1,719,000 matches
-
UE, astfel încât vocea noastră să fie mai puternică în procesul decizional la nivel european. Iar acțiunea noastră comună va fi în această direcție. Valul migraționist reprezintă una dintre cele mai complexe provocări, căreia Uniunea Europeană și implicit România trebuie să-i facă față. Suntem pregătiți să gestionăm problematică asociată sutelor de mii de refugiați care au călcat deja pe pământul bătrânului continent sau a celor care se pregătesc să se îndrepte spre noi? Poziția României s-a întemeiat de la bun început pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și o mai bună cooperare între statele aflate pe ruta din Balcanii de Vest. Pe termen mediu și lung, este foarte important să se lucreze la cauzele acestui fenomen, fie că vorbim de sărăcia din țările din Africa, fie că facem referire la conflictul din Siria. Există încă o problemă asociată fenomenului migraționist pe care trebuie să o amintesc: acum, cănd mii de refugiați bat la porțile continentului nostru, tentațiile populismului și rasismului riscă să renască. Împreună cu statele Europei, avem datoria
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
perspectiva paradigmei de securitate națională extinsă, cât de limpede este linia de demarcație dintre responsabilitățile nord-atlantice și cele locale în asigurarea securității României? Când vă întrebăm acest lucru, avem în vedere faptul că în "Strategia Națională de Apărare" s-a făcut referire și la amenințări, riscuri și vulnerabilități care țin de politică internă a țării noastre. Evoluțiile din regiune au readus în atenție îndeplinirea misiunii fundamentale a NATO, aceea de apărare colectivă. Astăzi securitatea națională nu mai poate fi asigurată individual
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
efectuării unor exporturi de energie electrică către Șerbia, respectiv către piața regională din sud-estul Europei. Exportul se poate realiza prin intermediul companiilor specializate care activează pe cele două piețe. Aș relua, vorbind despre strategia noastră energetică, o idee la care am facut mai devreme referire, si anume aceea că România poate deveni un hub al investițiilor americane în regiune în domeniul energiei. Un alt partener privilegiat al României este Republică Moldova. Sunt ultimele evoluții politice de pește Prut de natură a compromite
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și de lungă durată. Cum ați caracteriza foarte pe scurt primul an de mandat? A fost un an dificil, cu multe provocări, cu o dinamică destul de complicată și în plan intern și în plan extern. Prima promisiune pe care am făcut-o în campanie a fost un alt fel de a face politică: fără scandal, cu seriozitate și respect. Cred că din acest punct de vedere întregul climat politic a început să se schimbe. De la nivelul instituției prezidențiale nu se mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
an de mandat? A fost un an dificil, cu multe provocări, cu o dinamică destul de complicată și în plan intern și în plan extern. Prima promisiune pe care am făcut-o în campanie a fost un alt fel de a face politică: fără scandal, cu seriozitate și respect. Cred că din acest punct de vedere întregul climat politic a început să se schimbe. De la nivelul instituției prezidențiale nu se mai generează tensiune și conflict, ci dialog și colaborare instituțională corectă. Sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și care s-au realizat. Aș menționa totodată consolidarea statului de drept și faptul că în această perioadă lupta împotriva corupției a continuat, România devenind din acest punct de vedere un model în regiune. Fără îndoială, mai sunt multe de făcut. Important este însă că lucrurile s-au mișcat și că procesul de reformare profundă a modului în care arăta politică românească intra pe o traiectorie ireversibilă. Interviu realizat de Sabin DRĂGULIN & Luminița KOHALMI VARIA The Electoral Republic of România. Arguments
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
criterii se intercondiționează și interelaționează reciproc, fiind într-o relație strictă de interdependenta. Lucrarea de față își dorește, așadar, să clarifice din punct de vedere științific mai multe aserțiuni care s-au propagat în opinia publică și care și-au făcut chiar loc și în mediul științific, cu privire la managementul restructurărilor economice din România din perioada post-decembristă. De pildă, lucrarea de față dorește să infirme ipoteza potrivit căreia companiile care au capital integral sau majoritar de stat au fost și sunt, prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ne propunem să demonstrăm că managementul defectuos al activelor din industrie au produs puternice dezechilibre economico-sociale și chiar perioade de criză politică și instituțională. De asemenea, volumul investițiilor străine provenite din vestul continentului, dar mai ales structura și diversificarea acestora, fac din economia României o economie puternic dependența de opțiunile și planurile de afaceri ale companiilor "mama" din occident. Lucrarea de față își propune să elaboreze și un set de recomandări privind managementul companiilor care încă se mai află în proprietatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
