dezagregarea și apoi dispariția Imperiului, și de lupta popoarelor pentru făurirea statelor naționale și nu de zăgăzuirea avalanșei osmanlâilor. De loc întâmplător apare faptul că noțiunile de chestiune și problemă sunt sinonime în accepțiune istoriografică cu noțiunea de criză orientală, aplicată îndelungatei perioade de regresiune dramatică a Imperiului Otoman care, firește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principate, Franța mai ales, din cauza indiferenței, suspiciunii și a opoziției prusiene față de proiectele de constituire a Mitteleuropei, din cauza concurenței prusiene în afacerile economice din Principate și îndeosebi din cauza împotrivirii energice a românilor, care vedeau în Austria principalul obstacol în calea făuririi unității naționale. Karl von Bruck și Lorenz von Stein n-au fost totuși fanteziști. Ei au fost exponenți ai unor categorii sociale care plecau de la anumite realități și anume de la stadiul de dezvoltare a economiei germane și austriece, a industriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înțelegere a stingerii pe vecie a rînduielilor feudale și a respingerii oricăror soluții ce ținteau la reînvierea trecutului. Oferind soluții la variatele și complexele probleme cu care a fost confruntată societatea română în vremea sa, A. D. Xenopol pornea, adeseori, în făurirea calculelor sale de la premise juste, operând cu criterii juste, fără ca să meargă însă până la cele din urmă concluzii. Era pe deplin conștient că pacientul pentru care pregătea rețeta era organic constituit, funcționând după anumite legi. Avea, deci, viziunea unei societăți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relațiilor internaționale, o fază superioară a extensiunii și consolidării orânduirii capitaliste pe continent, a schimbării raporturilor de forțe între puteri, a disoluției „Sfintei Alianțe”, a creșterii fără precedent a luptei popoarelor pentru emancipare națională, a accelerării și dezvoltării procesului de făurire a statelor naționale. În acele împrejurări, sud-estul continentului a redevenit pe plan internațional una dintre principalele zone de confruntare a intereselor divergente, când criza Imperiului Otoman - s-a adâncit ca urmare a agravării slăbiciunilor statului otoman și a intensificării luptei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rumanian Socialist Movement. 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, iunie 1968. Istoria Transilvaniei, Budapesta, Akademiai Kiado, 1992. Kiritzesco, Constantin, La Roumanie dans la Première Guerre mondiale, Paris, 1927. Netea, Vasile, Unirea Transilvaniei cu România, București, Editura Meridiane, 1968. Pascu, Ștefan, Făurirea Statului național unitar român, 1918, 2 vol., București, Editura Academiei R.S.R., 1983. Popovici, Aurel C., La Question roumaine en Transylvanie et en Hongrie, 1918; Die Vereinigten Staaten von Gross-Österreich, Leipzig, 1906. Pușcariu, Sextil, Memorii, București, Editura Minerva, 1978. Spector, David
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt de fapt. Pentru cel care cîrmuiește destinul unui popor nu există un exemplu mai bun, ne spune Freud. Prin impunerea și respectarea unei etici și-a asigurat fidelitatea mulțimilor, sprijinul lor pentru acțiunea sa politică. Acea etică a permis făurirea și păstrarea unei structuri destul de rezistente pentru a înfrunta biruitor furtunile istoriei. El respinge tot ceea ce ține de cruzime, de disprețul față de oameni, de forță și viclenie. Cîteva reguli gravate în mintea unui popor au avut urmări mai adînci. Prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au căpătat puterea de a se umili, de a se tîrî în noroiul unei istorii în care intraseră curați, cu capul sus și din care au ieșit cu capul plecat și murdăriți pentru vecie. Dar mărturisirile lor au avut drept urmare făurirea unui secret comun și capital: cel al revoluției și al originilor noii societăți. Desigur, judecătorii și procurorii subliniau prin mii de afirmații neverosimile cît de arbitrare și de deformate erau acele revelații privind începuturile. Din momentul în care cei care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
are forțe proprii ale sale, că are conștiința misiunii sale la gurile Dunării, că are bărbăția de a o putea îndeplini”. În continuare autorul, prezintă condițiile luptei pentru independență din a doua jumătate a secolului al XIX lea, arătând că făurirea statului național român în 1859, prin unirea Munteniei cu Moldova sub sceptrul lui Alexandru I. Cuza, și reformele ce i-au urmat pe direcția modernizării au constituit temelia cuceririi independenței.. Aceasta a rămas, în continuare, în jumătatea secolului trecut, țelul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Khayyam) De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. (Poate că neîmplinirea acestei dorințe trebuie să facă parte din destinul omului: numai așa vigilența sa va fi mereu trează, numai așa el va putea avea sentimentul că făurirea personalității lui depinde Într-o anumită măsură și de el.) Toată pasărea pe limba ei piere. (Desigur, fiecare dintre noi ne exprimăm În limitele personalității noastre, dar nu trebuie să fetișizăm rolul acestor limite; este o datorie a omului să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
are... alt nume (Vasiliu - n. m.). Atunci ce-am făcut? Volume cum a scris, Bacovia nu va putea scrie multe, Baudelaire n-a scris decît unul . Ce-am făcut? I-am amintit (poetului - n. m.) numai că un prieten întru făurirea versului îl înțelege și admiră’’.1) Deși nu face parte decît ca opțiune din jocul reciprocității, recenzia lui N. Cristoveanu e, la rîndul ei, entuziastă încă din start: „în editura «Culturei Naționale» și deci într-o formă excelentă, apare volumul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viață. Cam totul la el are caracter de operă finită, deși nu în fiecare caz perfectă. Locul curat rămas în urma sa nu contrazice însă ideea de muncă. „Versurile mele - declara Bacovia - aparent se prezintă ușoare. Dar cînd mă gîndesc, la făurirea lor [trebuie să spun că] am depus multă muncă”10) Categoric, așa e. Pentru definitivarea poemului „Decor” - mărturisea în altă parte - i-au trebuit opt sau nouă ani11). Numai că - se cuvine precizat - munca aceasta constă în repetarea, în gînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a și scris, se știe, atît de mult! Dacă l-aș lua în serios , ar trebui să-i citez o mărturisire făcută de poet cuiva: ,, Versurile mele poate ți-au plăcut. Aparent se prezintă ușoare. Dar cînd mă gîndesc, la făurirea lor am depus destulă muncă’’. (Cf. V. D. Manciu, ,, De vorbă cu poetul Bacovia’’, în ,,Ateneu’’, 22, nr.2, februarie 1985, p. 10) Sau ar trebui să-i explic operațiunile intelectuale care intră în ceea ce Bacovia numea ,,muncă de visător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]