zona geoeconomiei (E. Luttwak, P. Lorot). Managementul restructurărilor din economia României Managementul reformelor structurale din România, mai ales la începutul anilor '90, confirmă faptul că a existat o opoziție, aproape vădita, a noii puteri politice instalate la București de a face rapid transferul activelor viabile create în comunism și aflate în domeniul public către piața, catre sectorul privat, catre proprietatea privată. Opoziția a venit atât din partea guvernelor politice, cât și din partea administratorilor activelor de stat, care au obținut avantaje patrimoniale importante
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fie că agent economic, s-au purtat încă din anii de după cel de-al Doilea Război Mondial și, cu precădere, în anii '60, în rândul economiștilor americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același sens au mers și teoriile potrivit cărora inclusiv statul națiune nu ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sănătatea, cultura și alte sectoare tradițional subvenționate, pentru că firmele private vor prelua acest rol, în interesul cetățeanului-consumator, statul continuând a percepe taxe, ce vor fi folosite la finanțarea de sectoare neproductive. Într-o lume a concurenței libere, cetățenii însăși vor face presiuni asupra guvernelor pentru că acestea să se retragă din subvenționarea economiei și a afacerilor, pentru că ei, consumatorii vor cumpăra ce e mai ieftin și mai bun calitativ, fără să țină seama de proveniență bunurilor. În borderless world/borderless economy Ohmae
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ca unică salvare pentru funcționarea competitivă a companiilor. Încercând să sintetizăm o parte dintre disputele teoretice contemporane, observăm că ideea dominantă se referă la faptul că acele companii care obțin randamente în creștere și poziții competitive pe piețele globale o fac pentru că avantajele naționale dintr-un sector sunt influențate pozitiv de creșterile din sectoare conexe, iar intervenția statului este esențială. Astfel, statele naționale sunt cele care ofera avantaje competitive unor anumite sectoare, iar productivitatea și standardul de viață al populației depind
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
faptului că aceasta nu alterează faptul că respectivele corporații au un "cămin național", unde, că regula, este înfăptuita principala activitate: unde avantajele competitive sunt create și dezvoltate, unde este creată strategia de bază a companiei. În acest context, nu putem face abstracție de faptul că mediul politic, cel instituțional și economic joacă un rol crucial în crearea și susținerea unei industrii naționale competitive. O analiză, chiar si sumara, a celor mai profitabile companii transnaționale care dețin active și în România respinge
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
recapitalizare și implementarea unui management corporatist performant, obține constant profituri la nivelul zecilor de milioane de euro, concurând cu succes în fața unor companii transnaționale de dimensiuni mondiale. Atunci, dacă o companie de stat poate fi profitabilă, care sunt condițiile care fac diferența între faliment și profitabilitate? În anul 2011, Guvernul României, sub presiunea finanțatorilor externi (Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială), a adoptat un act normativ (O.U.G. nr. 109/2011) privind guvernanță corporativa a întreprinderilor publice 7
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar fi mult mai interesant și productiv să încercăm să creionam câteva dintre soluțiile posibile pentru o dezvoltare armonioasă a valorii adăugate brute pe care o poate produce economia României pe termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
termen mediu și lung. Evident că, recomandările nu pot face abstracție de următoarele două obiective: valorificarea înzestrării cu factori de producție a economiei naționale; creșterea competitivității intra și extra-comunitară a producției românești. De asemenea, re/industrializarea României nu se poate face fără intervenție etatică directă și precisă, cu obiective strategice de dezvoltare asumate la nivel național pe termen lung. Astfel, procesul de privatizare nu ar trebui să ia în considerare acele ramuri ale industriei care pot determina riscuri sistemice pentru economia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cotidiene și de recunoaștere/ acceptare imediată a proximității conflictului. Revenind acum la situația României veaculului al XIX-lea, vom descoperi că există o relație directă între nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a vechii boierimi se interesează de afacerile externe și poate exprima o poziție personală față de acestea: simpatizează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dat că vrea "să-și ia câmpii în America". Cu mult înaintea lui, Manolache Costache Epureanu ia ca martor în "chestia locuitorilor rurali" un străin, nu întâmplător, un "englez" care este investit ab initio cu trăsătură "obiectivității"15. Mihail Kogălniceanu face dese referiri la principul autoguvernării, numindu-l ca atare, în limba engleză (self government): "O țară merge spre progres cu cat ministeriile se desărcinează mai mult de competență de a interveni în trebile individuale, lăsând interesele locale în apreciația autorităților
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sunt supuse în politica la ceea ce se numeste legea reacțiunilor. Această lege se manifestă liber în țările de self-government; nu tot astfel în țările centralizate. Pentru ce? Pentru că centralizarea da în mână guvernului prea multe puteri; acesta le conduce să facă greșeli și să persevereze într-însele. Centralizarea are ca consecință fatală candidaturile oficiale. Cu self-government se răstoarnă un guvern la fiecare 5 ani; cu centralizarea se face o revoluție la fiecare 15 sau 20 de ani"17. În 1876, Nicolae
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Pentru că centralizarea da în mână guvernului prea multe puteri; acesta le conduce să facă greșeli și să persevereze într-însele. Centralizarea are ca consecință fatală candidaturile oficiale. Cu self-government se răstoarnă un guvern la fiecare 5 ani; cu centralizarea se face o revoluție la fiecare 15 sau 20 de ani"17. În 1876, Nicolae Blaremberg definește politică aventuroasa cu un termen englezesc (steeplechase): Fiind date evenimentele, fiind dată acea tendința cunoscută și generală, mi-e teamă să nu vedem deodată stabilindu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între diferiții noștri oameni politici, un fel de steeple șes în sensul unei politice aventuroase, astfel încât care de care sa supraliciteze asupra exagerațiunilor celuilalt, spre a dovedi că e omul situațiunii, fără preocuparea în toate acestea de soarta ce se face astfel țării"18. Termenul este preluat de Titu Maiorescu într-un discurs din 1885, unde pomenește despre "patria constituționalismului", i.e. Stale Unite ale Americii: Cine e acela pentru care, dacă e un proces important, se face un steeplechase (cuvânt englez
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de soarta ce se face astfel țării"18. Termenul este preluat de Titu Maiorescu într-un discurs din 1885, unde pomenește despre "patria constituționalismului", i.e. Stale Unite ale Americii: Cine e acela pentru care, dacă e un proces important, se face un steeplechase (cuvânt englez, dar lucrul nu este din patria constituționalismului), cine să-l aibă mai întâi, si nefericitul împricinat, când vine în aldoilea rând, aleargă disperat la ușă tuturor celorlalți avocați ca să caute o contrabalansare a influenței"19. Într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sensul creionat mai sus, ne propunem că în viitor să lărgim analiza cantitativa, care poate deveni relevanță pentru argumentarea ipotezei că, în ciuda îndepărtării geografice și lingvistice, "alfabetizarea politică" în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face prin influență consistentă a tradiției anglo-saxonă. Precum demonstrează și bibliografia de specialitate, veștile din Regatul Unit, acțiunile sale de politică internă/externă, precum și întreaga tradiție a instituțiilor politice engleze se constituie, pentru o lume românească prinsă între Orient și Occident
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
-l atingă. Personalități precum Ion Ghica, Manolache Costache Epureanu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae Fleva, Nicolae Blaremberg, Ion I.C. Brătianu (care se afirma ca politician încă de la finele secolului al XIX-lea, după ce, la îndemnul tatălui său, își face studiile în Anglia, la fel ca mulți alții) nu sunt străine de tradiția politică anglo-saxonă, drept care aduc mereu în discuție modelul britanic. Apoi, grupări precum Juna Dreapta, Junimea, Liberalii Sinceri etc. sunt inițiați în principiile unor autori politici precum Edmund
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]